Gazeta Transilvaniei, 1872 (Anul 35, nr. 1-101)

1872-07-22 / nr. 57

„Feder.“, asa ca unu sobolu din gaura, si in cariceaza toata activitatea si tienut’a romaniloru, care de altcum a insuflatu respectu in contrarii nostri, cari sciu catu de scumpu au rescumperatu de astadata victori’a, déca o voru fi castigatu, si au tota cans’a ca se esclame si ei: „Inca o astfeliu de victoria si sunteim perduti.“ — Dr. P o p u m p. Rostiim agitatiunilorii electorali. Transilvani’a ca in multe altele, asia si in alegeri mai are inca unele restantie. Ce e dreptu, ca tote amanarile de alegeri -si avura scopulu loru: ici încercările partiteloru de a trafica una cu alta, de a inchirie tocmeli, învoieli, transactiuni, colo proteste si recurse, dincace aşteptare după candidaţi de aceia cari voru fi cadiatu pe la colegiurile electorali din Ungari’a, si acum astepta ca se’i puna in putiore colegiurile din Transilvani’a, pe airea certa cu insusi ministeriulu de interne, pentruca nu se tiene de lege. Intr’aceea ne vediuramu si in lun’a lui Cuptoriu, pre candu e poterea lucrului de campu si toata ar’a este scumpa, inseparabile, daca nu o vei folosi bine. De altmintrea gubernulu avi cele mai mari dificultăți prin Secuime, ca nu pana aci. De unde pana unde, ca asta-data, adica in an. 1872, secuii nu mai suntu cei cari au fostu in anii 1866 et 1869, ei nu mai mergu orbesce la urna, dau cu pitiorulu, sgariia cu unghiile, musca Cu dentii, incatu numai bine infrenati si strinsi in pinteni ii poti duce la urna. Pare ca numai acil a venitu „aTzárából“ cu pung’a plina de galbini, asia se poarta cu capulu pre susu. „Si voi filii mei?“ — Unii secui au datu inca si „in bal’a romanesca“ de a fugi dela urna, a nu se folosi de celu mai scumpu dreptu omenescu pe acestu pamentu. Alegatorii din srepte sate ale colegiului electorale dela Covasna, venindu in 24 Iuliu la comisiune depusera unu protesta si se duseră p’aci încolo, fara a pune unu singuru votu in urna. Tocma asia au decisu a face si secuii dela Szárhegy din scaunulu Giurgiu, precum ne asigura „Magyar Polgár“ din 26 Iuliu Nr. 169. Dér’ apoi lasa, ca secuii din Brasiovu si din Sacele cu Crisb’a, Apati’a, Nou, (cu totulu din 11 comune) incai o făcură cu pompa si parada, pentruca sub unu pretestu prea binevenitu se abtienura si ei. Mare minune acésta. Dera tocma secuii se fia aceia, cari se se sature asia curendu de ecselent’a lege electorale improvisata la an. 1848 intre abierate de „Uniune sau morte* ? Si inca nici cu atata nu e de ajfinsu. Auditi ca după revolt’a dela Covasn’a locuitorii de prin pregiuru începuseră se colinde pe la oficialii militari si cu mare naivitate ii róga, cá se scria oriunde voru sei, se róge pe Császár ő Felségét, cá se se indure de ei, se le dé domni de ai sei, precum era mai inainte, se le de si armele la cei cari au fostu granitiari, pentruca »Jaj, jaj, jaj!“ Ce se fia acestea oameni buni? Ce este nu e bine. Ca dara nu suntu dilele cele mai de apoi, ca dara secuii nu -si ceru orasi domni de nemtiu si legi nemtiesci? Dieu, pare ca s’a intorsu lumea cu fundulu in susu. Dara se mai vedeau, ca dara totu nu -si va esi ea asia curendu din tietienile sale, or’ mai tienea o imperatii pamentului. In comitatulu Cetatei-de-Balta (cam in centrulu Transilvaniei) inca nu s’au facutu alegerile. Acelu comitatu cu locuitori preste optudieci de mii are fericirea de a fi locuitu de foarte multe familie unguresci vechi, romanesci ungurite(renegate multime), secuiesci migrate acolo din Secuime cu redicat’a. Acelea familie au fostu sfasiiate totudeun’a in cate doue partite tari, ceea ce se pote esplica intre altele, si din originea loru tripla, din acelu amestecu de sânge si de temperamente; era de cativa ani incoce opositiunea este atatu de numerosa, incatu la alegerile municipali a trantitu pe cei guvernementali. Mai deunaditienenduse in acelu comitatu adunarea consiliului municipale representativu (asia numitulu comitetu), in acela se facil încercare de a inchia una transactiune intre partite cu conditiune, ca intr’unu colegiu electorale se se alega unu deputatu