Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)
1870-10-24 / nr. 83
Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Dumincc’a, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu , pelanu 10 fl., pe */* 3 fl a. Tieri estorne 12 fl. T. a. pe unu anu seu 2Vs galbini inon, sunatoria. Anula mill. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 cr. Tacs’a timbrata a 30 cr. de fiacare publicare. Nr. 83. Brasiovn 5 Novembre 24 Octobre 1870. MONARCHIC AUSTRO -UNGARICA. Transilvani’a. lrasiovn 4 Nov. 1870. Situatiunea preste totu intru nemica n’a perdutu din seriositatea sa de pana acum. Ce e mai multu, impresiunea, ce o trase după sine capitulatiunea Metiului, in locu de a linisti si a face aderitorie animile la unu modu de pace, a revoltatu infricosiatu animile francesiloru, desteptandu intr’ensii prepusulu de tradare. In prima linia regimulu din Tours in proclamatiunea lui Gambetta numesce capitularea Metiului o crima de tradare, dicunda, ca autorii ei trebuie espusi afara din lege si ca republic’s nu va capitulă niciodata. De alta parte incepura a se face proteste in diurnalele Franciei si ale Belgiei in contra intrigelor pruso-bonapartistice. Una corespondintia din Londonu descoperi negotiarile intre Bismark si imperatés’a, dicundu, ca in 22 Oct. adjutantulu Bazaine, gen. Boyer, care avu convorbire cu eximperatés’a in Chiselburst — cu învoirea lui Bismark — a midiulocitu, cu imperatós’a se ordineze predarea Metiului intocma, cum ordină imperatulu capitulațiunea la Sedan. — Una corespundintia oficiosa a dlui Bismark si a gardei lui dinBerlinu poarta grigia chiara si de reclame pentru toate productele conspiratiunei respective. Oficiosulu corespondente a lui Bismark scrie din Berlinu asia: „Dintr’o scrisoare privata bine informata din Londonu esperiezu, cum ca regent’s imperatesca a tramisu la mai multe cabinete neutrale unu memorandu, in care se descrie pusetiunea presents a Franciei catu se poate de drasticu. Din analista fugitiva a actului acestuia diplomaticu results, ca destrămarea intregei ordine sociale si de statu in Francia trebuie se duca la o dictatura socialisticacomunistica, daca nu se va restabili ordinea monarchies prin intrevenitiunea puterilor neutrale. Introducerea republicei roșie e o calamitate europena, ceea ce puterile conservative nu trebuie se conceda. Daca nu se va restatori catu mai curundu una auctoritate cu ceea a imp. Napoleon, principiulu ordinei conservative in Europa sufere o lovitura nimicitoria.“ — Regent’a tiene, ca sacrificiulu, care e se se aduca pentru pace prin cederea a doue provincie, nu e pre mare, pentru a restatori cu elu linistea in Francira.“ — Numai e indoiala dara, ca capitularea Metiului ca si Sedan e eflucsulu intinseloru curse si traficări. — Diurnalele anumitu „Cor. Havas“ atribue si propuneriloru de armistare ale Angliei o încercare de a aduce in cursa pe Franci’a, dicandu, ca daca Angli’a ar’ fi voitu bine Franciei, ar’ fi trebuitu se pasiasca mai innainte cu celealalte puteri neutrale, nelasandu barbarului nordicu campu liberu de a o deprecia si umili. Acum candu Franci’a s’a apucatu cu toata violinti’a spre a infrunta ardele invasiunei in tiara cu putere inspiratoria de sperantia se mesteca diplomati’a europana, se dauleza si tanguesce pentru sângele versati si se intrepune intre Prusi’a cea sumuitata si intre Franci’a cea resculata ca nu cumva se poata apuca la potere Franci’a. — In Tours in cercurile datatorie de tonu s’a incuibatu deci periculos’a opiniune, ca puterile neutrale intrevinu pentru a scapa Prusi’a din ghiarale Franciei resculate, spre a o despoia de fructele triumfului finalul In fine intreba, ca ore care lovituri potu se fia destulu de tari pentru a aduce in fine națiunea acesta nenorocita (?) ca se cunosca adeverat’a stare a lucrului? Adaugandu la acestea, cum ca Bavari’a si Würtemberg’a s’au intrunitu la unu pasiu coleltivu, ca in puterea partei ce li se cuvine din resultatele militari ale resbelului se pretindă cu tóata seriositatea, ca se puna capetu catu mai curundu resbelului, urgitandu acesta pe basea unoru conditiuni, care se nu lase indereptu nici unu ghimpe de amaratiune neuitata in anim’a poporului vecinu si se satisfaca in tóte directiunile si intereseloru Germaniei. Mai multu, ca ce se adauge, ca acestu pasiu alu Bavariei si Würtembergei sta in legatur’a cea mai deaproape cu o scrisoare confidentiala a imperatului Rusiei catra regele Prusiei. — Urgenti’a la pace se cere si de murmurarile începute in Germani’a. — Armistarea dura pe vreo 25 dile, pe langa statulu quo belicu, pana candu se va dechiara constituant’a Franciei in obiectulu pacei, daca nu s’a facutu ori, adi va trebui se se face neaperatu, ca ce mane poimane pote va fi pre tardiu. — InVien’a s’a primitu