Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)
1861-09-27 / nr. 76
. Brasiovu, 23. Sertemnghe 1561. Anușiș AAPU. NU Sazeta este de 2 ori. Megotea si Sambeta Fiea una data anu sau 45 doi dieceni, or 3 galbini si 3 doidieseti mon. sunatătia. Se riențimega la 10 vorbe mari sau miei inserate se ceru Ser. Tacsa timbrala e 30 er. de fiacare publicare. pe . - Pretiulu: pe 1 anu 10 fe. u. a. Pentru tiegi esterne 15 re unu postele s. c. si pe la DD. ertestondenti. Pentru scrie ad. de Para depunerea acestui pretiu inainte nu se voru mai primi publicari, taie noi . a a s. Diin Tiega Oltului, ăelu varbetec secetui leașnegit si sa folosu, ba anca neaparatu necessariu Auuuiu dieta; ealui'id'adonunu. Nu, nicidecum. Noi debite se ne intalnimu, insolinttă si inaltalai regiu cu sustienerea pacei o comisiune permanenta, tea natiunei catu si prin consensulu Timpulu le fârte grele, mai av6 sogra Dieta Transilvaniei, 4) Aducerea de legi în vidtia rolitiea cbiepte, a natianei romane despre Si noi inca se na în loculu otaritu, si loculu, ba acgata di santa în tota intemplarea de aceste, tienu poterei fartise Deputatiunea fericirea tiunale pentru 4. Octombre s. n. comisiunei permanente, cându e scurtu, agendele ne sunt fórte multe de aceea sum silitu se lasa tote frasele deputatiloru ne stau insemnatore. Allea Noembre 1861, reflesiuni particulari, in conferintiele din tote partile tlegei nationala permanenta organisarea justitiei si impregiurariObiecte, care vamucite ele inttelegemu intre de Grace credu, la a 4-lea: Noembreules se artoria, la asia. — propusetiunile regiele seima ategetiie : forte de de statu bernulu 1) Imarticularea natiunei romane ca natiune de statu *). clasele guberduse asupra agendeloru, ce ne stau dinainte, se'si formeze indata con si programele sale pentru preparative in causa alegerilor. 2) Alegerile dignitariloru cardinali, precum: Cancelariu, tote unghiurile tierei, remonstrandu la locurile nei intregi, mb + "mai inalte absoluta necesitate adunare nationale despre formularea articulului ghesreruga. .. despre lucruri si permanenta sa-si folosesca speciala aperarea si autorisarea primita peEnguriclice de la natiune mai cu alegerea deputatiloru dietali, despre alegerea si tgamiteghea derutamulta gesemnatiune si mai sp maghe insghedeghe in instaiitia si ațetogititoru la consiliulu imperiale, — despre modul: organisarei justitiei, ftatea sa, ca natiunea Ata, ARA Vuuiu, conelusele corpului ei facute despre noua impartire a Transilvanviei ete.ste, pentru binele ei, — ba si pretinde dela elu, ca dela capulu seu mo-i dă . . . . . . 3 ati Deci fiindea noi, natianea romana in Transilvania, inca niei pana Tâtu» ca:se MARA neguid J , dorate pile „i , Și natiunei nu numai in indiua de, astadi nu neamu alesu unu capu nationale, unu conte sea. Deci conducerea cause e generala, ci si in sonsale alu natiunei romane, carele se grijasca de asemene. eluptarea ... co egale in comitatele a Escelentieloru Sale reghintiiora mitropoliia Siulutiu Pa liberulu Anita . deta C terge sentatianei ganali, cut santa datoria si Siaguna, cu foga intaghiege intielegandese intre sene, sata mai .... ma curundu se conchiame adunarea nationale pe 3./15. scu 8./40. Ostange Tali se se orgessa de a influintia alegerile deputatiloru dietali panatunci, pana candu ele nu se voru reconstitui prin congregatiuni tene N 4 A « "mici me indoiescu, ca Escelentiele Sale voru [ace acesta, si convingerea Escelentieloru Sale, ca ghesaria nu numai pentru alegerea deratatilor a nostri si pentru informarea acesta dietali, ocasiune pe dina pusa dara, a cundsce la adunarea na| 4 rea causei PP 2 d )ca se pretinde mai vertosu acuma dela energia comisiunei si dela in-tuiu acestei adunari natiunali ar fi forte de mare insemnatate, forte prepunerea ei in numele natiunei, ca altfelin ne vomu deochia aperafavoritoriu si apoi cine va roată cea mai mare vina? — Sum convinsu, ca natiunea vasei respleti si ostenelele si trapedorinttele natiunei intregi la fiacare obieptu. dulu barbatiloru ei din somisiune; poti vomu fi talmaciu si in di. . . Soneria magiea se pote face prin regionele bisericesci indata, ca; Tepliunea acesta numai energia ca: „Virtus repulsae nessia sogg . N didae intaminatie fulget honoribus“ . . . Vigtas negata tentatige via din fiacare semana cate doi deputati, din cetati si prasie si mai multu noate antecedentem scelestum deseruit, pederoena si fado. Asta si alti onoratiori, carii voru voi se vina pe misiunea ce amu ereditu dela strabunulu Oratiu. NOVISSIMU. Gubernulu g. a demonstratu in contra conchiamae onoriniane seragau.tati de prin cartea de contributiune si se ne informamu poporulu, ca La resunetulu de pre Tieg'a Oltului ama ave a ne face unele se si folosăsca dreptulu seu ia tiinta, lasandu 10te la o parte pentru de tempore. Dupa