Gazeta Transilvaniei, 1874 (Anul 37, nr. 1-95)
1874-01-24 / nr. 6
territoriale, abstragandu dela une mici neaperate strămutări, făcute cu intielegerea representantieloru municipali si universitari. Intr'aceea atatu ,P. L.Scatu si alte organe publice o spunu ordinu, ca proiectulu arondării va trebui se se primasca inexorabile fara altu respectu, decatu din punctulu unitatii si alu interesseloru statului si natiunei maghiare. Acum vinu organele sase si prevedu si reintroducerea absolutismului, cace unu Bachu inca numai cu absolutismulu potu trangea asemene municipiu, fara se cutedie cineva a dice o haba. In Pest’a partit’a deakiana adunanduse in conferintia preliminaria inca a decisu, ca va sprijoni proiectulu de arondare in camera, atatu din punctulu economiei, catu si din celu alu pretensiuniloru centralisarii statului maghiaru. Altu nuoru ingrecatu mai amenintia a spalataci interessele sasiloru si in diuariulu stângei »Hon,“ in care Alexius Jakab da bunulu consiliu comraissiunii de 21, ca, spre a restaura ecuilibriulu sau bilanciulu economiei statului maghiaru, se se traga la revisiune desdamnarile dieciuieleloru, ce le trage preutimea sasa, cari făcu la 6 mii. 11. Jakab recomenda commissiunii a cerceta toate documentele din archivulu fiscala din Sibiiu si din Muresmnosiorheiu, contractele privitorie la decime, pentru cari națiunea sasa depura fiscului numai 4000 fi. pe anu cu arenda, cum si actele processului pentru decime inceputu la 1771 si in parte castigatu, apoi sententiele judecații preainalte in caus’a acesta; dér’ in 1860 sub absolutismu s’a demesuratu bine desdaunarea decimeloru si oare după lege? Cace de aici inca s’ar’ scoate cateva millioane pentru statu. Mai recomenda Jakab commissiunei de 21 si secularisarea bunuriloru besericeloru catholice; de ce nu si ale unitariloru si reformatiloru, evangeliciloru, cari suntu apropriate pe nedreptu cu nedreptatirea altora?! — Mai incolo recomenda inca si subtragerea pensiuniloru amploiatiloru de sub absolutismu, asia si rebonificarea din partea sasiloru a celoru 200,000 fi. pe anu, care ii da erariulu ung. la acoperirea speteloru administratiunei municipale sasesci, pentruca atatu orasiele catu si municipiale au cassele allodiale, din cari se salveze. Cercetarea se se faca dela an. 1756 in cace, de candu se introdusese contributiunea domesticale pana in 1854, candu apuse, apoi se se cerceteze si după alte occupatiuni ale sasiloru in anii 1862—3, de unde se pote dovedi, ca statulu pe nedreptu da sasiloru spesele administratiunii din pung’a s’a, precandu ei averile allodiali le intrebuintiaza spre scopuri de cultura. Ar’ avé cuventu la toate aceste d. consiliatoriu, daca s’ar’ mai intende a svadul, ca se se cerceteze si despre correlegionarii lui unitari din Ardealu — vreo 48.000 suflete —, cate beneficia au trasu ei de vro 300 ani, cu a patra parte ce o luara din tóate beneficiale tierii pe la toate dicasteriele ? cu catu mai multu, decatu li se cuvintea facia cu 2 millioane locuitori ai tierii pana in 1848, pe basea celoru 4 relegiuni indreptatite, candu alte erau numai tolerate?! Da, se restitue nedreptele participări pentru economi’a statului si ei, cum dice si »Her. Z.