Gazeta Transilvaniei, 1855 (Anul 18, nr. 1-104)
1855-10-19 / nr. 84
Na SS. Miiuilorul, Sazeta ese de doae oghi, adesa, curea si Sambata, Fdiea odata pe sertemana, adesa: Megioghea, Pretiuloru este pe 1 anu 10 f., pe diumetate a. 5 î. m. s. inlauntru Monarchiei. Meg ., Pentru tieri straine 7 f. pe 1 sem., si pe anulu intgheva 14 f. Se prenumera la tote roste s. g., spm si la toti spnoscuti nostri DD. soghesrondinti. Ren tru serie „fetita” se ceru 4 cr. m. e. X. Dela Reuniunea Fem. Romanesci, In urma gestestpoasei rugari, ce se faci in 15./4. 1854 sub Nr. 272/S. IV. din partea Comitetului balaniunei satiga nou denumitii atunci DD. episcopi, Illustritatea Sacrissorp alu diecesei Aradu-lui Procopie Ivacicoviciu a binevoitu a trimite cu datu 12. Oct. 1855, Nr. 925 o suma de 222 fr, 30 cr. m. c., parte mare prelia pe brosiurile Cepa. cei sau trimisu spre gratiosa dispusatiune, parte cuntribuiri deosebi pentru fondu. Pentru acesta fapta generala si parintesca se aduce in numele Reuniunei publica si gestestrosa multiumire, atata Illustritatei. Sale catu si contribuitoriloru deosebi, carti se voru publica, dupa otarirea ce va urma asprga regansitei intrupari a venitului curatu din brosiuri cu fondulu Cepnipnei. — Corespondintia. ---..------ -. Dela gura Ampoiului. 18. Sepi. s. u. 1855. Domnule Redactoru ! Alaturatulu articlu "lu tramitu cu acea rugare, ca de si destule esti de acaste, totusi fiindca aceste sunt ca niste precepte de invetiatura, si acestora avemu de a multiumi si cele pucine ssole, care mai suntu, se binevoesci sata mai ingraba alu pune in seria comeloru M. m. romani, osvitegii acestui tienptu mai toti romani, indereptu, decatu tienutulu Albei Julie. (?1) Isolei va celebra cu asistiptia altoru preoti s. liturgie, înse nu sa intempiata nici una nici alta, ci curendu dupa intrarea D. consiliariu Macelaria in biserica, si sosi unu espresu dela D. protopopu sarga parochulu celebrante la altariu, ca se se grabesca acesta cu finirea s. liturgii, ca asta se se insera esamenulu, cu tóte ca ceinttelegerea si, ca se se incepa numai la 2 ore dupa amediadi, apoi dupa ce trimisulu espresu se intorse cu acea rugare a Dlui parochu, ca santi'a sa D. protopopu se binevoitsca a intra in biserica, a celebra s. liturgie, si a spune cu acesta ocasiune ceva cuventare amesurata solenitatei, numitulu espresu nu s'a mai reintorsu cu respunsulu, si asia parochulu continua servitialu domnedic esso dupa datina sa, si în fine apansia, ca se va incepe esamenulu la 2 oge, învitandu deodata totu poporulu, eara deosebi pe parintii inveti aceiloru a lua parte la asea solenitate. Ce sa intemplatu dupa finirea santei liturgii nu se scie, inse atata e cunoscutu, cum ca pana la jumetate la 4 ore d. a. nu s'a însele si in timpurile antice p'aici era faimosa cetate a romaniloru „ralin, dupa acea pana mai tarziu ressedintia metropoliei romane, si precum totudeauna asta si l presentu au multe daruri dela natura si multe fotogiitoge cercu stari in respectulu culturei, totusi daca va calatori cineva pe aici cu scopu de asi castiga esperiintia si cunoscintia despre mesujele si miditosele aplicate in acestu obiectu si deosebi in privintta sicielega comunali, va debui a marturisi, spunea nici o parte a Transilvaniei nu sta mai putu esamenulu, si acesta facurea impresiune in parintii invetiaceiloru, carii asteptau, se vedie progresulu prunciloru sei, precum si in invetiacei, carii pregatiti, dupa ratintia, doriau inaintea unui publicu numelusp a se produce cu fruptulu osteneleloru de unu anu, punenduse dara capetu asteptariloru fora astemperu prin indelungata asteptare la 4 paghe D. protopopu tractualu Anghetiii Rorp insosita de D. consiliariu Macelariu a intratu in biserica indespita de