Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)
1861-01-28 / nr. 8
32 Omenii nu stau dinaintea bisericei, de acolo cea după aa cărcimă, la moara dracului; dar acesta e o blăstămănță de o dată mai nouă, carea după a mea convințiune ce pote stirpi dintre romăni Pănă pe la începutulu secolulu postru între romănii transilvani beția era o raritatea ce îmbăta mi a face la datorii era pănă atunci calități eminente și de modă numai ale aristocrației mai „civilisate” carea, scutită de portarea armeloru mi a tuturoru greutățiloru patriei nu mai știa cu ce să'și toace timpulu în capu. Mulțămită cerului, că beția și corupțiunea la romănii noștrii tocmai, pănă în oara de față este numai escepțiune, eară nu regulă. O tare voință din partea clerului, statuirea de căteva ecsemple asupra unoru cinici seușireni bețivi de meseriă, mi multu în zece ani toate vinăreăriile ce voru preface pn fabrice de rosclumi liberu. Voimu să zicemu cu toate acestea, cum că dreptulu de alegere întinsu pe unu temeiu mai largu nu trebue să ne spăriă întru nimicu, îndată ce vomu supune cum că poporulu nostru nu e stricatu și împuțitu moralitește, ci că tocma din contră pe lăngă o curată voință din partea conducătoriloru săi, din romănu se poate alege unu poporu carele cu ținerea și purtarea sa să însufle totu respectulu și reverința. Celu puținu noi ardelenii cutezămu a sta buni pentru poporuiu romănu locuitori în această țeară, și abia așteptămu acelea zile, întru care să se dea și romănului ocasiune de a se arăta și elu ” fața lumii ca alegătoru. Deacă mai avemu oreșcare îndoielăici colo, aceea este ce ne a intratu în capu din unele informăciuni despre o parte din acei boierănași ai noștrii țărani, carii deși privilegiați, totuș sunt rămași în cultură și despre carii se zice, că ei ar crede, cum că deși nu sunt unguri, pentru că vezi din ei nu se ținu de relegea ungurească, ci de cea romănească, dar nu suntu nici romăni, ci dumnealoru suntu nemeșii Suntemu încă siguri, căcii acestoru boieri preste vuiinu li se voru curăți solzii de neori. Scoțăndu eu mai susu numai ecsemplulu unui cară de una mile suflete la mijlocu nu amu voitu să mă oprescu la atăta numai, aplicăciunea însă mai departe la sate, orașe și ținuturi întregi mi o nore fiecarele din noi. Să mai ca de ecs. cineva mi unu orașu de 10 seau 20 mii suflete; operăciunea ue lăngă întrevenirea unoru măsuri polițienești va fi totu aceea. Sunt eilitu a mai repeți: totulu depinde numai dela respectulu cătră morală, dela pătrunderea de simțulu onestății și alu dreptății, cum și dela publicitate. Eu din napte'mi am avutu în vieța mea acea ocasiune ca să văzu cu ochii mei - împreună cu alți vreo optuzeci romăni -- punerea în lucrare a votului universalu întru cea mai minunată întindere din căte s'au văzutu și s'au pututu numai cugeta ne aceetu pămăntu amă privitu adică în careu de optu zile ne locu în Parisu la culegerea de voturi cu care în Noembre 1852 Ludovicu Napoleonu s'a alesu de împăratu ală franțoziloru; într'una de zile m'amu euitu împreună cu alți doi amici pănă la unu locu în Panteon ka să observămu de acolo, cum intra și eșia rozătorii dela comisiunea culegătore de voturi; în altă zi am repetitu aceleaș observăciuni în alte părți ale cetăații. Preste totu aceeaș ordine, aceeaș liniște în afară și în lăuntrulu salei! În mai puținu de o lună ce culeseră preste 71, milione voturi din totă Franța locuită de 35 milioane franțozi. Va zice cineva, că franțozii sunt mai cultivați de cătu „rumănii. Celu carele crede așea, să meargă să ia satele și orășelele Franței dearâundulu, apoi cine vorbescă. Parisulu, Lionulu, Marsilia și alte căteva versul mari încă nu facu Franța întreă este însă bunu la franțozi ca și la romăni? Simțulu celu sănătosu, carele gave ca ne lăngă totă vioiciunea caracterului să ce observe opdinea și legalitatea fără dăscălituri prea multe, fără bețe nemeșești și biruri stăneți. Apoi dar noi însă că ne ținemu de votulu universalu? Aceasta încă n'am zis'o mi nici că voimu să apărămu. Din contră, dorimu și ceremu, ca „05 ce lase între oameni locu de rivalitate și pentru căștigarea de avuții materiale, căndu regii Romei antice, căndu capii conducători ai etaturiloru grecești au împărțitu pe țoșuitori în căte patru cinci clase după etarea și evere loru, atunci ei pe lăngă alte scopuri de statu au avutu înaintea ociloru mine acela de a îmvintena neomeni dintr'odată la ndustri și onore, ca la niște condițiuni ale virtuții civile; ei au voitu ca omenii să alerge mi după avuții mici ce întrecă în acesta unii pe alții, eară nu să se dea lenei și trăndăviei, nici să'și perdă simțulu de onoare scăpătăndu pănă ce să pornescă la cerșite. Acesta o dorimu