Gazeta Transilvaniei, 1871 (Anul 34, nr. 1-100)
1871-09-15 / nr. 72
nite or’ se le impumné fara resultatu. Deakistii, cari orbiseră cu svatulu pe unii romani, ca se intre in diet’a din Clusiu si Pest’a, acum acum vorbescu altfeliu catra dualistii loru. Beata simplicitate, care le crediu. — Porta frica aceste diurnale, ca intr’o buna deminetia se voru compune delegatiunile din deputaţi aleşi deadreptulu dela diete, si atunci actum est de dualismu, si ruinele lui.-----Diurnalele maghiare mai scriu, ca cu bani cecliici se agitéza atatu croaţii catu si confintele militari, cari ceia protestéza prin deputaţi naţionali adunaţi in contra mesureloru luate de min, de a amana diet’a pe Ianuariu si protestulu tramitu la regele in Vien’a; or’ confintele reclama in contra mesureloru luate la provincialisarea loru ca apasatorie. Cuventulu camarilla era si vine la tapetu, candu vorbescu organele respective despre reactiune, de care i apuca stretea. — Alta ce i supera e, ca Mai. Sa imp. a aplacidatu din tesaurulu statului redicarea a 2 gimnasia inf. in Moravi’a cu limb’a slavica, cari se voru si incepe la la Oct. Unulu la romanii din Moravi’a in orasiulu Walachisch-Mesericie si celalaltu in Trebitsch. In Ungari’a n’avuramu parte nici macaru de redicarea unei preparandie romane, macaru in Naseudu, unde fu cea apuse! — Situatiunea europeana se chiarifica pe dî ce merge. Rusi’a, după cum se scrie acum, a si pregatitu aliantia cu Franci’a, si nu duce clironomu alu tronului rusescu cum. duce Constantinu voru avé o intelnire cu Thiers, ca o contrademustratiune pentru intelnirea dela Salisburgu. Rusii tieru, ca Wilhelm ia tradatu si apoi in contra tradatoriului trebuie luate mesure, ca se lu faca neputintiosu de ai si strica. Cu Turcia inca prinse Rusi’a mana buna, incatu se crede, ca Sultanulu inca va avéa intelnire cu Tiarulu in Livadi’a in Octobre. — Dela diet’a Ungariei. In sied, din 16 Sept., după curente, C. Ghiczy interpeleza pe ministru de finantie, deca va aduce unu proiectu de lege in privinti’a scaderei din dările directe in proportiune cu suma subventiunei, ce o capetala municipiale dela statu, după ce acum inceta acesta subventiune. Ministrulu apromite presentarea unui proiectu de lege inca in decursulu sesiunei acesteia. Horn propune, ca regimulu se se invieze a presenta acum unu proiectu de lege pentru introducerea căsătoriei obligatorie. Ministrulu de finantia propune bugetulu pe an. 1872, pe care lu dice, ca e primulu, in care se afla si spesele granitiei militare anecsate acum Ungariei. Reporteza si despre starea imprumuteloru si cu legea despre unu nou imprumutuledacomisiunei finantiarie spre reportu. Bittu min. de justitia presenta unu proiectu de lege pentru unu creditu suplementariu pentru organisarea judecieloru. — Bugetulu Ungariei pre anulu 1872. A. Erogatiuni ordinarie. I. Erogatiuni pentru curte 3,650.000 fl. — II. Cancelari’a de cabinetu a Mai. Sale si pensiunele aceleia 61.395 fi. — III. Recerinti’a dietei 1,000.000 fl. — IV. Erogatiunile tieriloru de sub coroan’a Ungariei pentru cause comune 25,591.214 fl. — V. Pensiunile regimeid centralu ce a sustatu dela 1849—1867, 270.000 fl. — VI. Pensiuni 2,591.767 fl. —VII. Quot’a pentru detoriele de statu primita in 1867 prin art. de lege XV, 32,723.200 fl. — VIII. Re-' cerinti’a Croatiei si Slavoniei pentru afacerile administrative interne 4,272.000 fl. — IX. Fiume 85.120 fl. — X. Curtea de comptabilitate de statu 150.000 fl. — XI. Presidiulu ministerialu 329.189 fl.— XII. Ministerium dela curtea regesca 66.384 fl. — XIII. Ministrulu pentru Croati’a si Slavoni’a si personalulu 46.800 fl. — XIV. Ministerium de interne 2.342.431 fl. — XV. Ministerium de finantie 48.724.476 fl. — XVI. Ministerium de comunicatiune 5,536.088 fl. — XVII. Ministerium de cornere 10,209.439 fl. — XVIII. Ministerium de culte si invetiamentu 3,105.711 fl.— XIX. Ministerium de justitia 10,190.094 fl. — XX. Ministerium pentru operarea tierei 5,690.652 fl. — Suma cheltuieliloru ordinarie 157,636.451 fl. (an. trecutu: 150,433.961 fl. amu progresatu deci in bugetulu pre an. 21.872 cu preste siepte milione cheltuiela ordinaria nota bene! „Alb.