Gazeta Transilvaniei, 1873 (Anul 36, nr. 1-99)
1873-09-27 / nr. 73
Gazet’a ese de 2 ori: Joi'a si Duminec'a, Fai'a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe Vi 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. T. a. pe unu anu sdu 21/3 galbini mon. sunatoria. Anala AYYVI. se prenumera la postele c. si r., si pe la DD, corespondenti. — Pentru serie 6 er, Tacs’a timbrala a 30 er. de fiacare publicare. Nr. 73 Brasiovn 9 Octobre 27 Septembre 1873. Brasiovn 8 Oct. n. 1873. Unu mare evenimentu ce poate aduce o mişcare generale in Europ’a se prepară a erumpe in Franci’a, vulcanulu libertăţii republicane si alu luptei in contra monarchismului. Deputaţii monarchisti in decursulu vacantiei adunarii dela Versailes s’au intielesu, amalgamisandu partitele loru asia, incatu au amana una majoritate mare pentru sessiunea viitoria a parlamentului, in care voru a pasi pe facla la proclamarea lui Chambert de rege legitimu alu Franciei. Lumea diplomatica e pusa in miscare, si min. de externe alu nostru da pre mare importantia evenementului dinaintea pragului, ordinandu cele de ordinatu pentru atragerea atentiunii representantiloru. Thiers s’a reintorsu din Elveti’a si s’a pusu in fruntea republicaniloru. Ce va urma? Se nu dormimu. In nr. vii. mai multe. Acum publicamu cu plăcere cele urmatorie: Nr. 205 AEM. Procopiu din mil’a lui Dumnedieu dreptucredintiosu Archiepiscopu alu Transilvaniei si Metropolitu alu romaniloru greco-orientali din Ungaria si Transilvania. Iubitului cleru si poporu din archidieces’a Transilvaniei: Daru si mila dela Dumnedieu Tatalu si Domnulu nostru Isusu Christosul Dupace placu atotuputernicului Dumnedieu & chiama din viétia pre neuitatulu Archiepiscopu si Metropolitu alu nostru Andreiu Baronu de Siagtin’a, — congressulu nationalu alu provinciei nóstre metropolitane convocatu la Sibiiu pe diu’a 26 Augustu (7 Septembre) a. c. ne a alesu pre Noi după normele Statutului organicu besericescu de Archiepiscopu alu Transilvaniei si Metropolitu alu romaniloru greco-orientali din Ungaria si Transilvanii, or’ Maiestatea Sa cesarea si apostolicoregésca, gloriosulu domnitoriu alu nostru Wauleiscu Iosifu V. cu preanalt’a resolutiune din 17 Septembre n. a. c. s’a induratu prea gratiosu a intari acésta alegere. Facemu dór’ cunoscutu iubitului cleru si poporu alu archidiecesei nóstre Transilvane, ca după cele premise, congressulu nationalu alu provinciei nóstre metropolitane in diu’a de astadine a introdusu pre Noi solenelu in scaunulu metropolitane, si cu acestea Noi cu Archiepiscopu si Metropolitu amu intratu in funcţiune spre a suportă sarcina, ce provedinti’a dumnedieasca, după sufragiulu clerului si alu poporului provinciei nostre metropolitane, o a pusu pe umerii Nostri. Resoluti a urma pasii binecuventati ai fericitului Nostru predecesoru, contamu la sprijinire caldurosa din partea clerului si a poporului de sub archipastoria Nóstra in tóte acele, ce pe bas’a institutiuniloru canonice ale besericii nóstre, si mai deaprope pe bas’a Statutului nostru organicu, avemu de a le face pentru folosulu sufletescu alu turmei Nóstre cuventatorie, si preste totu pentru prosperitatea sântei nóstre beserici ortodocse. Salutandu-ve iubitiloru fii sufletesci ca nou archipastoriu alu vostru, ve poftimu pre toti la conlucrare in vina Domnului, ca aceea plivită de orce mărăcini stricatiose, se pota aduce fruptele salutarie ale credintiei, dragostei si ale sperantiei crestinesci intru marirea lui Dumnedieu. Dandu-ve totu odata binecuventarea Nóstra archipastoresca, in legatur’a dragostei si a ordului canonicu ve poftimu, se Ne cuprindeti si amintiti in santele vóstre rugatiuni. Datu in resiedinti’a Nóstra archiepiscopescametropolitana in Sibiiu, la 16/28 Septembre, anulu Domnului 1873. Procopiu Ivacicovicin m. p. (L. S.) Archiepiscopu si Metropolitu. Maiestatea Sea c. si r. apostolica prin préinnalt’a Sea decisiune dio 23 Septembre a. c. s’a induratu pre gratiosu a provede pre inaltu Presantitulu Părinte Archiepiscopu si Metropolitu Procopu Ivacicoviciu cu demnitatea de consiliariu intimu alu Maiest. Sele, fara tacsa. »T. R.“ Domnule Redatoriu! După doue absentie in restempu mai bene de trei luni dela locuinti’a si din patri’a mea, reintorcandu-me de curendu in sinlu familiei mele si dorindu se aflu ce s’a mai intemplatu atatu in acesta tiera de trei ori nefericita, catu si preste totu intre cei de aceeasi origine si limba, am frundiaritu pe apucate prin diverse diarie si am vediutu intre altele, ca unele diarie romanesci reflectadia si la lucrările Societatei academice romane, care in tonulu bunei cuvemntie, care numai ca prin trecutu, si erasi unele in bataia de jocu, precumu d. e. »Poporului in nr. 175 pe col. 2. Aflu totu-odata in nr. 66 alu Gazetei D-Tale pe col. 4, cumu unui corespondente dela Bucuresci i se pare, ca societatea academica car’ facea învelita intr’unu misteriu, ca nici diurnalistii nu -si bătu capulu se afle, ca ce lucrédia ea, nici membrii ei nu si-au alesu unu diariu, prin care se faca lumei cunoscuta activitatea sa diurna, bine sciendu, ca a trecutu tempulu misticismului in orce ramura a activitatiei umane etc.