Gazeta Transilvaniei, 1869 (Anul 32, nr. 1-99)
1869-01-15 / nr. 4
Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu : pe 1 anu 10 fl., pe i/i 3 fl. v. a. Tieri esterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Nr. 4. Brasiovu 2715 Ianuarie Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru scrie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare publicare. 1869. MONARCHI’A AUSTRO-UNGARICA. T r a n s i l v a n i ’a. Revista despre încordările partitelorii. Nici o partita, care aspira a fi considerata si respectata cata de pucina de partitele opuse, intr’una statui constitutionale nu se lasa destrabalata, nedisciplinata si prada instelatiuniloru si siretieloru antagoniloru, cari arunca totu feliulu de curse, prin ecuivocitati in vorbe, in cuvinte instelatorie, apromisiuni de munţi de auru, cari nu se potu nici concepe in minţile sanetose, si candu aceste se afla acum deochiate de insasi insulta, patiatii’a si tristeti’a fapteloru complinite, nu odihnescu a lua refugiu la alte instelatiuni si născociri prin propagande, pentru a poté orbi si insiela pe poporulu credulu, care fara conducere din partea barbatiloru sei, in care are incredere, retacesce lesne, lasanduse instelatu de venatorii antagoni, cari in ultim’a analisisi ieau refugiu si la coruptiuni, ca si la terorisari, numai se pota derangea si nimici partitele sie opuse, fia si numai in punctulu unui principiu. In form’a de regimu parlamentaria numai acea partita póte reesi cu predomnire suprematica, care e mai dibace, dar’ care e si mai disciplinata intre sene dintre tóté; or’ cele, fara informatori lamuriti destrăbălate sierbescu numai de bataia de jocu, de dispretiu si ridiculu celoru disciplinate, cari ridu in pumni de tote încordările celoru fara disciplina si organisare, pentruca credu, ca cu coruptiunea uneloru instrumente venabile dintre ei se pote lesne arunca mai anteiu marulu certei si alu imparechiarei, apoi marulu instelatiunei, ca se le pata celu pucinu stirbi solidaritatea, care singura poate trage dunga preste uneltirile nimicitorie ale antagoniloru. Cititorii nostri sciu prea bine, cum se disciplină partit’a lui Deák, formandu’si unu comitetu centralu in Pest’a, compusu din suma mare de membri mai toti aristocrati, conti, baroni, cari se impartira in secțiuni, pentru toate specialitățile midiloceloru escugetate, cu scopu, de a-si vena simpatiele tuturoru alegatoriloru, pentru deputati de partitia sa. Ales’au si tramis’au in tóate cercurile electorale pana si aici la noi barbati de ai loru probați, cari tiemu de principiale si interesele aceleiasi partite, caroru apoi le vinu dela comitetulu centralu din Pest’a din timpu in timpu instrucţiuni, midilece materiale si chiarusi candidaţii desemnaţi, in urm’a intielegeriloru, strinse si libere intre olalta. Prin urmare in totu cerculu de alegere se afla afara de comitete petutindenea si cate unu emisariu alu comitetului centralu, care face treb’a partitei si intretiene cointrelegerea strinsa. — Partit’a stângei, care s’a impreunatu si fusionatu cu stâng’a extrema în actiune, inca se constitui de multu, alegindu’si unu comitetu centralu totu in Pestra si prin cercurile electorali intocma ca si deakistii ; si nimene nui opresce nici impedeca a face asemeni propagări, convingindu si deslusindu poporului principiale cuprinse in programulu loru, cu tóte, ca acesta cuprinde chiaru desfundarea delegatiuniloru si a minist-,riului comunu si reabilitarea uniunei simple personale intre Ungari’a si Austria, er’ de aici încolo nedependintia. Comitetului centralu alu stângei la propunerea lui Jokay alese in 16 Ian. pentru adunarea opositiunei din tóta tiér’a, ce se tienu in 17 in Pest’a, noua membri, ai sectiuniloru Jókay, Szilágyi, Tóth, Csernatoni, Simonyi, Raday, Kanitz, Horváth, Chorini, cari toti au in resortulu seu deosebite cercuri din tiéra, unde au ér’ comitetele loru, care lucra pentru partit’a stângei. Ma si in Pest’a asiediara in tote despartiementele de cercu electoralu cate unu comitetu pentru informări si interesele stângei. Acesta constituire si disciplina insufla temeri mari acum si partitei deakiane, numai pentru ca se vede disciplinata si fusionata pentru o solidaritate tare ca stanc’a, ce se opune tuturoru viscoleloru, pentru a scoate la cale ce doresce. — Asia e si la solidaria abtienere inca se cere constituire si propagate deslusiri. — Min. c. luliu Andrássy esi in 14 Ian. înaintea alegatoriloru sei in Sátor- Alja-Ujhely, si le dede seama de toate cele acuisite in sesiunea dietei trecute, facundu o paralela intre program’a regimului si a opositiunei, si combatendu cu cele mai