Gazeta Transilvaniei, 1862 (Anul 25, nr. 1-102)
1862-12-31 / nr. 102
TIER’A ROMANEASCA. B u c u r e s c i, 24. Decembre. Grabescu are face cunoscutii, cumca in 22. Dec. tienenduse siedintia publica adunarea a facutu unulu din cele mai mari acte , ce dovedeste ca Romani’a are unu simbure de vietia publica si de dreptu de statu autonomii. Unu votu lipsi si era unanimitatea completa, cu care adunarea camerei primi si vota veniturile monastiriloru inchinate in bugetulu venituriloru statului, propunendu, ca ministeriulu se faca proiectu de lege pentru resolvirea acestei cestiuni, care cu bugetulu speseloru monastiriloru se se ia inainte inca in aceasta sesiune. Unu singuru Manolachi Costaki si ministeriulu, care vrea a face din aceasta cuestiune naționala o cestiune ministeriala, dechiara, ca nu o poate primi si ecsecuta. Asia remane , ca seu se cada ministeriulu, deca va resista, seu se se disolve adunarea; asta vnse din urma ar’ revolta animele patriote din toata romanimea si nou’a adunare negresitu, ca aru dovedi si va da semnu de nou’a viéti’a de dreptu de statu autonomu. Faptulu celu de multu doritu e dar’ facutu si camer’a a doveditu cu acésta, ca ea representéza vointi’a natiunei, pentru care Jove apromisese: „Imperium bis sine fine dedi.“ Alta fapta mai avemu a adauge, o marinimitate romana: Princ. Brancovanu vediendu vai’a natiunale, dise in adunare, ca se afla fericitu, in faci’a unui faptu atatu de nationalu a da de sene si averile mon. brancovenesei in administrarea gubernului, la ceea ce adunarea aplaudă. Inceputulu unui fine ferice si gloriosul — Romana pentru sciintie litere si arte tota cu litere străbune, totu mai ese cu aceesi resemnatiune, si dîcu, ca barbatii ei lucratori sunt totu odata si scrutători in profundele istoriei nationale si ’si continua propusulu celu nobilu impartasindune din timpu in timpu documente importante, articuli pipăiţi si obiecte antice in stampe foarte fine lucrate. In brosiura din Septembre articlii: „Studii constituţionale de P. Teulescu, necrologulu lui Stefan celu M. cu o precuventare de Radu Ionescu; asociatiunea literaria trans. de D. A. Odobescu, in ’care descrie si scarmena decurgerea adunantii ei generaliemiscarea romaniloru din Ardealu la 1848 de N. Balcescu fericitulu istoricu. Ciocoii vechi si noi de îi. Filimon inca ne administra o materia de lectura interesanta, care inca reclama sprijinu. Revista romana ese dela Aprilie pe fiacare luna cate 10—14 cele 8° cu stampe; si abonam, pe 9 luni vreo 54 cele e trei galbini, iar una brosiura e 5 doidieceri. Se afla si dela inceputu voi. I. (1861 de 9 brosiuri) cu 180 lei si se potu primi dela redactiune, Bucuresci, pasagiulu romanu. Tleraiullu romanu, jura, de economia, politica si literatura, redactoru D. Ion Ionescu a ruptu gliad’ape campulu industriei si alu agriculturei. Cu cunoscintie ample sprijinite de o pracsa si esperientia secura lucra si acesta la luminarea poporului spre ai pregăti calea la o stare materiala mai buna, prin propagarea midiulaceloru rationarie de îmbunătăţiri in toti romii de industria. Ese 1 data pe sept. cate 1 cola. pretiulu 14 doidieceri de Sem. se primesce dela administr. pasagiu romanu. Tesauru de monumente istorice pentru Romani’a etc. de A. Papiu Ilarianu. Pana acumu au esitu din opulu acestu de mare importantia pentru istoria siese fasciare, cu cari se incheie semestrulu. Fasc. a cinci’a cuprinde: Biselii Michael Vallachiae Vayvoda (Batai’a dela Nicopoli si escursiunile de preste Dunăre. Intrarea lui Mihaiu in Transilvani’a, batai’a cu Bathori cardinalul. Ocuparea Transilvaniei. Martea cardinalului. Toata lumea plina de numele celu mare a lui Mihaiu. Multi turci se făcu creștini. Sultanulu prin soli tramisi anume dela Constantinopole felicita pe Mihaiu Viteazulu. M. ocupa Moldova. Ceretile lui Mihaiu catra curtea imperiala, certele cu Basta). In fasciora a sies’a continuatiune: Bataia cu Basta , — cu Bathori, cu Moldovenii reci. Polonii. Mergerea la Praga. Impacarea cu Basta. Batai’a cu Sigiem. Bathori. Certe cu Basta, care ucide pe Mihaiu si liniscesce ostea romana. — Authorii citati de Bisseliu. — Metrum Summarium Voyvodaeum) notele