și noi din totu sufletulu pentru pomenii noiștri, ca adică totu romănulu să se piescă din tóte puterile awi, căștiga pe cale dreptă căte vena în știință, eară fără proproprietate, în pămăntu, în bani, prietate să nu fiă nici unulu. Ei bine, apoi totuși conferința noastră a priimitu de alu obu unu proiectu de apinuinii electorale, întru care ce zice răspicatu, că romănii nu voru nici unu felu de censu! Așea este, să citimu însă mai cu luarea aminte acei articuli și anume apr. Îl. (ședința a treia), întru care ce enumără condițiunile la alegători și alegiveri, să le aplicămu apoi la tabelele de contribuțiune din țera noastră și îndată vomu vedea ca un felu de censu va lovi pe alegătorii noștrii. Astăzi nici unu locuitoru carele va fi avăndu numai unu bordeiu ticălosu ca proprietate a sa, nu poate să scape fără contribuțiune mai puțină de 8 a 10 a. v. a. Preote aceasta censulu după a noastră convicțiune este o măsură foarte nesigură pentru dejudecarea calitățiloru de a legătoru mi alegiveru. Kacs abetragemu cu totulu dela neregularitățile care se potu întâmpla la conscripțiunea dăriloru, noi cunoștemu cu toții mai vârtosu ne au orașe - o samă de ómeni, datori vănduți, carii nici ce numea din vatră nu potu zice că e a loru, adevărați proletari civilisați, carii totuș în tabele se voru afla cu căte 10 și 20 ar. contribuțiune, pentru ce? Ambițiunea falsă îi face ca să figureze cu creșcare țieră la dacde, atătu pentru ca să amăgească necreditori, cătu și de rușine, că nu voru să fiă trecuți în clasa Apoi, unii oficialu seau upeară ce ape plată mai terșitoritoru, puțină de 600 or. nu plătește contribuțiune contră unu neguțetoru seu meseriașu ape asta va fi avăndu ne jumătate atăta venitu, plătește căte 5 proc. afară de aruncături și crescături, prin urmare 15 f. v. a. Apoi pentru ce să rămănă preotulu, amploiatulu șci. din lieta alegătoriloru, căndu venitulu, plata leafa loru ne o tragu ne anu cendre socoti cu totu dreptulu ca interesu anualu (camătă) de 10 pănă 12 mii fiorini, cu care sumă se poate asemăna știința și capacitatea fiecăruia dinpătunii; eară folosulu ne care'lu voru fi aducăndu comunei, soțietății, omenimei, pare ni-se că va fi mai însemnătoru decătu alu multoru meserieși ocupați numai și numai cu partea materialistică a omului. Cu alte cuvinte, noi la definerea de principiele noastre electorale amu pusu temeiulu celu mai greu cumpănitoru ne partea morală a omului și anumitu a romănului, apoi fiă dâneulu săracu fiă bogatu, puținu ne pasă, din contră pericolulu celu mai amenințătoru pentru libertate și dreptate l'amu văzutu și îlu vomu vedea totudeauna în lipsa de simțulu moralei și alu onestății, în vițiu, în crimă și nerușinare, în acele suflete Catilinarie desfrănate, lacome, răpitoare, ambițiose fără margini, setoase de potestate și sănge, din partea cărora soțietățile omenești au suferitu totodeauna cele mai multe rele, micarii le au răpezitu că pn ghiarăle absolutismului stau pn gurile de idră cu mii de capete ale ohlocrației destrămate. Rugămu pe onorabilii cititori ca din acestea punturi de vedere să binevoiescă a judeca principiile discutate și adoptate în ședința Ș. din 3./15. Ianuariu. Cu altă ocasiune vomu cerca să reproducemu principii de legi electorale adoptate de alte națiuni libere. . după avere, din Blasiu, in 22. Ian paghie 1861. Anularea censului de 8 fr. m. s. aplicatu prin dieta 1848 la alegerea membriloru comitatului si ai dietei. De zece in juru. „Comunc” din Clusiu acum de curendu s'a desfasiatțuna opiniune pentru dreptulu alegerei membriloru la comitatele respective, precum si la dieta viitore cu unu censu de 8 fr. m. p. ad. o contributiune pura din pamenturi. — Gazeta aceea se provoca la i Peri Anglia si America. — Domniloru buni tieri nu ereu acestu sentiementa inse in specie pentru poporele transilvane e absolutu tegoghistien — deorecea proportiune stamp cu o mie de percente "mai indegheata decatu Anglia etc. dorescu a ne rgotosa mai bine la relatiele nóstre transilvane. - Domnilorul scima prea bine, la Transilvania de 8 ani contri "buza dupa veniturile curate pregatite prin catastru de pana acum; —— ăsta dara 880 fe. m. vosetita (dupa ramentaghi agatata fenatiu) debute dela unu capitalu de 1300 fr. me. Acum mi iau aceea licentia a intrebă: unde vomu află in tota Transilvania sateni si ogasieni, cari se aiba pamenturi de 1300 fr. m afara de nobilii sei mari, poteca in comunele care mai de multu fara a domniteloru: Voinia, Iernutu, Cetate de balta, Blasiu si Belgradu vomu află ici cole 7, 8 regione. e. pentru s.? fr. m. În genere pentru acelea c. debite se aiba unu venitu curata ca statu 10% pretinde. — 80 fr. m. c. de că interese se recurga de 50%