Gazeta Transilvaniei, 1862 (Anul 25, nr. 1-102)
1862-02-23 / nr. 15
GAZETA TRANSILVANIEI. Wr* ta* Iliasiovu, 9n. februai'iul§09. Anulu XXV. ijjftet'a esse de 2 ori: Mereurca si Sambet’a, Feiea una data pe septemanl. — Pretiulu, pe 1 anu 10 . v. a. Pentru tieri esterne 15 f. sun. pe unu anu sau 45 doidieceri, or 3 galbini si 3 doidieceri mon, sunatoria. Se prdtmmera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serio ad. do 10 vorbe mari sdu mici inserate se ceru 8cr. Tacs’a timbrala e 30 cr. de fiacare publicare. Fara depunerea acestui pretiu înainte nu se voru mai primi publicări. Profiusetiitaiile regesei din a. I§4§, tramise catra diet’a Transilvaniei. Actulu suveranului carele in alte staturi se numesce cu ventu de tronu, in Ardealu este acelu rescriptu alu domnitorului, prin carele Mai. Sa incuviintieza tienerea dietei, detige diu’a deschiderii si comunica acele proiepte de lege, asupra carora suveranulu voiesce, ca diet’a se desbata si se decidă, eara acestea proiepte in limb’a diplomatica vechia a tierii nóstre se numescu propositiones regiae. Se poate ca cineva se privesca fapt’a nóastra ca o satira, candu noi la anulu mântuirii 1862 publicamu intr’o foia politica propusetiunile regesei din 1848 care au intratu de multu in proprietatea istoriei. Noi inse din partea camu dusu inainte cu unu anu si mai multu totu in acestea colone, ca Transilvania si mai anumitu noi romanii cu locuitori ai acestei tieri stamu pe puntea dintre anulu 1847 si 1848. Astadi inca mai stamu totu pe lenga acesta opiniune a nostra; eara celu care near respinge acésta opiniune, acela remane publicului datora a’i adeveri, cumca dela 1848 si pana la 1862 s’a facutu in dreptulu publicu alu Transilvaniei din cum se vede acelasi formulatu in diploma leopoldina din 1691, in legile din 1744 si 1791 cea mai mica schimbare pe cale constituţionala, prin invoirea reciproca a Suveranului cu diet’a si cu naţiunile tierii, ca noi din parte ne nu vedemu nicairi nici urma a vreunei invoiele in acesta privintia, pentruca aresicare schimbări radicale coprinse in diplom’a Franciscu-Josefina octroata din 20. Oct. 1860 si in patent’a din 26. Faurariu 1861 pana acumu inca nu le vediuramu nici propuse dietei transilvane, nici introduse pe vreo alta cale. Tocma pentru acestea nuse credemu, ca necidecumu nu e de prisosu pentru noi a ne reculege din nou si a ne reimprospeta propusetiunile regesei din a. 1848 destinate pentru diet’a deschisa in numele domnitorului prin comisariulu regescu Br. Ant. Pucmer in 29. Maiu alu aceluiasi anu. Numai asia vomu fi in stare de a imbina firele constitutionale din a. 1862 cu cele din 1848. Rescriptulu regescu coprindietoru alu propusetiuniloru din 1848 esise in limba latina, eara propusetiunile era siepte. 1. Mai nainte de oricare alta desbatere dieta are a se ocupa in conformitate cu articululu de lege 20 din 1791 cu alegerea cancelariului de curte, alu cărui postu este vacantii*); eara resultatulu alegerii se’lu trimitia la noi spre gratios’a confirmare. 2. Asemenea este se se faca alegere si pentru presiedintele Tablei regesei, care postu inca este vacantu si se iu tramita spre gratiosa confirmare. 3. In privintia unirii Transilvaniei cu Ungaria, carea este atinsa in representatiunea din 3. Noembre 1847 a sfaturilor, se urmeze o desbatere serioasa, amesurata importantii acestui lucru, cum si cu privire la legile municipale care se afla infiintia si la legalele referintie ale celoru trei naţiuni. 