Gazeta Transilvaniei, 1868 (Anul 31, nr. 1-98)

1868-09-11 / nr. 70

cată împlinirea acelei detorintie sacre, de care — credintioso jaramentului solemnu din 15 Main 1848 in campuln libertăţii — no e ertatu a'si uita nici nuni romana adeve­­rata, si de care detorintia, ve incredintiezu fra­­tiloru, ca nici ea na’mi voia aita nici odata. Prin faptula acel­a, pentru care ati avuta plăcere a me salata ei ami arată atat’a onoare, na ama disu alt’a, decata aceea ce simte ii trebne se simtă tata anim’a romana ; au amu data espresiane altora convingeri , decata ace­­lor’a, de oare e si trebe se fia insufletita fia­­care romana adeverata sub orice impregiarari catu de fatale si nefavoritoare, acelora convicțiuni, dicu, cari vedu, spre cea mai adenca a mea bu­curia, ca se intelnesca cu ale dvóstre. Asia frații mei, deca m’amu luptată , pre­­cam diceti, m’ama laptata numai sub standar­­tala acel’a sab care a’a laptata si se va luptă Romanula totadeaaa si pe care sta scrisa: Credinţi» patra trona, »mire catra naţiune si patria si concordia cu naţiunile conlocuitóare! Sub flamur’a acést’a si pe calea legalităţii voma ajunge la limanalu dom­nițelora celora juste si legale ale natiunei si voma promovă binele ei prosperi­tatea dulcei nóastre patrie, pentruca in din’a de adi­na paterea eroda, ci dreptatea si legalitatea suntu midilecele cele sigure, cari duuu la vic­toria. Multiamindove, fratilora, pentru tota onoarea ce’mi aratati, ve roga că pentru Acel’a , cărui natiansa romana are forte multa de ma­i mul­ti ani! si dela Care ’si astepta prosperarea sa si de aici incolo, pentru bunula nostru Monarcho, se esclamati ca mine dimpreună ana intreitu „se traiesca!“ Se traieeca națiunea romana! Traiesca concordi’a ca națiunile conlocuitoare !14 Dupa ce vivatele sgomotoase ale moltimei se mai domoliră, band­a intonă impulu popularu, cu care apoi se inchid asta rara solemnitate,— după învingere morale.------­ Subscrierile la pronunciaiuentulu din Blasiu. (Urmare.) V. Dechiaramo serbatoresce , ca articlii pronunciamentului de sobo santo artich­i con­­victioniloro si credintiei noastre, care i profesama si­­ voma profesă ca taata tari’a, francheti’a si revolatia mea. Data in V­­­e­n ’a 15 Iulia 1868. Dr. Gregoriu Silasi, Lázara Huza notaria consist, ala diecesei Gherlei, Ioane Ratia preuta gr cat. Constantina Aronoviciu, I. C. Dragescu, A. Balintu, Gregorie Munteanu, Constantina Moi­­sila, Ioane de Papa, Eugeniu Sucevana, Iacoba Raţia, Stefana Torpana, Ioane Moga , Ioane de Volcinschi, Paula Tanca , Basilia Sombateanu, Nicolau Onca , Abela Bociato , Ialin Papfalvai, I. Serbu , Demetriu R. N. Ghelesianu , Ioane Rosea, Beniamino Popa , Simeona Toma , Stef. Galiasio , Alecsandru Mica, Ambrosia Berinde, Dimitria Selagiana, N. Ratia, Nicolaa Peligradi, I. P. Valeanu, Demetriu Cepescu, Dionisia Ra­­desia, I. Neagoe, Vasilea Rateu, C. Stefanoviciu, A Stefanoviciu. VI. Primima intra tóte pronunciamentulu de suBQ si ’ia considerarea că espresionea pro­priei nóstre vointie. Data in Miresia-Ostorheiu, 20 Iunia 1868. Arone Mateiu par. gr. cat. ala M. S. Anei, Georgia Ilacanu par. gr. cat. ala St. Petrului, Ioane Montani par. gr. cat. alu Tirimiei mare, Alecsandru Turcu par. gr. cat. in Pogacior­a, Elia S. Floriana par. gr. cat­alu Velcheriului, I. Fu­lep, Ludovicu de Ciato juristu, Alecsandru Alecsandrescu jar. abs., Teodora Hosu, Vasiliu Ho8U, Mihaiu Aldea, Ioane Molnara, Mihaia Si­­bianu , Ioane Aldea , Dumitru Mania , Iulia C. Vladatia. VII. Si noi, intreleginti’a romana din par­tile campestre ale cornului Tord’a, primimu de ala nostra pronunciamentulu de sasa, si dechia­­ramu stabilminte franca înaintea lamei întregi, ca acel’a este intra tóté eflacsala animei nóstre si ala intregalui poporu romana. Data in langa lui Iaaia 1868. Dr. Ratia, Georgia Lázara v. protopopa ala t.