auctorului la Bisseliu. Facsimile de epist. In Mihaiu către Sigiam, reg. Poloniei, data in Alba Juli’a 4/2 1600 litografata după originalu. Pretiulu pe anu 14, pe l/2 anu 7 fr. m. a. pentru romanii din Austri’a seu 2 galb., 4 sfanti natur’a Opulu e in totu respectulu demne de serioasa sprijinire. — Mai ese si jurnalulu umoristicu «Nichipercea“ in Bucuresci si „Dereptulu“ jurnalu juridicu, in care specialitate se mai afla si „Gazeta Tribunaleloru. “ Adaugandu si acestea Foi, «Tel. Romanu,“ Concordia, Amiculu Scólei, Organulu Pedagogicu, si „ Strigoiulu, “ ce esa in Pesta in Sem. I an. 1863, cu 4, si in afara cu o fr.éta in fine tocma ne sosesce si anunciu pentru o fortia beletristica «Aurora Romana“, titlulu sub care anunciaseramu la an. 1854 esirea la lumina a bibliotecei pentru secsulu frumosii, inse se innandusise de momii tempului de atunci. Punctele capitale din programa „Buciumului“ sunt: 1. Naţionalitatea romaniloru; 2. Autonomia României libere; 3. Consolidarea statului României; 4. Cercetarea fruntarieloru; 5. Cercetarea isvoreloru regimului consularu in Romania si combaterea acestui flagelu pe statulu României potrivitu dispositiuniloru si intielesului art. 8 din conventiune. 6. Va esamina si va cere aplicatiuni practice ale dispositiuniloru acestei conventiuni; si acesta poate nu tocmai cu emfasulu cu care s’a esplicatu aceasta conventiune de către unii, cari au uitatu in urma ce disesera mai inainte. 7. Va trata despre libertățile publice. 8. Despre libertățile individuali. 9. Despre Împroprietărirea săteanului cu despăgubire si fara paguba proprietariloru, potrivitu programei din 48. 10. Despre instrucțiunea publica, care va cercă sa fia generale, gratuita si obligatoria. 11. Despre armarea romaniloru după modulu adoptatu de vreunulu din staturile cele mai regulate ale Europei de astadi, care ar’ fi mai propriu cu positiunea României si d. caracterulu romanu. 12. Vomu trata despre diferitele categorii de mon- uiri si schituri din Romania, si vomu cere ca tóate acestea sa devia ale statului, cumu si tóte bisericele de miru sa se dea subtingrijirea comuneloru. Anale statistice si economice, sub Redactiunea D. P. Martianu capitalu oficiului statisticu din Romania, care urmarescu evenimentele economice ale tierei, cum sunt in presenta, adaugandu proiecte, sfaturi de imbunatatire, agricultura, meseriele, fabricarea, comercialu starea finantieloru generali si speciali, totu obiecte, care ocupa cu multa seriositate pe D. Martianu de candu a spartu gliacea pe campulu acesta si alu economiei politice romane. Instructiunea publica sub Redactiunea renumitului nostru literatoru A. Tr. Laurian e cunoscuta cititoriloru nostri. In urmă salutandu pe toti cititorii nostri cu salutare fratiesca si aducandu gratia si corespondentiloru si capacitatiloru, ce au sprijinitu misiunea acestora foi in decursulu an. trecutu, incheiu anulu imbetialeloru cu orari, cu anulu nou se reinnoiescu poterile si stările, cu totu ce e reu si invechitu in sortea si starea natiunei nostre se potemu cu poteri unite, cu ouragia si activitate ne’nfrenta restaura si renova spre binele patriei, alu natiunei si glori’a in.dinastie si a unitei nóastre monarchie, care numai in multiumirea si drepta tractare a totororu poporeloru poate avea unu viitoriu stralucitu. Redactoru respundietoru JACOBU MURESIANU. 408 29060/1862. Publicatiune. După emisulu înaltului Praesidiu alu Cancelare Transilvaniei) Aulice in 25. Nov. 1861 Mai. Sa c. r. apostolica, cu prenalt’a decisiune din 19. Nov. a. c. a binevoitu a aproba urmatoriele mesuri provisorice: Ca fugarii dela asentare din Transilvania, si in acela casa, candu la chiamarea loru inainte, pe calea prescrisa, inainte de asentatiune — din o titula legitita s’ar elibera dela asentare, in viitorii trei ani — s'u pana ce pe calea constitutionala si mai nainte se decide ceva — voru fi supusi pedepseloru acel 3n, care adjungu — pe aceia, cari sunt la servitiu militaru neapti in intielesului. 45 linea 3 a codicii pentru 114- tregirea armatei. Clusiu, 3. Dec. 1862. 3—3 Dela Praesidiulu c. r. Guvernu Transilanu I Creimeviile m. p. Editiunea: Cu tipariulu lui JOANNE GOTT.