4. Fiindcă părintesc’a nóastra sirguintia si grija tientesce intr’acolo, cu sortea tieraniloru seu a iobagiloru in totu modulu si catu mai curendu se se usioreze, asia dorimu ca, amesuratu regescului nostru rescriptu din 3. Aprile a. c., pe care l’amu indireptatu catra Voi, luanduse in bagare de sama impregiurarile de fa^ia, se se ia neaparatula desbatere incetarea reporturiloru urbariale pe lenga o cuviintiosa despăgubire a posesoriloru cu unu modu cu acela, cu proieptulu de lege care Ni se va substerne si pe care vomu avea’lu sanctiona, spre folosulu si interesulu tierariloru, se se pota publica si pune in lucrare sub decursulu acestei diete*). 5. In privinti’a suportării greutatiloru publice fara neci o alegere de persona se se ia mesuri, corespundietare scopului. 6. Se se ia la desbatere si aceea, ca in privinti’a stării romaniloru, care locuescu pe o parte mare din acelu mare Principatu alu nostru, se se ingrijesca prin o noua lege privitore atatu la drepturile loru de cetatieni, catu si la cele relegionarie. In urma 7. Se ni se submita proiepte de lege cu privintia la libertatea tiparului si la impedecara abusuriloru, care saru poté esca din aceeasi. Acestea suntu propusetiunile. Rescriptulu incheie cu aceea, ca indemna pe dieta, ca ea se observe intru tóate bun’a ordine, drept’a cuviintia si cumpatulu in conformitate cu artic. 11 alu legii din 1791. Dat’a rescriptului 5. Maiu 1848 Subscrisu: Ferdinandu. Contrasemnati: Br. Lazar Apor et Emericu Szentgyörgyi. — — Oricare va citi cu luare aminte acelu rescriptu intru totu coprinsulu seu, asia precurmi suna elu in originali, va oserba usioru, ca elu necidecumu nu porta caracterulu acelora dele furtunoase, intru care s’a plasmuitu si a esitu la lumina. Cele siepte propusetiuni inca n’au in sine ceva estraordinariu si neasteptatu pentru Ardealu. Propusetiunile 1 et 2 dispun nesce simple alegeri de functionari innalti, prevediute in constitutiunea tierei. Propusetiunea 3 sunatóre despre unirea Transilvaniei cu Ungari’a se desbatuse pe larga in diet’a din 1846, fu inse respinsa si amanata cu o majoritate numeroasa din acea causa, ca Transilvani’a voit a cunosce mai antaiu conditiunile pe care ar ave se le puna mai antaiu Ungari’a. Propusetiunea 4 se desbatuse preste totu anulu 1847; obieptulu ei era cunoscutu si pertractatu de unu seculu intregu, adica din dîlele Măriei Teresiei, din ale lui Josifu II. candu cu revolutiunea lui Hora, Clocc’a si Crisianu, din ale lui LeopolduII., candu se infiitiara legile din 1791/2, din ale lui Franciscu I. pe la 1819/20, cum si din vreo doua diete de sub Ferdinandu I., si fiindcă majoritatea numita conservativa a dietei din 1847 decretase o secătură de lege urbariala, carea si fara evenimintele din 1848 nu s’ar fi potutu pune niciodată in lucrare, asia domnitorulu mai scoase inca odata caus’a tieraniloru pe tapetu. La propos. 5 despre portarea greutatiloru eramu pregătiți prin desbateri de mai multi ani decurse in *) Din aceasta propusetiune se cunosce, ce e dreptu, ca desrobirea tieraniloru o a propusu mai antaiu suveranulu. Not’a Trad. *) Dupace Br. Samuilu Jósika (unu mare aristocratu) amenintiatu de catra partida teroristica cu mórte apucase a’si da dimisiunea. Not’a Trad.