invetiacei si de unu mare numeru de poporu. La intrarea acestora s'a cantatu de catra invetiacei, „fregate Cerescu,“ si cu acesta se inserai esamenulu. Numerulu esaminandiloru de ambele sesse a fostu 82, si respunsurile peste totu, din religiune, istoria biblica, gramatica remana, latina, germana, geografia, aritmetica, precum si ambele oratiuni, ce s'au rostitu una de catra unu tineru de 12, eara alta de catra o fetita de 10 ani; — au implutu ochii tuturoru ascultatoriloru cu lacrimi de bucurie, au datu cele mai vii dovedi despre neobosita stradanie a invetiatoriului, invetiaceiloru, si a Domniloru parochi locali, au impluta de bucurie inimite parintiloru, carii cu feste uimite ascultau cu cata ind ghesneala si acuratetia mladitte. Serguintia, ce au puso si o punu Domnii nita din comun a Izmulei sprepreoti unitu si noua fericire a turmei, loru incredine Unu corespondinte din Blasiu in zilele trecute atinse unele banenate, meghiteze sii atatu mai vertosu a o face publicului cunoscuta, despre esola din Ighiu, si prin acesta ne facu pe toti atenti asupra acestui fenomenu nevediutu si neauditu pe locurile aciste, si eu ocasiunea esamenului anualu, tieapta in 12. Augustu a. s. in Ighiu sa convinsu ori cine despre causa causae, pentru care nu suntu scoli pe aici, si a cadiutiu in desperare de unu viitoriu mai bunu în privintia scoleloru. La numitulu esamenu parte din zelu de a vede progresulu esaminandiloru, parte din curiositate, cum se voru uni doi zgotorori unitu cu neunitu in cele, care se tiena de scopulu sompnu, era se se adune mai multi auditori: Sambata seaga in 11. Augustu si Dumineca diminetia in 12, pana la intrarea in biserica se intgheseau parochulu, dascalulu, si alti poporani dimpreuna cu invetiacei intru seversirea decoratiuniloru la biserica, unde sa si tieapta solenitatea, judecandu dupa zelulu, cu care se intreceau acei barbati intru facerea pregatiriloru, ar fi trebuitu se cigete omulu, ca va se fie unu numeru mare de ospeti la acelu esamenu de fasie. Dumineca pe la 8 ore dimineatia sosit consiliariu de pretura Pie Macelariu din Alba Lulia, si intrarea acestui barbatu in biserica, inainte de inceperea santei liturgii, intari toporulu in asteptarile mai susu aduse, ca solenitatea va fi onorata cu mai multe secie stralucite, si ca D. protopopu unitu ca directoriu alu respundu tinerele loru de miditase pentru cladirea unei stole, totusi au condusu spre acesta fiinduca ambii acei predemni pastori sufletesci spnossandosi snamarea, carea nu e numai a tunde si mulge, dara si a pasce, p'aț imitatu esemplulu multora confrati de ai loru, carii dicu, spunea de catu gomanulu neunitu impreunatu cu sela unitu seu vice versa a pasii la cultura, mai bine a ghemanea in statu quo, ci fresce care si a sfatuitu poporenii sei, ca neputandusi din causa seraciei, cu carea au de ase lupta se si sustie pentru fiescecare confesiune cate o ssola separata, celu pucinu se si sostie una; si cata oile au cunoscutu versulu rastoriului loru; si provedintia divina arata, spunea candu unii pe alte locuri staruescu a redica parete simezescș despartitoriu intre unitu, si, neunitu, altii se tienț strinsu de cuventulu evangeliei, care comenda si demanda iubirea fratiasca, si bine simtiendusi misiunea sa produca frupturi salutare sufletului si trupului. E demna forte de insemnatu, ca atatu cei invetiati, catu si rororulu necultu, carii au fostu facie la asesta esamenu uniti si neuniti, au marturisitu, spunea nau observatu nici unu periculu nici pentru Coma, nici pentru Constantinopole, cu tóte ca fiesce care isi invetia religiunea din Catechismulu seu. Meritulu memoratiloru Domni parochi e mai pe urma si pentru acea prea frumosu, caci densii neajutati si neindemnati, ba si lipsiti