gubernementale, era in celalaltu unulu din opositiune. Dera diariuri gubernementale „Kelet“ (Orientului din Clusiu combate in Nr. seu 171 acestu feliu de transactiune, invoiala, seu mai bine, trafica, cu nesce argumente de cele sanetose. — respectivei adunari generale a romaniloru din tier’a disa: Vinu a ve rogâ cu toata stim’a, ca se binevoiți a publică per estensum*) in „Gazet’a Transilvaniei“, aceste acte, cari se completeaza una pre alta, si anume: a) Protocolulu de sub lit. A). b) Adres’a de sub lit. B). Dicu la dorinti’a generale a romaniloru din districtulu Fagarasiului se binevoiti a publică indigitatele acte, de orace candu un’a candu alta faia romana, ma chiaru si cele maghiare, nu au inferatu de activisti inca maghiaroni, si nu a rare ori a transpiratu din colonele diarieloru nóstre unu feliu de umbra siovaitaria asupra-ni, pana candu aceste acte credu, ca ni va justifică înaintea opiniunei publice si voru respinge cu indignatiune afirmatiunile foiloru maghiare de activisti si fraternisanti etc., totu atatea invective pentru noi. — Fagarasiu vu la Augustu 1872. Petru Popu m p., v.notariu distr. M. St. Die Redactorul La dorinti’a generale a romaniloru din tier’a Oltului de o parte, era de alta parte cu notariualu Ilin comitatulu Chisiului. (Urmare.) Estrasu protocolarii din prot. din 16 Iuniu 1872, luatu in siedinti’a comitetului centrale alu comitetului Costocnei in . Clusiu. I. Presiedintele intreba, ca ce e de facutu acum, după ce alegerile se voru intempla in la Iuliu a. c. a. I. Comitetulu acestu centrale din locu a telegrafatu in septeman’a trecuta metropolitiloru romani, cumca nu recunoscu decisiunile comitetului sibiianu, si ca, fara de a tiena o conferintia generale nationale, in care se serbatoresca unu programa nationala, nu va lua parte la alegere, ci va remane in passivitate, prin care cugetandu, ca va afla resunetu si va fi acompaniata si din alte parti, se va pote dera midiuloci a so tiene una conferintia inca inainte de alegeri. Inse desperandu acuma, ca abia se pote spera, ca tempuriu inainte de alegeri va fi conchiamata o atare conferintia gen., era de alta parta vediendu, ca alegerile suntu înaintea usiei, si ca romanii in mai multe parti suntu aplecati a alege, luandu la seriosa desbatere critica situatiune a lucruriloru, se dechiara, ca desi tie ne mai ponderase argumentele pentru passivitate decatu pentru activitate si asia ar fi mai aplecatu a remane in passivitate, totusi, vediendu, ca passivitatea numai asia ar’ poté ave unu efectu, déca ar’ sta toti romanii transilvăneni pentru passivitate, — ce nu se pote spera,— după ce in mai multe parti se pregatescu spre a alege, — deci intre impregiurarile schimbate comitetului aflatu cu calea partecipata la alegere cu atatu mai vertosu, ca si de altmintrelea una mare parte a poporului, va fi dusa cu sila, si cu cortesiu la urna, ca dara nu cumva si in comitetulu nostru chiaru si in cerculu de diosu, unde alegatorii romani suntu in majoritate precumpanitoria se se intemple, se fia alesu unu strainu, carele apoi se dica, ca representaza ei pe romani, numai decatu va stărui, ca se se alega unu romanu, inse din punctu de vedere alu solidaritatei, numai carele va da unu obligamentu inscrisu după urmatoriia formula: Eu subscrisulu me oblegu pre cuventu de onóare, ca déca voiiu fi alesu de deputatu dietalu, nu voliu face in acesta calitate nici unu pasiu fara de a se tiene din partea romaniloru transilvăneni una conferintia generale, in care va fi statoritu unu programu nationalu. De programulu statorindu me oblegu strictu a me tienu, care in casu, candu acelu programu nu ar fi in consunare cu convingerile mele politice, atunci me oblegu a depune mandatulu de deputatu.nisteriale Petru Nemesiu, carele e una persana, ce se bucura de încrederea nóstra, si de 6rece a subscrisu infra mentionatulu oblegamentu din cuventu in cuventu pre una fiiera separatu, care s’a si predatu presidiului comitetului centrale spre păstrare, ve recomendamu, ca se binevoiiti se conlucrati cu totu adensulu intr’acolo, ca dlui se reasa la alegere. Clusiu