Gazeta Transilvaniei, 1868 (Anul 31, nr. 1-98)
1868-01-24 / nr. 7
Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea siDuminec’a, Fai’a, candu concedu ajutoriele. — Pretiulu, pe 1 anu 10 fl. pe 1/l 3 fl. v. a. Tieri esterne 16 fl. T. a. pe unuanu seu 3 galbini mon. sunatoria. Brasiova 5 Februarii! 24 Ian. 1868. Amilii XXXI. Se prenumără , la postele c. r., si P DD. corespondenți. — Pentru serie Tacs’a timbrata a 30 cr. de fiacare blicare. MONARCHI’A AUSTRIACA Transilvani’a. Lupt’a intre unu episcopii si unu generalii. Acea lupt’a s’a intemplatu in 25 si 26 Ian. an. 1867. Ea a fosta fatala pentru invingatoriu si pentru învinsa. Resultataln momentana este cunoscuta patriei si pana astadi imperiulni intrega. S’ar parea ca noi carii in armarea starei esceptionale in carea suntemu aruncați amu făcuta destula, deca alaturea on aite dinaria amu adusu la cunoscinti’a publicarii acela resaltata atu luptei electorale si deca cela multa ilu vemn mai rezuma asia . Din 1417 alegatori conscrisi in capital’a Cusu si in satulu romanescu Feleacu 749 an votata pentru Reverenti’a Sa Nagy Péter episcopala bisericei elveticoreformate (calviniane) din Transilvani’a, era 668 pentru generalnia Ant. Vetter, prin urmare părintele episcopu avu numai cu 81 voturi mai multe decatu dv. generala. Amu mai putéa adauge inca si o descriere a noualoru eseese spurcate ce se intemplara si astadata prin spargeri de poarta, usia , feresti ii la episcopulu, la ministrulu com. Em. Mike, la cornițele Nicolae Mikes si la unu cetati suu industrialiu anume Zadvarnitzky, cum si prin o musica de pisici făcută comitelui Em. Mike dumineca spre Ioni noaptea, cu care toate ia împreunată arestarea mai multora si consemnarea garnisoanei din casarmani si noapte in arme. Noi inse in patria noastra suntemu multa mai dedați cu asemenea brutalitati, decatu ca se aflamu cu cale de a implé coléne întregi cu descrierea lor, precum se face de cos. in asemenea cssuri in tier’a vecina candu se intempla uneori cate unn „cravata“ jidovesen, seu deca vreuna alegatoriu da la celalalta cate unu ghioldu in loco de salutare. Pentru noi lupta electorala din Clusiu privita cu ochiu nu numai de patriotu, nu numai de romana, ci si de crestina, este de cea mai mare importantia pentru presenta si da merita istorica pentru viitoriu din alte cause, pe care se cuvine se le apretiamn cu totii. Toti publicistii maghiari recunoacu pe facla ca daca este vorba de alegeri la diet’a Ungariei, alegerile din Crasin (cetate si comitatii) sierbescu de regula întregului elemento maghiaru-secuiescu din Transilvania, in ale carui mani se afla majoritatea precumpanitoare, pentruca articioasa. Aceasta opiniune o subscriemu si noi. Tocma pentru aceea vie ca patrioti trebne se ne revocamu aminte aceea ce observaseramu de repetite ori înainte cu dona si cu trei tari, ca Transilvani’a grabesce cu pasi siguri in costrele lai Lud. Kossuth. Noi ne facuseramu observatiunea nóastra numai in modn obiectiva constatandu simpla ceea ce vedeamu cu ochii nostrii si audiamu cu urechile nóastre. Cu toate acéstea ministerialuta „Pesti Napló“ venindu-i foarte reu, ca noi inca avemu ochi de vedintu si urechi de auditu, in Nr. 292 din 18 Dec. an. tr. ne plesni in facia dicenda, ca noi acesti dacoromanisti amn trecuta ca sacii ca desagii in tabar’a Kossuthianiloro. Ei bine domnitori, acea alegere datatare de tona din Clasia a constatata din nou, ca multa mai nainte de a se închina romanii la program’a lui Kossuth, majoritatea elementului maghiara se află in tabara tai, pentruca trebue se scimu, ca episcopala Nagy Péter a castigatu majoritatea voturilora numai cu ajutoriuta