Gazeta Transilvaniei, 1856 (Anul 19, nr. 1-102)
1856-11-22 / nr. 92
3358 TRANSSILVAMIA, ghierla, 21. Noembre 1856. Mercuri mn 19. Noembre furămu fericiți a serba cu solenitate mare ziua onomastică a preabunei, blăndei, și neprețuitei Imperătese noastre Elisabeta, care e modelulu virtuței, tipulu blăndețeloru, și simbolulu mărețu alu modestiei mi alu darniciei. Ca liturgiă fu celebrată la 10 oare în capela reședinței episcopale de Plustritatea Ca Dn. episcopulu gr. k. alu Ghierlei, Ioane Alecei, cu totă solenitatea îndatinată, care au fostu condecoratăprin ființa de față a deregătoriloru civili, și a magistratului de aici. Joi în 20. Noembre Plustritatea Sa episcopulu nostru au dară unu prănzu diplomaticu în onoarea zilei onoriase a Maiestăței Sale Imperatesei Elisabeta, pentru a cărei lieță îndelungată și fericită episcopulu, și alții dintre ospeții cei numeroși au redicatu mai multe toaste.— AUSTRIL. (Capelu din Nr. tr.) N. D Viena. Alu doilea articulu despre Servițiulu de statu și industriă. Mai pn scurtu lucru stă asea: Junimea ue ce ocupă cu comercialumi cu conducerea științifică a fabriciloru este atătu de căutată, pn cătu abia Ami absolvează studiile bătătoare în specialitatea loru și îndată întră în legi mai bune de cătu sunt ale acelora amploiați de statu, cari pănă atunci își petrecuseră 10 ani din viață în servițiulu statului. Oameni tineri fără nici o avere se află în stare de a'și căștiga în zilele noastre cu încetulu avuții pe la toate acele întreprinderi comerciale, pe unde se ceru cunoștințe științifice și destoinicie de artistu, pentru că aceiaș își căștigă adeseori în puțini ani mai multu de cătu unu amploiatu de statu în 20 și mai mulți de ani prin unu serbițiu osteniciosu. Directorii de fabrice chemice mi apecte totu purtătorii de treabă a fabriceloru hemice, carii trebue să aibă cunoștințe științifice tehnice și artistice, copii (calfe scriitori) pe la neguțători mari mi bancheri fără ca să puie dela tine și vreunu capitalu mi încă în vârstă tineră de 24 pănă la 30 ani tragu lefi sigure de căte 2--3000 fri. argintu causa miniipală zace, precum pote vedea oricine întru acea mare disproporțiune a numărului tineriloru, carii să aplică la servițiu de statu cătră numărulu acelora, carii caută științele comerciale și tehnice. S'au văzutu mai multe exemple, unde tineri înzestrați cu frumoase științe tehnice căutați de cătră proprietarii de fabrice ca cu luimănarea în cursu de unu anu, își ureară lefile dela 7,800 pănă la 2000 fr. m. c. Atăți jenii industriali să perdu în serviciulu statului numai pentrucă 'și au greșitu chiemarea și carii dacă nu s'ar fi îngropatu sub povara acteloru celoru montoane, poate că în asturu celu curatu alu industriei s'ar fi făcutu misionari. Și ce folosu mare pentru inteligența noastră, dacă o parte mai mare din aceeași pa locu să ce încovoae ne pustitulu de scrisu Cap arunca pn viața practică cea pione mi puteroasă, și dacă talentele și agerimea spiritului în locu de a se șicana și totu odată a șicana ele însele pe alții, s'ar aplica la inventarea de mașine nouă și de metoduri de a produce cătu să poate mai multu. Pentru că tocma ceea ne face pe unu amploiatu publicu „în adminietrăciune cu totulu nesuferitu, adică ce a păcăji ne alții, de a căuta noduri în papură, a se împedeca de toate pimicurile, de o singură comă Ka și de unu conceptu întregu, tocma o însușire ca aceasta aa calcule matematice și mechanice, cum și la socoteli și conjuncturi negustorești nu se poate prețui de ajunsu. La unu mehanicu de ecs. unu singuru cuiu seu șrubu îi smintește totu mechanismulu; la negustori o unitate ori o nulă mai multu ori mai puținu puse în stânga la alu patrulea ori cincilea locu îi încurcă tot și îlu aduce într'o nespusă confusiune. De aici ce înțelege ușoru, că deacă este ca în viitoru pe clasa negustoriloru să nu o mai ia lumea numai sub numirile de sfărnari mi mariafoi, eară ne tehnici imi mecanici să nu'i socoată numai de nu știu ce svănturați, perde-vară, oameni amăriți, fantaști, carii ar vrea să întoarcă osia pământului, să facă drumu de feru pănă în lună ș. a. ș. a., - trebue să presupunemu și chiaru să ne convingemu, că pentru aceste clase de oameni se cere întocma totu acea istețime și agerime de spiritu, totu acelu geniu profundu și totu asemenea studiu seriosu în spețialitățile loru kami dela iuristu, melicu, teologu, filosofu întru a le loru. Preste totu se desbrăcămu odată pentru totudeauna prejudețe, părerile deșarte și rătăcite în privința claseloru susu atinse și să nu mai facemu osebire care nu'și mai au loculu nicidecum, in 7675 osebirea ce o facemu