Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)
1870-03-14 / nr. 21
Gazet’a esc de 2 ori: Mercurea si Dumineca, Foi’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu : pe 1 anu 10 fl., po i/i 3 fl. v. a. Tieri esterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3galbinimon. sunatoria. Amilii XXXIII. Se pt.enumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenți. — Pentru serie 6 cr. Tacs’a timbrata a 30 cr. de fiacare pu- blicare. Nr. 21. Brasiovu 26114 Martiu 1870. MONARCHI’A AUSTRO - UNG ARIO A. T r a n s i 1 v a n i ’a. Brasiovu 25 Martiu 1870. Ca se ne sprijinimu si cu date autentice cele reflectate in numerulu trecutu in caus’a honvediloru si a modului de colecte. In parte fortiate si sterse si dela romani si dela comunitătile romane, publicarau mai antain urmatori’a corespondentia: „Domnule Redactorul Cu ocasiunea asentarei in lun’a trecuta — la Olpretu prin d. vicespanu alu comit. Solnocului interioru s’aufacutu provocări la „quasi libera contribuire pe seama bandei honveditoru“. — Notarii comunali au fostu constrinsi a subscrie si din partea fiacarei comune cate 3—4 fl. v. a. fara scirea si învoirea comuneloru. — Acesti bani — parte s’au incassatu si administratii juditoru procesuali, — parte suntu in restantia, — dara comunele suntu din partea dniloru judi cercuali amenintiate cu terorismulu ecsecutiunei; — asia dar’ poporulu e fortiatu, e silitu si prin ecsecutiune — de buna voia? a contribui la band’a unei institutiuni, a cărei nume in poporu insufla ingrijire — aducandusi aminte de anulu 1848/9. — Astfeliu se intempla, Die Redactoru! Poporulu de multe ori e constrinsu a contribui la astfeliu de întreprinderi „de buna vora prin fortia* — Dre d. vicecomite alu comitatului acestuia, candu ar’ fi provocatu din partea romaniloru a face o colecta in favorea si folosulu natiunei romane, — precum, pentru fondulu unei academii de drepturi in limb’a romana, a unui teatru nationale romanu, — face ar’ ceva?! — Nu mai credemu — caci vedemu, ca totu ce e romanu ori in folosulu romaniloru nu le vine la socotéla, — dara pentru scopurile loru —, pentru fala si trufi’a unguriloru — ieau, tragu si bucatur’a din gur’a bietului romanu! Pana candu totu asia? Candu se voru satura odata a totu rade din sudarea romanului? — Candu voru inceta a despoia pe bietulu romanu si de celu din urma cruceriu in interesul loru egoisticu suprematicu? 4—5 sute de ani inca totu nu li a mai ajunsul? De siguru comunele romane, fiindu provocate — si tienendu adunari comunali — nu ar’ fi votatu, nici contribuitu de buna voia — la astfeliu de întreprinderi, — dara asia fiindu fortiate — se potu desbraca pana si de celu din urma cruceriu. Ulceorulu inca merge numai pana odata la apa.— De langa Somesiu in 5 Martisioru 1870. Georgie Crisianu.“ Cumca casulu acest’a nu e singuritu pe locurile acele, ci mai petutindeni — si poate inchipui vernenie; dar’ deca respectivii inteligenti nu s’ar lenevi a lua condeiulu in mana la orice casu de asuprire fortiata si nelegala, amu puté compune o intréga statistica de asemeni esactiuni dela bietulu poporu romanu, pentru a ajută interesele pure maghiare. Se luamu de ecsemplu numai decisiunile adunarei comisiunei comitatului Turda, tienuta in 14 Martiu si vomu vedé, ca maghiarii de acolo ajutati de regimulu maghiarusi voru redica, — chiaru si scóala reale, dotata parte mare si din sudoarea romanului, care nu are in Turda mai nici unu institutii de crescere, dar’ se procedemu după ordinea obiecteloru desbatute si decise in aceea adunare după referad’a lui „K. K.“. Dupace corințele supremu Georgia Kemény deschise adunarea cuartalitia a comisiunei comitatului, in care accentua intre altele necesitatea ajutorintii honvediloru si a adunării ajutorialoru pentru cas’a de invalidi honvedi si pentru ajutorinti’a celoru lipsiți de ajutoria dintre honvedi, precum si pentru band’a musicale a honvediloru si provoca adunarea la imbraeiosiarea propuseloru, adunarea de comitatu, cea măiestrită compusa mai numai din unguri, indata decise, că se se puna la cale si se semidiulocesca pentru band’a honvediloru colecte prin ajutoriulu judiloru procesuali séu solgabirei, cum se face la Somesiu. Totu deodata pentru cas’a de scutire séu de refugiulu honvediloru s’a ordinatu in asemenea modu colecte prin solgabirai se intielege, ca prin toate satele, cornitele supremu fach inceputu cu 100 fl. Aceste colecte cu buna séma se voru face numai pentru honvedii maghiari, inse totu prin storcerea si a pungei romanului, după analogi’a ce o vediuramu la Somesiu. Éca dar’ si la colectele maghiare făcute in folosulu specificu maghiaru romanii au dreptu la pretensiuni cuvinite pentru sacrificiu. Cruceriulu romanului se se compute dara pentru ajutorirea veduveloru si a orfaniloru sau a aparatoriloru tronului dela 48—9 remasi mai multi neputintiosi din eroica lupta. Unu gravamenui acestia, care striga resplatire in ceriu si tragere