Gazeta Transilvaniei, 1856 (Anul 19, nr. 1-102)
1856-01-04 / nr. 1
BE -A4a D - - pe 4a „sai opi: ea FIA. viena, Curierii șulu numerării poporului din Prusia. s. Unu curru de cabinetu din Anglia tocma sosi jidani), 38,890 familii, depeșe la A. Seimuru. Oaicialii împerăte poporăciunei Romei din Protestanți în Ungaria. 36 piscopi, 1226 mal de 3,988; vârtoeu 2 episcopi, glugărițe, 435 8353 a în finea earăș începu a aduce știriști voru primi în 1. Febr. preoți, 2213 călugări și 687 seminariști mi colegiali, prin holeră. Fiindcă în anulu trecutu 1243 preoți, 2107 călugări seminariști mi răciunea Prusiei) mni cu Gazeta mi în bandade loruntru caristie căte 15%, din plată, pănă la salariulu de f. mi 10% cei cu salariu mai mare. (Poporăciune? Pomei.) Vicariatulu generalu publică puanulu acesta. După publicarea ială să a04, acumu 54 parohii cu următorele plase 1319 calugărițe, ii (afară de jidani), 38,784 familii, sape face tăciune de 177,461 persone, în asemănare dară cu anulu trecute sau înpuținatu popoDupă eruirile cele mai nâse numerulu protestanțiloru în Ungaria și țările vecine 92,725. Dintre aceștia sunt de confesiune în Voivodina și Bade confesiune augustană și 26,621 de confesiunean Croația mi Slavonia sunt 386 de confesiune au- helvetică mi în granița milile confesiunea augustană mi 3130 de confesiunea anului provinția Prusia. 3 2) în statulu Posen 1,403,302; 3) în Brandeni 243,364; 5) în Silezia 219; 6) în Sacsonia 1,862,803; 7) în stat inposingia 1854: 1) dela pa 4) în Pommerau 1,278,832; Rinu 3,028,387; cu totulu „78,001. (La finea an. 1852 era poporăciunea 16,935,420) la finea anului 1853 era 17,057,904. - colegiali, totulu alți pa- 414 acacu totulu o -. alti parocii 389 acato -§ 178,032 Poporăciunea „„Staats- Anzeives” ne E me urinor r șițiunale se luptă | stau toate pentru Brașovu; căci ănteiu: din toate piațele Transilvaniei Brașovulu este celu mai de aproape învecinatu cu piețele Brăila și Galații, prin urmare cu Marea neagră, prin ur“mda pe comerciulu patriei noastre cu acele porturi precum și cu piațele moldavo-romăneși turco-bulgărești ce concentrează în Diamons, înpătu produntele crude din acele țeri ce trecu în prertea loru cea mai mare prin Brașovu cătră Ardealu, eară manufăpturele ardelenești esti mai totu prin Brașovu înafară, recum acestu adeveru se va cunoaște lămuritu din țifre mai late; deci alu doilea, decă drumulu ferecatu ap cra aa Sibii, tunci ap urma ka Brașovulu să'și perdă neapăratu 7675 a ta !o osemnătate comercială, căndu din contră ajungăndu linia păgă bi Brapovu, cu aceasta Sibiiulu ns ap perde nimicu din ceea ce Fi A4oduottu eru pănă acum, iară apoi fiecare parte a țerei ce împărtășește într'o măsură egală din binecuvântările drumuji ferecatu. Decă ar fi, ca drumulu ferecatu să se tragă pănă la Brapcovu, atunci acelaș trebui să iasă de aici și anume cătră Boizen seu prin Baa unca) de la Nienu, seau pe la Zaizon pe o distanță de 15 miluri pănă la Buzău, eară apoi de acolo ne șesuri pănă la Brăila (la vreo 12 miluri), seu cu o aripă? preste Ploiești la București și Giurgiu pe o distanță de vreo miluri socotite totu dela Buzău. Din contră decă drumulu ferecatu ar fi să esăne an Șanțu, atunci ar trebui să treiă seu ne Valea Teleajinului pn josu cătră Vălenii-de-munte, că Doputana mi Praova mn josu pănă la Ploiești, eară colo atătu cu pe Buzău cătu și îndreapta spre București. Lungimea drumului ferecatu ap fi ne ambele pasuri mai totu acemenei, pentrucă Ploiești, toți de Brașovu, în acea diperisie, sunt totu cam 15 m. de păr- Drumulu ar avea ne amăndoă liniile socotite adică Brașovu- Brăila și Brașovu- Giurgiu o luncam de 50 miluri. Cercetările tehnice voru arăta mai de aprope, care din uni liu, ușișe ddă punturi pulu. Ba fi mai bunu de alesu, (Va urma.) Buzăulu ori Sat . A ni zise ămpulu r Răsboiului. AN 1 -9 >. Camieș și alte părți dute ne au lu. „rință mare a scărmatu imi înnecatu unele corăbii de panenopră, eară între acestea fusese mi o corabiă austriacă. ne care la o mănă în apropierea fortăreței Constantina prispica de nordu a Sevastopolei, pn care rușii traseră cu tunuri și corabia ne abăndu altă scăpare se opri pe năsipu în cătu numai căpitanului marinarii au scăpatu cum au pututu ne luntrii, după care apoi rușii băndu cu bombe aprinseră acea corabie nenorocită. Întru asemenea o corabie engleză numită „Caledonia” și alta americană „Cortes”, corăbii neguțetorești s'au înnecatu la Camies. la di Bacie Pașa, generalulu Wiliams și alți pași turcești căzuți la Carsu în prinsoarea rusescă au mi sositu la Tiassu. Rușii luaseră toate măsurele pentru ca cu acei prisonieri să facă pompa cea mai mare. Generalii prinși fuseră duși în trăsuri cu căte patru cai, eară apoi cvartiru li s'a datu în casele gubernatorului rusescu dela Tiplisu. Din Erzerumu ce scrie dela 4. Dec., cum cădecă aliații șiturcului nu voru trimite ajutoare mari acestei cetăți, sortea ei va fi totuna a Carsului, pentru că generalulu Muraviei a mai trasu la sine și unu ajutoriu ca de 20 mii milițiă (nu ostășmșe egalată; din contră turcii asta mai priimiră unu micu ajutoru de 4000 condagi. („Constituționelumi Wanderer.”) . Cronica si gamna, dialu, cu celu austriacu amicabilu, ear' cătră sardinezulu zior” FRANSA. Parisu, 2. Ianuariu n. Vorba zilei e aici consiliulu de resboiu. Pelissier nu Bagi de față. Jurnalele parisiene împărtășescu cuvintele, ce lea rostitu Împeratulu Napoleon cătră unulu fiecare dintre solii puteriloru străine, cu atăta precisiune, încătu ce crede că Redactorii loru au fostu toți de față și 'ș'au prenotatu tot cuvântulu ce ia eșitu Împeratului din gură. Se vedemu numai. Cănd își făcu salutarea corpulu diplomaticu nunciulu pontificiu ținu o cuvântară în care aminti puțintelu despre pace. Înperatulu respunse aici cu reservă mi numai arăta adause. Eu sperezu că Europa se va bucura în scurtu de pace. Căndu defila solii pe dinaintea lui la fiecare se adresa cu căte unu respunsu însemnătoriu. Cu solulu englezescu ce arătă cor- Ad a - Ni „ză