in 19 Iuliu 1872. G. Popu m p., presiedintele comitetului centrale. P. S. Stimate Domnule! Proiectulu, care mi lu ai tramisu deunadi, l’amu referatu in adunare si toti l’du aflatu de bunu, dara pentru scurtimea tempului deocamdată nu se pote efeptui. G. Popu m p. In 22 Iuniu 1872 deodata s’a primitu una epistola din Blasiu, precum si apelulu Floru Ratiu, Macelariu si Nicola de date Alb’a Iulia 15 Iuniu 1872, prin care suntemu cu toti invoiti la conferintia generale pe 27 Iuniu 1872 la Alb’a Iulia. In 25 Iuniu 1872 sub-comitetulu partitului nationalu din cerculu alegatoriu alu Teeei a tienutu siedintia, se au decisu a se tramite adrese conferintiei din Alb’a Iulia, ce s’a si facutu, depre care adresa aici ve acudu una copia ./*, ca se o puteti lua spre scientia. In 26 Iuniu 1872 din partea sub-comitetului Teac’a, Milasiulu mare si Ormenisiulu in compania se au dusu domnii Ludovicu si Mihaile Simonu judele din Sangeorzu, Ioane Hossu si Gregoriu Vitezu asia catu in demanati’a de 27 Iuniu 1872 au sositu la Alb’a Iulia. Domnulu Ludovicu Simonu in Alb’a Iulia au asistatu numai la siedinti’a prima, unde ascultându proiectulu ce s’a datu unei comisiuni de 16 spre elaborare, după siedintia au provocatu pre Gregoriu Vitezu a se intorce numai decatu din Alba Iulia spre a agita pentru activitate pe langa unu deputatu independente, indaru au facutu Vitezu pe Simonu atentu, ca acelu proiectil va pica, din contra dlu Simonu nevoiindu a crede, in acelu momentu fara se astepte finitulu conferintiei au parasitu Alba Iulia, si nu s’au opritu pana acasa, unde a si sositu in 28 Iuniu demanalia, era Vitezu remanendu pana la finitulu conferintiei a sositu acasa in 28 Iuniu 1872 sora. Astfeliu dlu Simonu a inceputu in scrisu si verbalui a propaga activitate, era dlu Vitezu din contra si verbalu a inceputu a propaga passivitate. Ale ambiloru inse provocări s’au unitu a se aduna spre intielegere pre 30 Iuniu 1872 după amedi la 4—6 ore la Sambatelecu, — unde atatu Vitezu catu si Simonu s’au infaciosiatu. Domnii Simonesti et compagnie — au sositu de vreme, — cari numai decatu după sosirea loru au subscrisu una scrisóre, prin care au provocatu pe canditatulu dlu Petru Nemesiu, care se afla in Mociu, spre a-si da in scrisu credeulu seu politicu, sau asia numita programa de deputatu. Dlu Petru Nemesiu in locu se-si fi tramisu credeulu seu politicu in scrisu, se suie pe carutia si merge la Sambatelecu, unde intru adeveru era unu cercu de inteligentia frumósa si unu numeru de votisanti celu pucinu de 6.800 de persóne, domnulu Nemesiu Petru din Lociu si Gregoriu Vitezu din Teaca deodata sosiră. După îndatinatele salutari, dlu Petru Nemesiu in presenti’a dlui Bretfeld Bürgermeister din Batosu, Kaspar notariu in Vajd’a, mai multora judi procesuali, mai multoru domni de maghiari, si unu ecsecutoru nefericitu, pe care lu adusese dlu Nemesiu cu dsa, au inceputu in urmatoriulu modu asiu recita programa de candidatu, sau asiu, esprima credeulu seu politicu: „Provocarea dvostra tramisa mie in scrisu nu o pricepu, caci trebue se ve spunu, ca in staturile constitutionale nu e modulu a se da, si pretinde programe si credeulu politicu in scrisu, cu toate estea eu mi voliu esprima convingerile mele ce le amu: „Eu suntu una persoana dependente, me tienu de partila gubernementale, si ca atare recunoscu, si voliu apera articlulu de impacatiune inchiatu intre ungurii, nemtii si inaltiatulu Imperatu. „Me voliu nisui a face legi de industria, cambii si finantie, considerandu, ca conferintiele din Sibiiu si Brasiovu au adoptatu de decisiune activitatea, me voliu tienu de acesta. „Trebue se spunu, ca mie nici prin capu nu mi au trecutu a pasi de ablegatu de candidatu dietalu in comitatulu Clusiului, caci intentiunea mea a fostu a pasi de candidatu in loculu nascerei mele „Domniloru Indorse. Stimate Domnule Vitezu! Estrasu cu acestu protocolarii! se comunica cu sub-comitetulu dvastre, cu aceea incunoscientiare, ca pentru cerculu de diosu alu comitatului nostru a pasitu de candidatu de deputatu dlu secretariu mi*) Indata in Nr. viitoriu. — R.