“ — Ar’ mai fi una rubrica de folosita cu totu dreptulu si inca atatu de mare, pe catu făcu detoriele statului maghiaru, de candu purta economi’a lui partit’a deakiana singura, care avea detori’a a sustiene ecuilibriulu intre venite si spese, or’ nu a face midiulocitu risipa in folosuluei numai; de aici se se desdaune statulu, ca atunci s’ar’ castiga nu numai bunu materiale pentru statu, ci si morale pentru prosperitatea si multiumirea generale a tuturoru. Nemica mai justu decatu, ca tiar’a se traga la responsabilitate pe acele partite, care midiulocitu ori nemidiulocitu au casimatu fatal’a risipa in finantie, abuse si nedreptăți strigatorie la ceru in administratiune, si nemultiamire generale, lasandu interessele statului se sufere pentru camoditatea plapom’a si lenea loru. înainte de ce primi partit’a deakiana daraverea Ungariei si a Transilvaniei amana, abia se afla vro 60 mii. restantie din contributiuni, cari in vro 3 ani se depurasera; decandu luă inse frenele conducerii statului partit’a deakiana restantiele de d&ri crescură la gigantic’a suma de 117 si pana adi catra 140 mii. si sciți cine nu platesce darea? — Totu ei domnii cei mari, după cum descoperu chiaru diurnalele maghiare. Si cum se poate acesta fara pedeapsa seu execuțiune, pe candu sucmanele si saricele, ma si tarab’a, boulu, vacc’a si vitielulu de suptu ea a sermanului poporu se vindu cu tob’a in celu mai mare zelu alu crudimei neexorabile pentru cativa crucieni? — Ecca asia, se crutia intre sene . . domnii de la potere, unii acopera pecatele altora, aducandu statulu comunu in crise si confusiuni desperate. Vedi comissiunea pentru salvarea statului, statatoria din 21 excellenti si neexcellenti, cace dintre nationali neci unulu nu catadixira aru alege, afara de unu Capu, sasu, ar’ avé totu cuventulu a face propunere la dieta, ca după sant’a dreptate se repareze toata daun’a risipei numai cei, cari o au casiunatu, prin urmare tocma majoritatea deakiana, din planulu, sinulu, anim’a si crerii careia au emanatu si regimu si legi si creature totu după chipulu si asemenarea ei. Unu procesu cu acesta ar’ vindeca ranele tierii, care a suferitu atatu pentru mani’a maghiarisarii. — — In dieta sied, din 26 referintele commissiunii de imunitate Carolu Eötvös propune extrădarea deputatului Vincentiu Babesiu la cererea procurorelui r. din Buda-Pest’a pentru art. publicatu in »Albin’a nr. 64 an. 1873, intitulatu »Catra romanii din confiniulu militare“ in caus’a alegerii din Panciov’a, or’ pe maghiarulu A. Lázár, cerutu de catra tribunalulu din Sighisióara, lu scutescu sub mant’a imunității, respingandu cererea trib. Sighisiórei. Indesiertu s’au luptatu deputatii romani, croaţi si şerbi, pentru imunitatea d. Babesiu, ca nu folosi nimica, ci se extradede. Inse advocatulu Gruia Liuba, care condusese redactiunea, candu se publică acelu art. rea asupra si responsabilitatea art. si d. Babesiu remane totu immune. Acumu se luă caus’a calei ferate ing. orientali la desbatere, si din primirea proiectului acestuia, ca statulu se ie asupra si garanti’a ei de vro 30 millione, a facutu min. Slavy cestiune de cabinetu, incatu daca proiectulu se va raspinge Slavy si min. iui -si da demissiunea. Crisea e mare. — In Croati’a Mazuraniciu ca banu a cassatu posturile de comite suprema cu sancționarea preanalta fara seriea Ungariei, ca o institutiune rea. Acesta pune la cugete pe oameni, ca va trage după sine si alte cassari. — Crise mari politice se arborescu; se sioptesce de crisea ministeriale si ca dieta se va disolve si se vor descrie alte alegeri; prefaceri in constitutiune inca se predica. Apoi din cercurile mai inalte se strecura, ca min. comuna de resbella lr. Kuhn va demissiona sigener. John va succede, cr’cont. Andrássi va demissiona. Kossuth ér’ a inceputu a scrie epistola, invinuindu pe partite, ca