“) B. Erogatiuni estraordinarie: I. Erogatiunile tieriloru de sub coroan’a Ungariei pentru afacerile comune 4.309.499 fl. — II. Presidium ministeriala pentru lucrări codificationale 50.000 fl. — III. Ministerium dela curtea regesca 3000 fl. — IV. Ministerium de interne 628.560 fl. — V. Ministerium de finantie 19.874.774 fl. — VI. Ministerium de comunicatiune 44.997.872 fl. — VII. Ministerium de comerciu 1,946.674 fl. — VIII. Ministerium de culte si invetiamentu 563.269 fl. — IX. Ministerium de justitia 472.700 fl. — X. Ministerium pentru aperarea tierei 2,684.000 fl. — Suma cheltueliloru estraordinarie 75,530.348 fl. (anulu trecutu: 56.437.206 fl. Laudatia carma maghiara este estraordinaria in facerea de detorie estraordinarie „A.“). C. Erogatiuni pentru operațiuni de creditu si de casse: I. Cheltuielile pentru administratiunea detoriei comune flotante de statu 129.690 fl.II. Desărcinarea de pamentu 17,059.869 fl. — III. împrumuturi pentru drumurile de feru 17,059.869 fl. — IV. Rescumperarea vineloru 2,342.141 fl. — V. împrumuturi de premiu 7,371.538 fl. —• VI. Detori’a flotanta 1,544.987 fl. — VIL Operațiunea de casse 3,347.000 fl. Sum’a totala 59,048.911 fl. (anulu trecutu: 55.780.505 fl.) A. Venitele ordinarie: I. Ministerium dela curtea regesca 840 fl. — II. Ministerium de interne 108.759 fl. — III. Ministerium de finantie 143.539.229 fl. — IV. Ministerium de comunicatiune 92.293 fl. — V. Ministerium de comerciu 269.369 fl. — VI. Ministerium de culte si invetiamentu 269.369 fl. — VII. Ministerium de justitia 60.529 fl. Suma venitelor ordinarie: 152.775.002 fl. (1871: 145.911.241 fl.) B. Venite extraordinarie: I. Ministerium de interne 55.616 fl. — II. Ministerium de finantie 7.170.971 fl. — III. Ministerium de comunicatiune 22.163.448 fl. — IV. Ministerium de cultu si invetiamentu 11.400 fl. — Suma veniteloru estraordinarie: 29.400.435 fl. (in anulu 1871: 42.610.526 fl.) C. Venite prin operațiuni de creditu si casse: I. Desărcinare si rescumperare de pamentu 17 mii: 59.869 fl. — II. împrumuturi pentru calile de feru 20,933.016 fl. — III. Rescumperarea devine 2,342.141 fl. — IV. împrumuturi de premiu 7,371.150 fl. — V. împrumuturi ipotecarie pentru drumulu de feru dela Göraer 6,198.558 fl. — VI. Detorita flotanta 23.656 fl. — VII. Operațiune de casse 3,520.00011. — Suma totala 57,448.390 fl. (1871: 54,004.443 fl.) Prin urmare: Deficitulu. Erogatiuni ordin. 157,636.451 fl. 152,775.002 0. Venite ordinarie Deficitu . Erogat. estraord. Venite estraord. Deficitu . Erogatiuni pentru operat. de creditu Venite pentru operațiune de creditu Deficitu......................................... Venitele totale 239,215.71011. Erogatiune totale 292,624.827 fl. Deficitulu totale 75,530.348 fl. 29,401.435 fl. dicu tierarii. In anulu trecutu, candu se proiectase a se face aceasta festivitate — care apoi se amana — S. Sa părintele egumenu alu monastirei nu lipsi de a face, cu propriele ispese, onorurile acestei dile, una din cele mai însemnate pentru Putneni. Comitetulu conducatoriu nu putea trece cu vederea aceste consideratiuni, si prin urmare destina unu asia numitu prasnicu pentru poporatiunea rustica. După ce dor’ se termina solemnitatea depunerei odoreloru pe mormentu, publiculu se reintorse in particulu festivu spre a-si ocupa loculu la ospetiulu comunu, la agape. Unu bou friptu intregu pe frigare, si caruia i se lasase carnele si partea anterioara a pitioreloru, — simbolu de abundantia si reamintire de vechiulu obiceiu, cu care Domnii cei mari ospetau pe poporu — fu transportatu, in mirarea publicului, pe colin’a ce se inaltiâ in facl’a porticului, unde se dete ospetiulu poporulu. Părintele egumenu — in asistinti’a clerului, corului teologiloru, a dóamneloru, a gubernatorelui Bucovinei, a celui altu publicu, toti sculati in putiére — binecuventa mes’a si ospetiulu incepu, servitu erasi de membrii comitetului. Noue toaste se redicara din partea a diferiți vorbitori, pana candu — conformu programei