ce natiunea castigulu dreptului politicu, Astertama dela sosisiunea nationala romana din Ardealu, cu anctorisarea poterei fartise a statului adunata directivele in au alesu din Sibiiu in a representa comtia p înspră AA 4 mita deputati la dieta, se stea pentru trimiterea la senatulu imperialu natiunei în impregiurarile de atunci, în ssedintia IV-a din 4./16. lan, „econditionatu, inse pentru gheepnossegea lgiloru din 48 se iu note aregagea tuturoru integeselege natianei romane, o recunosca de legala. Viestitienii se invoiescu, insa, gherghesenta , din , j atei lunga uniune, acum vnse vedu, an. s. a chiaru si de Maiestatea Sa că gergesenta totia a dorintieluru natiunei, parasitu terenulu legiloru prov. concentratoriu si dirigentu pentru aperarea integeseviitoria relatiune a Sgoatiei larga Ungaria decatre Augustine, r adres'a sa, că se depinda dela liber'a si A pie A . s 'a invoice între sene, la care ambetierile sunt acum ase si a pusu atributiunea acesta in mani imprumutata invo 7 lorui nationale, tindca natiunea asemenea indreptatite a contractă intre sene cu autonome. Acesta orghetindu dara acum si sasii Visighitieni faria cu Ardealulu si uniunea, ca sa ti peti de ce nu si mie? Apoi prin acasta abatere verguria legiloru din 48 o au retamatu insa dieta unguresca, natore, presiedente la tabla regia, consiliari de guberniu etc. 3) Alegerea celoru 26 de consiliari imperiali. re au oftatu mosii Bodui atuta diotite dale: „] cu ei, totii, la Blasiu. . ' ca aseasta " Dina acasta doresce, va fi siiaga si linistei in numeru sinsii se interesele : stamu loga, care acesta astepta fiacare romanu; dandulise prin 1.143. lanuariu si scopulu adunarei nationale publice. — Brasiovu, L 4 care este cu manile in casuri natiunei. 7 a epnosse nu pote impedeca de statul —. consensului recunoscerei A despre reala intentiune a retiunei M- Conrad so sopesei N. .. si cuprinde, ca ceea ce pp cu mă A si dusa cu dreptu a ales'o spre in scopulu ei prin inaltala Suveranu, din 45 iagia cu croații ca si Ardealulu) . în Desi noi estertema dela eoșttuianei permanenta, de deputati — catu mai curundu si prin presie dintii ce si puna în lucrare preduii timpului, pentru ca conferintie preste capu adunate legali nu multa pondere ne potu adauge unele particulari, nu le obtrudu prai. 8. Schreiber nu se invoi; d gomani consilnau acesta; ei se le câeara gu si publisi pasirea in integeloga cu de depuerau roactivitatea corpului acestui moralu, cace o parte si impedecanduo agretama auctoritatea natiunei romane, si ansteguitatea Dela resrz, membriloru acestei somietetiiutuorate va depinge apoi totu odata, la sensunamagirea unei alte conferintie nationale si alatorie din represen sulu, binelui patriei si alu statului. 34 Voia espresa de congresu nici Noi se ne adunamu inte datele celoru indreptatiti la alegere dag numai cu conlitiune, deca cele dace drepturi fundamentale, dreptiegei contieleg unei in etrueii unite alteghioge cu aceea auc- publicatiunei rescriptului g. „Negm. Zeit.“ la trimiterea senatului imreghiala va fipsa principiulu responsabilitatei snigarantarea consti Bisticii euii dicu, ca mai nainte au fostu | să si sonditioneza garanti'a si | rearegata necesitate si eapsele cu intrebarile cele momentâs+ si siștiemintele natiu- | tanti ai natiunei din rămuii cut e fara asemenare mai importanta pentru. naliunea romana. la Sibiiu scu la Blasiu, la carele se pe potemu adresă dupa carea cu cu doru de o asemenea sa iasa dieta si dure partialu, nici generalu nu ni se drede, si stramosii nostri mai bine de 400 de ani ineose, Usi cu unu congresu comisiunea in siolduri se nu tacemu. catu se ne mai prin curendu inte facute intrinsele. de cea mai zile in guvernu Ostologice ale carei le aflamu deajunsu indetoririle comisiunei permanente Ș c. . a. s. spre se tote garanti sandui n . Comisiunea | nationala | recunoscuta afla dara autorisata atatu din fu si nu pentru intrelegintii . presentatiunei, in contra sistarei ă i ...Ă la tem- | rei dietei ardelene. fia intre al. se, nisi uniunea se nu parta, la uuiune numai conditionata, talu : A . . prin urmare noi negatu perfracte, spunea natiunea romana | piti prin de La > 7 ci ele in Ungaria se si se lucre si scaunele cele nelegali ri .. nistriloru fagia cu dieta, se antelege, ca stipnei loru in intregulu, adunare ela , care si garantandu a se consulta asta dara pana totu candu vomu au eschisu la dieta gedpce cere argintia. si neghee p no septe ca fosta in contra gela recunoscerea decisiuniloru Eaperienti'a 9.8 mâzioracia. Asestea totuciue causa acesta imrogranta. Sasii au publicatu unu AA.. a resolva gheegati si sontghibptițne se voru lasa pe lunga ungagessa din (carii inea i Red. ape n6 iece i *) Adesa se se recunâsca, se se consantiesca prin lege sonsiț sele vationale din Blasiu din 3.15, Maiu 1848, | +