reportu, ca representantii puteriloru neutrale, indata după capitulatiunea Metiului, au recomandatu primirea conditiuniloru provisorie ale armistițiului cu totu adinsulu. Din toate cele de susu se poate vedea, ca cu totu armistitiulu situatiunea a devenitu mai serioasa, fiinduca a deslarvatu intrigele făcute pe contulu umilirei Franciei. — — Tocma mai scrie „Ind. dela Mosele“, care acum esi la lumina, ca trupele lui Bazaine fura amaru instelate de chefi pana in momentulu din urma. Pe Bazaine lu numescu trădătoriu si reportele din Londonu si cele din New-York si Belgiu, cace in Metiu au aflatu nemții proviantu catu era deajunsu pana in Marte 1871 la toata armat’a lui Bazaine, care predede 53 de vulturi cu flamure. (Se respandesce, ca si 60 mii. franci s’ar fi aflatu per cassa in Metiu.) Sciri positive tocma spunu, ca d. de Tillers a fostu in Versailles si a negotiatu cu Bismark in 2 Novembre. Bismark a ambiatu pe d. de Thiers cu una ariilistare de 25 dile, cu scopu de a se pote face alegerile pentru basea statului quo militariu. Daca va primi regimulu republicanu acesta armistare, atunci Francisa se va dechiara despre sartea ei. — Din caiupuiu reskeiu lui. Monachiu 3 Nov. Din Alt-Breisach se reporteza, ca fortulu Mortier s’ar fi bombardatu cu focu incendiariu si ar’ arde. Din Brucsel’a 4 Nov. se respandesce faim’a, ca voluntarii de sub Garibaldi, ar’ fi batuti si respanditi, or’ Garibaldi ranitu greu; or’ din Berlinu 4 Nov., ca episc. din Posen ar’ fi calatori,tu la Versailles spre a face pe midiulocitoriu intre curtea prusa si curt’a papale. — „Monitorul“ României, are depestele urmatoria: Versailles 28 Oct. Capitularea Metiului a fostu subscrisa la 28 curentu si nu cum se anunciase eri. Orasiulu împreuna cu cetatea au fostu ocupate de noi. Numerulu prisonieriloru este de 173.000 oameni, printre cari trei maresiali si mai multu de 6000 de oficiri. Berlinu 27 Oct. O depesta de la Tours, cu dat’a de 26 Oct., anuncia, ca prin unu decretu publicatu in „Journal oficiale“, Algeri’a se afla impartita in trei departemente, administrate de prefecti sub autoritatea unui guvernementu generale civile. Fiacare departementu va alege doi representanti ai poporului. D. Henri Didier este numitu gubernatoru generale civile alu Algeriei si gen. Allemand comandantu alu puteriloru militarie ale acestei provincie. Unu altu decretu declara pe israelitii din Algeri’a cetatiani francesi. O depesta ministeriale din 24 Oct. invita pe prefecti si sub-prefecti a comunică primariloru catu este de necesaria resistinti’a in contra inimicului si a le anuncia, ca orice orasiu sau comuna ce se va predă fara resistintia se va denuncia prin „Monitoru“. Berlinu 28 Oct. „Corespondinti’a de Berlinu“ dice: „S’ar pute ca Napoleon, a cărui sanetate ecsige o clima mai buna, se paraseasca in Novembre Wilhelmshöhe spre a merge in Elb’a“. Tours 28 Oct. Se asigura, ca Thiers a primitu o autorisare de libera trecere si ca va pleca astadi la Farisu. Vesoul a fostu evacuatu in 26 curentu de inimicu, care s’a indreptatu spre Vaivre si Scey la vestu. Vien’a 29 Oct. Austri’a, Rusi’a si Angli’a dau adhesiunea loru la candidatur’a ducelui d’Aosta la tronulu Ispaniei. O depesta dela Tours dice, ca in 27 Octobre, badesii au fostu cu deversire invinsi intre Besanton si Montbeliard. Trei sute de badesi au fugitu in Elveti’a. — Inimiculu a evacuatu cu iutiala orasiulu Courville, retraganduse spre Chartres. Brem’a 28 Oct. Senatulu a primitu o depesia din Belgia, anunciandu, ca astadi 12 vase francese, contienendu fiacare 800 de oameni de ecuipagiu, au plecatu dela Divinkirchen, mergandu spre nordu. Berlinu 29 Oct. Cinci oficiri si 297 de gardi mobili au fostu făcuţi prisonieri la Montereau, 300 gardi naţionali au fostu desarmati. Perderile nóstre suntu de 10 morţi si 42 de răniţi, printre cari unu oficiru de statu maioru. Tours 30 Oct. O circularia a lui Gambetta catra prefecţi dice: „Amu primitu nuvele grave asupra veracităţii carora n’amu nici o insolintiare oficiale. Sgomotulu capitularei Metiului circula. E bine se sciti ideele guvernului in privinti’a unui asemenea desastru. Unu astfeliu de evenimentu n’ar pute fi decatu resultatulu unei crime, ai cărei autori trebuiescu pusi afara din lege. Remaneti convinsi, ca orice se se intemple, nu ne vomu lasa se ne dobore cea mai grosava nenorocire. In acestu timpu de capitulări, daca ecsista ceva, care nu pote nici nu trebuie se capituleze, este republica francesa.“ — Tours 30 Oct. O proclamatiune a lui Gambetta catra poporulu francesu, anunciandu capitularea Metiului dice: „Generalulu, pe care Franci’a comptu chiaru după espeditiunea Mecsicului, a rapitu patriei in periculu mai multu de o suta mii de aperatori. Bazaine a tradatu, s’a facutu agentele omului dela Sedan si complicele in