imprimate — serbarea se declara închisa printr’unu discursu din partea presiedintelui. Cu toate astea se continua in modu neoficiosu pana tardiu, candu junimea academica, întrunită intr’un’a din satele monastirei, -si începea conferințele. Mai înainte de a da seama despre acestu din urma subiectu, se ni se permită a face cateva clarificări si unele apreciari personale asupra serbarei, descrisa sub impresiunea unoru dulti suveniri, dela începerea pana la inchiaiarea ei. Caracterulu dominante alu solemnitatei fh curatu nationale, cu forma inse relegiosa. Mai multe motive ne conduceau la adoptarea ei: mai antaiu insusi primulu scopu alu serbarei, o piosa reamintire de unu Domnu, caruia posteritatea i a datu numele de Santu, de Mare, de Bunu; apoi unele scrupuluri rituale ale autoritatei clericale superióre din Bucovin’a, in fine necesitatea de a combină o festivitate cu acést’a cu hramulu besericescu si prasniculu de pomenire. Modulu cum ea se îndeplini — amu mai spus’o si o repetimu — fu demnu si conformu aspiratiuniloru celoru ce o intreprinsera. Si fiinduca diferite rumori circulă prin unele parti, si mai cu seama prin Bucuresci, fiinduca diferite scomote false au inventatu unele neorenduieli, unele scandale sau amenintiari de turburarea solemnitatei, se spuneau aici — in modulu celu mai formale — ca toate acestea suntu curate falsitati. Si mai antaiu de toate, de oarece neamu propusu a face o dare de seama completa, se luamu partea morale a serbarei. „Serbarea a fostu o serbare cosmopolitica, antinaționale, de natura a compromite o idea maretia!“ . . . se dice de catra unii individi, cari nu cunoscu nici mersu-i preparatoriu nici persóanele din comitetu, cari — cu 9—10 dile înainte de 15/27 Augustu — au lucratu spre realisarea ei la facl’a locului. Aceste bănuieli suntu inspirate de faptulu regretabile — de ce are se nu o spunemu curatu si lamuritu? ... — de faptulu regretabile alu unor’a din membrii comitetului din Vien’a, de a fi alesu o comisiune ecsaminatoria a elaborateloru ce s’au tramisu cu „cuventare festiva“, compusa din oameni tacsati de antinationali, uniti mai de toata lumea — cate personalminte amu vediutu si auditu — din oameni, caror’a li se contesta titlurile ce ar’ fi trebuitu se aiba membrii unei asemenea comisiuni*). Fara a comite vre-o indiscretiune — caci lucrulu a devenitu publicu — se spuneau, ca junimea academica din Vienna, indata ce a auditu de acesta alegere, a protestatu si blamatu purtarea comitetului seu centrale, fara a vre inse se diminue puterea de a realisa serbarea, din caus’a timpului pre inaintatu. Misiunea acelei comisiuni odata terminata, asemenea oameni n’au avutu nici unu amestecu la îndeplinirea festivitatei si nici nu s’a pomenitu se asiste la serbare. O alta rumare privesce autoritatile austriace, cari ar’ fi impedecatu realisarea ei. Asemenea inesactu. Ca autoritate a guvernului austro-maghiaru n’a fostu decatu dlu Reni, guvernatorele tierei, si siese soldati, cari si aceia erau romani si pe cari avh amabilitatea de a i pune la dispositiunea comitetu*) D. Titu-Liviu Maiorescu, V. Pogoru si I. Negruzzi, dela „Convorbirile literarie“. 59,048.911 fl. 57,448.390 fl. 4,861.449 fl. 46,128.913 fl. 1,600.521 fl. 52,590.883 fl. Zeraesci in 25 Sept. 1871. Domnule Redactorul Se citea in „Nemere“ si mai alesu in „Herm. Ztg. v. m. S. Bot.“ din dilele trecute, ca una parte a inteligentiei romane ar’ fi trenutu pe la inceputulu lunei c. in Sibiiu una conferintia in caus’a nationale, in care s’ar fi dechiaratu neconditionatu pentru activitate. Aflanduse subscrisulu de facta la acea intelnire particularia me aflu indemnatu de starea adeverului a dechiara, in favoarea informarei respective, ca soirile impartesite de diurnalele susnumite nu suntu ecsacte. — Ioane Metianu m/p. Serbarea dela Putna. (Capetu.) In diu’a de parastasiu si de prasnicu — 16/28 Augustu — toata poporatiunea romana din comuna Putna, catu si cea de pe la comunele învecinate, se aduna la beserica spre a se inchina la pomenirea de veci a lui „Stefanu-Voda imperatulu“, cum