­act. Beiului, Ioane Moga parochu gr. cat. iu Titthiu de susu, Dimitria Petricasiu parochu gr. cat. alu St. Craiului, Petra Alecs. Vlassa, parochu gr. cat. alu Ghirisiului, Gregoriu Ger­mana parochu gr. cat. in Griadu-Gristuru, S»­ 280 meoni Popa parochu gr. cat. ala Tribhiului de diosu, Ioane Suciu parochu gr. cat. in Cheti’a, Nicolau Deaca parocha in Taureni, Alecsandru lliana parocha gr. cat. in St. Martina , Nicolau Tamaseu parochu in Grinda, Nicolaa Moldovanu parocha gr. cat. ala Ciaudialai, Nicolaa Moloaria parocha gr. cat. ala Beiulai, Iosifu Coltora preata unita ala Lanei de Ariesia , Gavrila Papp pa­rocha gr. cat. in Urcea de Campia , Ioane Tie­­reanu teologa abs., Ioane Gabudeanu teologa in IVanu, Teofila Popa preata unita ala Ha­­darealai, Moise Vlasa parocha gr. cat. ala Co­­palai, Samailu Vlasa Laslo, protop. Pocegei si parocha gr. cat. iu Indolu, Iosifu Munteanu do­­cente iu Indolu , Ioane Hadre proprietaria iu Indola, Iacobu Fodoreanu cooperatoru gr. cat. iu Surduca, Ioane Moraria parocha la Bicalata, Ioane Onisie, Iacoba Bordaco, parocha gr. cat., Filotea Munteana par. gr. cat., Demetriu Votca, par. gr. cat. ala Magurei, Mona Votca propr., Basilia Lucaciu par. gr. cat. ala Iarei, Ioane Lacaciu , Basilia Lucaciu , Mihaia Greoa­sie, Ioane Samoila Gavrila Hideg, Petra Onisia, Va­silea Hossa parocha ia Schiopi, Iacoba Hossa docente ia Schiopi, Gregoriu Hossa cantore in Schiopi, Daniela Cremine par. gr. cat. in Sega­­gi’a, Ioane Partila docente gr. cat. in Belior’a. (Va armă.) 1 In caus’a curialistiloru din Cri­­y­­stoltiulu mare. Corespondiati’a din Nr. 57 alu „Gazetei“ dădu ocasinae inobtutului oficiolata alu comita­tului Solnocnla intr a si arata apretiuireaca unu respunsa in Nr. 66 alu Gazetei, — din care ca bacaria vedema, ca acelasi inch­iu oficiolata ca frantea deschisa, ei ca franchetia voiesce a in­forma poblicula cetitor­ia despre decursala si starea acelei cause, — si din care cu deosebire inaltulu regima, si corpola legislator­ia se potu convinge pre deplinu, ca starea abnormala a carialistilora pretinde o resolvare intetitoria, după una restimpu de 20 de ani, in care acesta intrebare n’a trsganatu, impinsu si trasu in toate laturile : „Resolvarea causei acesteia preste totu, si încetarea relatiunilora feudale pentru curia­­listi si ereditatea sicolica, au fosta atrasa toata atentiunea regimului si in anulu 1863/4 , care s’a fosta încercata a aduce in diet­a din Sibiri­ano proiecto de lege, oare, de­si nu era de totu corespundietoriu, dara punea celu pacinu ca­­peta frecarilora si interitorilora, si scapă pre posesori si cariatisti de atatea procese inzadar­­nice, — deca inse aa remasu acea intrebare a­­tancia ne deslegata, avemu cela pacinu speran­tia, ca intr’aua viitoria mai de aproape deslega­­rea aceleia va arma dupa principiala ecaitatii, spre a satisface deplina dorintiele cele drepte si juste, si ale acestei clase de popora, care inca geme sub greutatea feudalismului timpuri­­lor, trecute spre detrimentala economiei natio­­nale, ca si a posesoriloru insasi. Ce se tiene de pretensianea de iubire de dreptate, si impartialitate cuprinse in acela re­spunsa ala inel, oficiolata, dama bacarosi ilu­­stritatii sale d. comite suprema C a r o­­­u de Torma deplina satisfactiane, inse ca acea ob­servare, ca supunema, carnea ilustritatea sa a presiediato in siedinti’a oficiolateloi comitateusa din 9 Maiu, in care s’a decisa eosecatarea espo­­sesionarei curialistiloru, sau de na ara fi pre­­siediata, toama prin conmemoratiunea (a careia urmări bor valora intra nemica nu se deosebesce de a unei ordinatiani directe, positive) tramisa judelui procesuala a incuviintiata acea decisiune ; — era deca ilustritatea sa io loca de a incu­­viintia esposesionarea, s’aru ti folosita de drep­­talu sen, si de precautianea, că eosecatarea se o sisteze, pana canda espelsula reg. gaverniu ara fi decisa preste recarsala deja predata in el. oficiolata, — dara care s’a respinsa, atuncia ni­­menui nu’i vinea la minte a face presupuneri neplăcute, si a deduce relatiani supositive fa­miliari? de si necsnta familiaria de Range si afinitate abia pote se mai ecsiste in vreuuu co­­mitat, intr’anu numera asia framosa, că in co­­mitatala acesta, — deca vnse voiți ? e bine, se lasama si consangeneitatea d. Berzenczey de totu de o lăture! — Acea vnse pe poate sarpriode pe tiacine, care cunoasce faptele celora vH, si celora repo­­sati este acea impregintare, ca la capetula re­­sponsalai lăudata, se trage una vela negra preste calitatile, bi inausirile emininte ale