alegatoriloru de naționalitate romaneasca din Clusiu si ata celornlalti 70 alegatori toti romani din Felesen. Deca acei romani vota din contra, Closiota era se fia representati prin unu generata Kossuthiana si era se’si implineasca dorinti’a ce o avuse inca de cand i candidase pe unulu din cei doi fii ai tai Kossuth. Pentruca se nu ne instelama Domni oru nici pe unu minutu: steng’a din dreapt’a, steng’a din steng’a si ce mai soiu eu cate stegi, Tisza, Jókai, Böszörményi, toti sunt Kössehiani, toti credintiosi ai lui 14 Aprile 1849; di erenti’a este numai, ca unii poarta masca intreaga, altii raasca mica, era cativa nu mai umbla cu doi bani in trei pungi. Din acestea invetiamu, ca dupace romanii sunt si altmintrea trantiti de părete, făcu forte bine toti aceia, carii astepta in buna pace si in liniate timputa alegeriloru dietali pe alti trei ani dupa împlinirea periodului de fapta, care espira estimpn, era pana atunci ».sculta, privsscu, citescu on toto nepregetulu combinandu si pregatinduse cu totuadinsulu, precum se cuvine unora barbati, carii voiescn se aiba si ei o patria mama, era nu ciuma. Ce romani trebue ba ne interesamu de alegerea din Clusin cu atatu mai virtosu , pa cată foile partitei padiate pentru astadata striga si bacrima in toata lumea , cum ca mai anume alegatorii romani din Feleacu B’am fi purtatu férte miserabilu, pentruca aru fi avutu obraznici’a de a primi dela nisce boieri mari beatara bețiva, de care apoi amețiți au votatu pe voi’a celoru carii iau imbetatu. Deca in adeveru alegatorii romani săteni si suburbani s’au degradatu pe sine si in modula acesta, apoi crede, ca va intreba oricine cu toti? dreptuta, ca unde au fostu in acele dile conducatorii loru cei firesci, intreleginti’a romaneasca ? La acesta întrebare abia se péte da altu response, de catu ca acea intrelegintia va fi fosta terorisata din capula locului, in catu se nu cuteze nici a se apropie de ceilalti alegatori. Celu pucinn o corespundintia a nóastra de date Clasia 29 Ianuarie a. c. ne da se pricepeam asia ceva. Intre asemenea impreginrari romanii carii au ajutata pe episcopala unguresca la majoritate aa se se tiena forte norociți, cumva ei mai nainte de a sparge revolt’s de dumineca apneasera pe la casele lorn, pentraca altmintrea de siguru ambla tocati in capi de aceiasi oameni, de carii insasi episcopala lora scapă ca viatia ascandienduse in podn, era corn. Mike, cela mai mare binefac&toriu ata pounationaliloru sei fu bajoemiti in moda barbara. Si deca acei săteni simplii remanea topati, ce era sedica aare lumea pe la noi ! „Bine li s’a intemplatu. Anna avea ei vreuna episcopa seu preota de ai lora, pentru care se voteze, deca tooma le-a casianata si loru ca se’si bage bogar’a unde nu le ferbea al’a? Apoi, episcopolu Nagy Péter este ce e dreptu una archierea înzestrata ca multe calitati frumoase, retora mare, patriota inflacarata si — ce e mai multa, ca persoana bisericesca omu toleranta *), ce se facema inse istoriei, deca ea ne spune ca voce nalta, ca reverenti’a sa siede pe scaunota acelora episcopi reformati, pe carii protopopii romanesci trebuea se’i duca in sinodu ca lectica pe umerii loru, cum si ca antecesorii cuviosiei sale au midilocttu chiaru si subordinarea mitropolitului romanescu la poruncile lor. Intr’aceea alegerea dela Clusiu cercetata din puncta relegiosa este interesanta inca si in altii respecta. In timpula de o lâna cată au trenum agitaţiunile electorali cativa „calvini“, precum se subscrisera ei insii, au rugata pe partit’a ministeriala prin foile publice, ca pentru Ddieuse nu le pona pe episcopiiln lor din candidatiune si prin armare in perienta de a face