la tribunalulu eternei justitie pe pamentu si la opiniunea publica. — — Corintele supremu mai presenta adunarei unu decretu dela ministeriulu de interne, prin care intaresce ministeriulu cererea comisiunei comitatului Turdei, pentrucă se se arunce cate unu cruceriu pe fiacare florinu de contributiune pentru cladirea unui edificiu la scóla reala infiintiandu pana va veni suma la 10.000 fl. si acesta in intregu cerculu inferioru alu comitatului. Aici dara se prevede maghiarulu cu aruncu pe contributiune pentru o scóla reala, inse nu fara storcerea pungii si a românului, si apoi scól’a reala maghiara romanului nu folosesce mai nemica, pentruca nu poate invetia scientie reali in limba străină, pana candu nu va invetia cate 4—5 ani numai limb’a maghiara ca se poata apoi pricepe catva prelegerile. Oare n’a fostu nici unu romanu in adunarea aceea, ca se reflecte, ca crucierulu dela romanu se se adune pentru una scóla reale paralela in limb’a romana sau una alta deosebita pentru romani. ?I — Eca absolut’a si urgent’a necesitate a punerei in lucrare a punctului 1 din program’a dela Turd’a lit. a) si după elu celelalte, deca nu voimu se remanemu totu ignorati si tacsati: O vos non vobis vellera fertis oves 1 — Teiufeiu 13 Martiu 1870. Multu On. Die Redactorul Desfasiurandu in un’a din Dominecele trecute, starea nefericitiloru Tofaleni înaintea poporului adunar in beseric’a nostra greco-catolica — si indemnandui — ca macaru cruceresce se adunamu si noi ceva spre ajutorirea acelora victime nefericite — in doue Domineci s’au si adunatu nesce cruceri — in sum’a de 1 fl. si 70 cr., langa cari mai adaugandu 50 cr., dela dlu decente si 50 cr. dela betranulu taica dsale — si dela subscrisulu 1 fl. v, a, — in totu suma de 3 fl. 70 cr. — amu onóare a vii transpune roganduve sei adresati si transpuneti si mai departe. — Esactinul. Totu cu acesta ocasiune vina a ve face inca o întrebare: — Sciți Dvóstra de reclamele ce se făcu spre a se liberă cineva dela militia? — Este in acestea unu punctu foarte batatoriu la ochi, — pre langa col’a familiaria si atestatele ce le da antisti’a comunale — mai au lipsa bietii reclamatori inca si de o suplica — reclamare in sensu stricta. Intrebu si inca cu toata staruinti’a — cine e datoria (indatoratu respective) a face aceste reclame ori suplice ale reclamatoriloru? Si catu are de a pretinde pentru densele? Pre la noi bietii oameni umbla cu septemanele de capu necajiti — caci din jude cercuale nu vrea se primeasca in man’a sa, seu nici macaru se se uite pe o atare suplica de reclamare — de nu o va fi facuta — respective adjunctulu dnii sale (caci dinalui . . .) pentru care lucru — bieții oameni reclamatori au se plateasca de 3 pana in siese ori, cate sfere contiene reclamarea, si mai multu de 10 — 14 fl. v. a. bieții oameni! — Oare pana unde se vor d estinde marginile acestei stări esceptionale ? — Yedi Die Redactoru de va fi cu potentia se afle unu resunetu acesta modesta întrebare*). G. S. „Wie lange noch?“ (Pana candu?) Sub acesta întrebare publica „Osten“ unu articulu in Nr. 12 catu se poate de imputatoriu. După ce adica refereaza, ca Col. Tisza a strigatu deputatiloru romani in dieta — candu vrea a midiuloci, si pentru națiunea romana vreunu ajutoriu de cultura in bugetu — facandu gura mare: „ca in Ungaria nu se mai afla alta națiune decatu cea maghiara, si deca romaniloru nu le place acesta, potu emigră in Romani’a“ —, dar’ apoi toata diet’a fara osebire de partita a urluitu cu Tisza aprobandui cele dise. Aici intreba, ca ce au intreprinsu deputatii romani facia cu batujocura acesta aruncata asuprale in faci’a intregei Europe ? — Nimica, ci -si pregatescu celalaltu obradiu pentru alta lovitura, ce le va veni fara indoiala, apoi aici ne apostrofeaza amaru dicundu, ca i se pare, ca romanii vreu se arate lumei, ca in Austria se afla unu poporu, care poate mai multu suferi si poate poarta unu jugu mai gravu, decatu toate celelalte popoara. Aici adauge o epifonema: „Ce ambițiune marcabile acésta!“ — Si in fine le indrépta întrebări, ca pana candu mai voru a da lumei spectaclulu acelu rusinosu de deputați, cari sacrifica prin politica loru cea orbita nu numai drepturile naționali, ci si onóarea natiunei ? La acestu articulu nime nu are dreptu a respunde, decatu respectivii. Noi numai catu mai intrebamu pe scriitoriulu, ca de ce n’a consiliatu si pe sasi, că circumspecţi, se faca perghia la părăsirea dietei ? Romanii sciu, ca maghiarii au curagiu numai, pana unde le concede Austri a si regele, rusinea dar’ o aruncamu pe cei ce potu se dovedesca Europei tractate de civilitate europena cu uuu poporu atatu de alipitu, a trai in concordia la una si aceeasi masa cu maghiarii, dar’ la asia nu mai *) Unele esactiuni că acesta una si alte nelegiuri trebuie aduse cu documente si înaintea congregatiuniloru municipali sau de comitatu si orasiu si satu si acele se sterpesca abusurile, celu pucinu alta data, DR.