bar­­batului aceluia, care de ai­aa fosta că maghiara facia cu romanii — ultraistii, — că aristocrata, sametia, — dara, că judecătoria in oaasele pri­vate, procesuale inca din timpurile, pre candu eră asesori la sedinta generala, a fosta cuno­scuta de cela mai imparțiala , — de celu mai drepte, — era că comite suprema pana la ora ultima a vieții a dovedita la fapte atata iubire de dreptu, dreptate si precapitape la decisiunea causeloru, incatu toti romanii esi­ti din popora, precum barbatii cei mai destepti de nationalita­tea maghiara inca aa recunoscuta si recunoscu, ca numele lui Wolfgangn de Veér e demnu de glorificate; — era faptele, ratin­a si precautiunea aceluia potu sierbi cu toto dreptula de modela pentru ori si cine, fara ca se fimu cugetată a detrage din calitatile cele bone, si inalte ale il. sa d. comite supr. de Torma, caruia inca ei o ferima tota stim’a, că romani, cu deosebire din acela punctu de vedere, ca pretiniesce in fapta intr’o mesara deosebita literator’a romana! Se nn ve fia dloru dara grea, déca cu tóta sinceritatea si loialitatea, si la tóta ooasin­­nea binevenita, voma landa nomele de pia me­moria a reposatnloi canduva Volfgangu Véér, si ne voma provóca cu tóta stim’a la elo , de cate ori ne vorn sili caşuri de asta natura ! — Éra p in acésta din partene ama finitu. — T i t a 1 a. Memorandulu romaniloru din scaunele filiale ale S­e­l­i­s­c­e­i si Talmaciului, datu dietei din Pestea in sied, din 7 Augusta 1868. (Urmare.) Totusi sasii nu s’au lasatu de încercările loru, ci au trentita de acolo, a se sterge acau anin Seliscei si ala Talmaciului din registrele banarilora fiscale, unde erau ca tota fandola regesca însemnate pom­amu vediota la anulu 1552, ceea ce in ponfasionile in cari se află io sec alu 17-lea le au succesa io catava , fiinda si ei partasi la legislatiunea Transilvaniei. Asia nu se numesce Selescea si Talmaciulu espresa in aprobatele din 1615 (P. II tit. VIII art. II) ca bunori fiscale, precum se numescn de atari Fagarasch, Törcevár, liberae civitates et oppida; ceea ce natiunea maghiara si secuie ostoru pă­teau concede, ca­ci priveau pre comunele nóstre intielese sub „libera oppida s. vitae“. In ade­­vera si in fapta vise facea Seliscea — afara de contributionea regesca — inca si servitiuni de 4 dile de plaga la puri’a regelui din Alb’a Iulia, care le pretindeau sasa citatele aprobate tit. 14 numai din banuri fiscale; apoi in deosebi facea servitiuni regesei la salinele din Vízakna, ce se prestau din mai multe parti ale foadalui rege­­scu. Servitiarile acestea din arma au fosta pentru Selisceni de mare însemnătate, ca­ci ei cari erau in apropiere de Ocne, că economi de vite, primeau sare­a. □. imperatesca dela Ví­zakna, carea le facea pentru natrementala vi­telem mari folose, de aceea si ticneau Seliscenii de o bonatate servitiile regesei la Vízakna, pana canda altora comune sasesti din scaonula Si­­biiului le cadeau grea. De aceea s’au si hota­­ritu in dieta din 1637 (art. 50 par. V a apro­­batelem) cam arméza: „Vízaknát Szeliste székből régi osos szerint tartozanak segíteni márkások adásával, és nem a több regius fundusból. Asia daru si diet’a tierei numesce Seliscea „ezék“ (soaanu) si „lauda regesen“ si o sustiene la servitiile re­gesei, precum s’au deeisn si in articulii dietali din an. 1635. Sasii vnse pa scopa, ca se sterga pre scau­­nala Selispei dintre scaunele fundului regesen si dintre servitiarile regesei, au ceruta la anala 1693 stergerea citatului articula dietala, ceea ce nu s’au concesii, precum voma dovedi mai la vale. Iotentionile sasitori la proventele regale au pasitn asia de departe, jucata la dietele din an. 1652 si 1653 aa indrasnita deadreptala de a pretinde ins dominate la partile noastre si in alte mai multe. Natiunea maghiara inse si se­­cuie aa respinsa acestea pretensiuni arogante ca cea mai mare ugorositate, ai infuriate de astfeliu de pretensiani, au provocata cu alarma pre sasi, a’si produce toate documentele, la cari se provocau ei, ceea ce sasii nu au facuta, ba cu mare neuadiu au scapatu de acesta cerere justa a celoralalte deoe staturi. Fiinda inse sasii pre atonei in posesiunea nooro oomone in comitatoln Cetatii de balta

Next