* Am se premitu Domnulu meu, ca societatea academica romana imitandu essemplulu altoru corporatiuni europene cu vocatiune analoga, adeca strictu scientifica, indata dela infientiarea sa si-a luatu de maxima, de a nu respunde nici odata la iuputatiuni si dascalituri de acestea, pentruca nu este de demnitatea sa. Eu inse nu ca membru alu ei, ci cu particulariu, din stim’a ce am catra lectorii Gazetei, voiescu se corregu in pucine cuvente opiniunile erronate ce s’au stracuratu in susu citatulu nr. alui Gazetei.“ Societatea academica niciodata nu s’a invelitu in misteriu; chiaru in siedintiele sale private a potutu intra si assista dela inceputu orce omu de buna crescere, ’ia statu si ’i stă in voia a -si lua notitie despre ceea ce se lucra, pentruca societateasi a consideratu localulu seu câ si una classe de scóla, punendu numai conditiunea, câ se nu’i turbure nimeni linistea, precum s’a intemplatu crecandu. Credu, ca acestu dreptulu are orce professoriu si oricare docente, câ se nu sufere a i se preface clasea, d. e. in casina. Asia dar’ nu societatea academica e de vina, daca de vreo trei ani incoace nu mai intra nimeni in clasea, in localulu ei. Ca diurnalistii nu -si bătu capulu se afle ce lucredia ea, acést’a -si are căușele sale profunde, pe care le va potu afla ori cine pe largu preste vre-o luna de dile in alta foaia romanesca. Pretensiunea cu membrii corpului academicu se -si faca cunoscuta activitatea loru diurna in vreunu dinariu alesu inadensu, este mai multu decatu curioasa. Acesta ar’ semnifică tocm’a atata, catu a pretende si dela professorii diverseloru facultăți, si dela toate societățile scientifice, că se -si trambitie pe fiacare di programele, agendele, collegiele, prelegerile loru, adeca se discute cestiuni scientifice in midiuloculu piatrei, se faca disputatiuni publice scientifice in audiulu glateloru, precum facea călugării cu cele theologies in evulu mediu, se -si reguledie si fondurile si bugetele colo in piati’a schimbatoriloru de bani, in »Lipscania,“ in »Hanulu cu tei,“ in »Banc’a României.“ Si ce diariu se -si alega Societatea academica? Ea are Amanile sale, celu care vrea se afle despre activitatea ei, se nu -si pregete a -si câstigă Annalele, cumu -si castiga si desa numita societate aseminea publicatiuni, si a scoate de acolo ce-i place, a comentă, critică, ori cumu ii vene. Se -si aléga diariu ? Tóate diariele din capitala suntu organe de ale diverseloru partite, cu care corpulu academicu nu are si nu voiesce se aiba a face nimicu. Resultatele finali ale sessiuniloru sale annuali se publica regulatu in „Monitoriulu officials;“ celelalte diame publica ce vreau ele, seu nu publica nimicu, care cumu ii dictédia interessulu seu gustulu seu. Nu cumva s’ar’ pretende, că membrii societatei academice se se faca si corespondenti la cutare diarie, or’ redactorii si collaboratorii loru se stea pana atunci cu manile in sioldu? Se o mai patia cineva că si in a. 1867. Cu acestea asiu fi terminatu despre societatea academica, dar’ fiendu ca la acelasiu locu se spunu mai multe despre publicitate, da-mi voia se atengu ceva despre acesta, cu aplicare la mai multe casuri. Corespondentelui ii este cunoscuta sententi’a. Multa licent, sed non omnia expediunt. Multe suntu permissé, dara nu tóte folosescu. Elu dice ca a trecutu tempulu misticismului, vrea se dica, alu tienerei de secrete, pentruca misticismu este terminu strictu religiosu si semnifica cu totulu altu ceva. Eu sustienu tocma din contra, ca tempulu secreteloru n’a trecutu si nu trebue se treca; si inca mai adaogu, ca prea adesea revelarea secretului este crima, care merita pedepsa aspra, merita scoaterea individului din societatea in care se afla. Aceasta e una lege omeneasca ce se observa cu rigoare la toate poporale si anume la cele libere si ajunse la maturitate politica si sociale. In Anglia domina deplina libertate de tipariu; naţiunea inse, matura si practica cumu este,si are facla cu străinii secretele sale, cunoscute fiacarui anglu, despre care inse nu se vorbesce in publicu. Vai de acelu publicistu anglu, carele mai alesu in tempuri grele, critice, va cutediă se revele, se dea pe facla vreunu secretu nationale, seu patrioticu, ori si vreunu secretu alu partitei de care se tiene si densulu; in casulu celu mai favorabile, unulu că acela trece de unu flecariu, de unu rabulistu, caruia nu i se mai comunica nimicu, or’ in casuri mai grele e tractatu că tradatoriu. In tocma se intempla, d. e. si la unguri, sasi etc. Adesea obvenu in viétia si lucruri, in sene cu totulu innocente, despre care inse nu e bene a vorbi nimicu, celu pucinu pe unu tempu orecare. Acésta se numesce discretiune, care se preface in datorintta (obligatia) strinsa, candu cineva, fia si unu poporu seu partita, se afla incungiuratu de vecini rei, seu chiaru de innemici