ascutite arme program’a opositiunei. Acést’a cuventare se si privesce, ca programu alu regimului atatu in launtru catu si in afara de monarchia, pentru ca elu cuprinde explicarea triumfului partitei deakiane, combatendu opositiunea, cum se pote mai fara crutiare, pe temeiulu fapteloru complinite si cu ironia aromatica enumerate , a cărei mirosu ajunse pana in munți la lancu. „Intr’unu sensu oarecare“, dice c. Andrássy, „nu s’a restituitu 1848, pentruca in Transilvania nu poruncesce acum lancu, ci legea constituționale, care executeaza uniunea cu valoare definitiva“ reljen-uri sgomotoase !). (In aceste timpuri, e vorba grava aceasta in gura prim. ministru alu Ungariei.) Croati’a nu mai e tabera dusmana, ci una tiera fratiésca multiamita, si Fiume dechiaratu ca teritoriu deosebitu alu coronei. „1848 nu e restituitu, pentruca cestiunea nationalitatiloru, pe care începuseră atunci a o taia in daue cu măciuci si cu case, o a resolvitu legea pe basca ecuitatii si a fratietatii“ (aprobări) scl. — Aici adaugemu din „Hazánk“, diurnalulu partitei opositiunei, cuvintele , cu care respunde la pasagiulu celu gravu alu c. Andrássy despre lancu: Asia e, dice „H.“, 48 nu e restituitu, ca desi lancu nu domnesce preste cateva sate valache in muntii neamblati, dar’ apoi n’avemu nici unu honvedu, care se asecure pe locuitorii intimidati de prin orasie. Nu are lancu, dar’ are multi, si Bem nu se afla pe ripele riului. In Transilvani’a pana adi domina legile positive austriace si pote, ca basele loru suntu sustienute, or’ din parteneri scimu ne mica, despre punerea in lucrare a uniunei. — Astfeliu se incorda partitele a submina una pe ceealalta si ambele pe naționali. — — Acum, deca fostii deputați romani in diet’a din Pest’a nu voru esi si ei innaintea alegatoriloru sei, descoperindule resultatele lupteloru sau perderile, oamenii acestia cu A. in frunte voru remaoe in credinti’a, ca romanii inca suntu multiamiti, cum vorbescu unilateralii, fara respectu la luptele parlamentari si la cele intemplate acolo. Esirea fostiloru deputati in publicu fara reserva ar’ impresoia muorii, facundu in toate partile lumina; de acea fara mare dauna nu se potu retrage dela aceasta oblegaminte, celu pucinu prin diurnale, unde e dificultate pentru adunari. Seriositatea astfelin documentata progeneréaza efecte de încredere si solidaritate. — Brasiovu 26 Ian. Eri nóaptea după 12 ore er’ mistui foculu la doi funari din Brasieu-vechiu o casa de diumetate si trei lucratorii de funaria. Multe viaji de canepa se prefăcură in cenusia. Caus’a nu se scie, inse dés’a aparitiune de focuri insufla grigi’a si paz’a cea mai neadormita. — Ministeriului. ung. de comerciu a emisu una ordinatiune, care prescrie: ca peile de vite si sacii cu lana se se lasa in contumacia numai deca suntu bine uscate; lana se va scoate afara si in 8 dile se va afuma si aerisa ca si peile, portandu insele partite spesele. — Adunarea comitet, municipalii in Fagarasiu. Fagarasiu 23/11 Ian. Adunarea comitetului municipalii representativu conchiamata in modu straordinariu nu a fostu prea numerosa, din causa, ca anume din cerculu mai departatu alu Branului au venitu numai unu preotu si unu amploiatu, era dintre membrii locuitori in Brasiovu, inse posesionati in acestu districtu nu a venitu nici unulu, ci de acolo ne veni numai scirea, ca brasiovenii cei de naționalitate romana sunt determinați a se abtiene cu totulu dela orice actu politicu, care ar’ avéa vreo inclinare cu alegerile................. Ne avendu eu timpu a ve descrie mai pe largu decursulu desbateriloru de doua dile, me restringu numai la obiectulu principale, adica la alegerea comisiunei verificatoriu de alegatori pentru diet’a viitoria, pentru care au decursu desbateri infocate intre romani si unguri. Dn. vicariu Ioane Antonelli esindu cu propunerea sa motivata, alu cărei coprinsu se vede mai la vale, fu atacata din partea unguresca cu indatinat’a necruttare. Se sculă inse dn. vice-capitanu I. Codru-Dragusianu si intr’o cuventare lunga, dara prea bine meditată, care merita a fi pastrata pentru totudeun’a in analele acestui districtu, combătu sofismele adversariloru un’a cate un’a cu argumente, care trebui se’i ametiésca, probandu pe deplinu, ca natiunei romanesti locuitorie in marele Principatu alu Transilvaniei nici decum nu i se cuvine se ie parte la viitoariele alegeri dietali, după aceea făcu propunerea sa, prin care modifica pe a dlui vicariu, precum era si se va vedea mai in dipsu: Onorabile Comitetu! In momente atatu de serioase, d in cari vedemu inaintea noastra legea de uniune, legea asia numita despre egala îndreptățire nationale si in-