să ne fie: omu de omenie și omu de nimicu, omu cu caracteru și omu fără caracteru, omu învățatu și omu trăitoru care ma voitu a învăța nimicu în tinerețele sale (căci este cu totulu altu ceva, deacă nu avu mijloace, ocasiune și norocu de a pute învăța). Întru altele rău ce osebire vei putea afla de eche, între mintea acelora carii au învățatu a scote aurulu din simlu pământului, alu alege cu mare măiestrie, apoi alu preface în monetă și în scule, și iarăș între ingeniulu acelora, carii sunt ocupați numai cu administrăciunea finanțială a monedei ca mijlocu de schimbu pentru statu și pentru concetățenii statului. Ce geniu mai puținu Bei căuta au acei oameni, carii au inventatu și învățatu a face hărtii de cele mai feliurite începăndu dela hărtia de pacu pănă la regulă și pănă la cea mai fină de poștă din niște tranțe altfelu cu totulu desprețuite, prelucrate însă și amestecate cu o mulțime de producte hemile, — ui între acei omeni, carii au învățatu a scrie nehărție acte oficiale, rețepte de medicină sau milogie Preste acesta trebue că mai considerămu, că comercialu și industria tocma pentru că au a se lupta cu o sumă de concurințe, facu pe oameni firește mai deștepți, ageri, practici și cercu, specii, ca nu cumva să dea de vreo daună de periculu, de înșelăciune. Tocma și agricultura, care nu cere o vieață așea zgomotoasă și spănzurată în voia sorții, ar căștiga foarte multu,deacă între cultivătorii ei s'ar lăți o știință mai practică, rudită mai dean pone cu chiemarea agricultoriloru, precum este hemnia, o parte a mecanicei și alte căteva, ar căștiga în toată privința nemărginitu de multu. Să punemu că o samă de tineri au absolvitu me lăngă clasele elementare și normale încă și patru clase în vreo școală reală bună, cară mai departe a'au înaintatu, ci cu știința căștigată și cu căpitanulu căruia rămasu necheltuitu pe alți patru ani de gimnasiulu mare și vreo 4—6 de universitate s'au apucatu de agricultură și de prăsirea viteloru după unu metodu mai raționalu, eară nu totu după celu din zilele răposațiloru frați și companioni Romulus și Remus, seu și din zilele patriarhiloru legei vechi; apoi preste vreo 9—10 ani să mai vorbești cu acei tineri; ai abiai veimai cunoaște; pentru că ei acum sunt bărbați cu față rumenă și voaie, cu punga poate că nu prea plină, însă atătu mai încărcate grănarele mi celarele, grădinele și curțile, staulele și grajdurile; masa loru pururea în pricosu; sănătatea râde din fețele pruncuțiloru loru, da mi aceștia nu se țâțănescu „paroculețe si fră culege de moda cea mai nouă, nici în stilele de lacu, nici în pălării de castorii. După tote acestea noi afară de științele de universitate, adică filosofia cu toate părțile ei, științele dreptului, medicina, teologia și, recomandămu sinerimei pe viitoru mai vârtosu următoarele spețialități: Hernia, fabricarea de mașine, desemnarea de modele, agricultura, bancheria, comercianu a la grosso (cu ridicata), montanistica, litografia și toate spețialitățile tehnice. - -. Principatele rumi din Sardinia Paliei ce nevoiește Rusia a auta dușmănii între Piemontu și Austria și a le mai amăra pe cele de mai nainte, ka doră va pute provoca vreo resculare generală și va ațita vreunu antagonismu între puterile apusene, încăierândule, ca apoi ea, Rusia, să'și căștige unu jocu liberu pentru politica Țariloru mai întăiu în Moldo-Valahia mi Grecia, apoi Ungaria mi poate mimn Ardealu. ne această perspectivă potentează articululu „Poștei” și în urmă areaptă, ca Napoleon să'și aducă aminte de nenorocirile ce au surpatu pe potentații Franței pentru că au dară măna cu planele rusești, d.e. sfaturile lui Polignatu, care nenorociră de Carlu H. wi L. Filipu. Damele, care crucescu Europa, afară de Împer, văduvă și fiia ca Elepa, care încă călătoriră în proaspetu la Nizza în Sardinia, respunsu că „Pei” jurnalu ofic., reporteză, cum că Porta ap fi sunt adăpate foarte și însuflețite cu iubirea națională și cu planele panslavistice. FRAMNPSA, Parisu, 26. Noembre. O denemă telegrafică anunță: Cronica stă și meie VRITANIA MAPE. Londona, 17. Noembre. Diplomația rusescă prin femei (dame). a scoate la lumină toate ascunsele diplomației rusești și a metodului cu care Rusia vrea ce spargă alianța apuseană și ce aprindă revoluțiuni. Ea („Post”) numește unu numeru mare de mari, princese, de gradine și alte dame prefăcute rusești, care întreprindu călătorii cu capu amănă în capu de iarnă, ca după comanda primită să prelucre conținântele în favoarea planuriloru rusești. „Post” nu mai înceată an nora Dn. de Tuvenelu, în privința a Mapei negre, cum că Franța are depărtării să ce în-