vreuna fiasco, ceea ce anume facia ou genera*) Paremise, ca Dsa fii acela, despre care se dicea, ca s’ar fi sprimatu, ca orce acte, in orce limba europeana bucurosa le refereaza, dar’ cele romanesci Doamne feresce. — Eca pentru cine stau data romanii voturile I - R. tata Vetter s’ar fi patuta intempla usioru, pentruca in acela pasa eră se se compromitia si blameze nu numai candidatulu Nagy Péter, ci bi episcopulu Nagy Péter. Se mai intenk inca si impregiorarea, ca desa namitala episcopii atatu in acea calitate, cat si cu consiliariu regesen péte fi tramisu in cas’a magnatiloru, unde inca poate perora si face la politica, deca are si reverentia sa mancarime de politica. Ministerialii n’au ascultata. Acam inse partit’a stenga striga la gur’a mare, ca domnuta episcopii a fosta alesă ca ajatoriale beției ai alamitairilorn de bani, era generaluia Vetter ii plesni intr’una telegrama din Presburg 28 Ian. dicendu: „In contra mintimnei nu este medicina. Ant. Vetter.“ Se poate oare compromite si rusina simtiulu relegiosu si moralu, cum si onoarea civila in modo mai miserabilu, decatu a fostu celu din Clusiu ? Intr'aceea toate evenimentele de natur’a acestui din Clasin faca numai prologuln dramei ce se pregatesce. — — — B. Iia cores muiiliiitia din AIIF a Iulia in Nr. 6. Ama ajansa ca chiara si amicii nostrii intra amaratianea lora sufletesea se ne injune si incrimineze, pentruca na publicama lucruri pe care seu nu le scimu, seu de ata cărora adeveru avemo cuvente grele de a ne indoi, seu toama si ca no facemu aceea pe nu sta in puterea nóastra pre cată timpa ne aflamu totu sub potestarea legiloru absolutistice sustienute pentru noi si numai pentru noi in tota coprinsalu acestei tieri. Ni se impnta ca nn ne amn ocupata si noi cn salatarile dela anula nou. Na ne ama ooupatn, pentrnoa nn era treb’a nóstra si pentrnoa amn invetiatn a respecta opininnile altora, cam si pentraca inca din Decembre an. tr. diseseramn: Odata pentru totudeanna; deci astadi inoa repetimu acela odata pentra totudeanna. Politic’a este sciinti’a ecsi genti e- 1 o r o. Le amn nemeritu noi scu le au nemeritu altii mai bine decatu noi, timputu va arata., Contrarii nostrii politici ne imputa vanitate si o natura obstinata. Totu timpulu va învedera, deca meritama sca na asemenea imputări. Pana atenei remanemu ceia ce ama fosta pana acum, nestramatati, neclatiti, neînduplecați in părerile noastre, pentraca necum alta logica , dara nici chiaru logio’a fapteloru nu ni le-au infrantu. Nu asteptama noi ca se se scurga riurile Donarea, Tisa, Marasiata si Oltula, ca nu santema copii de 3—4 ani, ci asteptam a se treca numai una torente, pe carele noi ita cunoscemn din mosi de stramosi, cum vine cu furia turbata si cum trece orasi. Inse odata si iaca de o miie de ori. Noi dorima ca se vedema opiniunile nóstre înfrânte. Ia ora in care vomu cunosce ca amu fostu rataciti, vomu grăbi a ne cere ertatiune. Punemn vnse o singurica conditiune. Contrarii nostrii politici candu ne combătu se nu se mai traga nici odata la spatele „preanaltelorn intentio ni“. Asemenea manopera ei asemenea arma este nsitata numai in tieri care gemu sub absolutismulu celu mai pronunciatu Unu gendarmu, unu haiducu, unu dorobantiu voindu a me aresta in nnu stata libera, imi va scoate legea si imi va dice: esti arestata in numele legii, si nu va enteza a’mi dice : acesta e prea nalt’a intentione. Astadi nici chiaru functionariului, nici consiliariului intima nu’i este ertata a se trage la spatele potestatii supreme , pentruca o compromite. Deci tocma si in alte impregiurari pe aceln tereni nu amu primi nici odata fapta, pentruoa aceea n’ar fi lupta, ei