apostateza dela politic’a s’a numesce Humbug invoial’a si cochetarea cu Austri’a, care ar’ fi nenorocire pentru Ungari’a. Toate aceste suntu preludia de porniri la prefaceri. Si cine poate fi indifferentu facia cu atatea presemne, ca se nu se apuce de munca serioasa pentru existinti’a vieţii sale naţionali. »Szombati Lapok“ provoca, cu totu cerculu, tota comuna se faca petitiune si se urgiteze desfacerea casei deputatiloru si escrierea de noue alegeri, remonstrandu la dieta, ca se se faca destulu postulatului opiniunei publice si interesseloru tierii ca majoritatea va trebui se se supună acestei manifestatiuni. Departe au ajunsu chiaru si maghiarii cu neîncrederea in legislatiunea moderna. Ce va esi de aici, tempulu ne va descoperi. — Impartasirea făcută de Partea otomana pe la cabinete, ca vre a -si supune la noua revisiune tractatele de comerciu cu poterile europene, cu cugetu, ca navele tractate se -si intenda poterea oblegatoria si preste Romani’a, acesta insufla ingrijire României de noue încurcări, fiinduca conventiunea de Parisu o nesocotesce Partea in punctulu acesta; de aici si scomotele de independintie făcute prin diurnare casimnara pe dep. Ionescu, de facil interpellare in camera despre politic’a României facla cu Porta, la care min. Boierescu dise, ca n’are ce respunde, ca dechiaratiunile făcute la desbaterea adresei suntu deajunsu respunsu si camera approba politica externa a cabinetului de aperarea autonomiei. — Indata după acesta se primi unu tractatu comerciale amicale cu Serbi’a — — Principele Serbiei Milanu se astepta se -si faca omagiulu Sultanului, elu inse tramise pe min. de cultu Cristios la Constantinopole cu missiune extraordinaria, sei faca unele concessiuni privitorie la incopciarea calei ferate si cederea Zvornicului micu la Serbi’a si numai după aceste concessiuni vre a-si face visit’a omagiale. Serbi’a cu Romani’a voru recurge la deciderea poteriloru garante, deca Port’a le va scurta dreptulu cu arbitriulu suzeranitatei. — — Mai sa imperatulu si regele Austro-Ungariei fu in München si in 11 va porni la Petersburg. Music’a in Brasiovu. Istori’a culturei poporeloru ne invatia a stima si a pretiui pe fiacare poporu după institutiunile ce le-a possedatu si le posede. Manecandu din acestu principiu alu Filosofiei Istoriei facemu numai ua deductiune logica, candu dicemu, ca acea parte din poporu se afla intr’unu gradu mai inaltu de cultura, care posede mai multe si mai salutari institutiuni. Aceasta se poate dice cu totu dreptulu de acea mica parte a poporului romanu, care constitue astadi aproape diumitate din poporatiunea Brasiovului. Romanii de aci pe langa institutele gimnasiale, reale si comerciale, prin cari se educa si se califica junimea pentru toate ramurile vietii practice, mai au unu casinu romanu, Asociatiunea pentru latirea meseriiloru intre Romani, unu institutu de pensiune pentru veduvele comerciantiloru decadinti, Reuniunea femeiloru romane pentru sprijinirea orfaneloru, si in fine si una Reuniune pentru gimnastica si cantari. Toate aceste au vediutu lumin’a lumei după rumperea catusieloru secularie, adeca după memorabilulu anu 48. De n’ar’ fi facutu acești oameni, daca n’ar’ fi fostu ferecati prin legile asupritorie, nu ale timpuriloru, ci ale domniloru vitregi?! — Astadi vnse nu e timpulu de a intreba si a ofta, ci de a lucra; si tocmai acesta este scopulu acestoru sire pentru de a arata, ca lucramu si cum lucramu. Adese s’a disu si s’a constatatu, ca petrecerile ce le ofera productiunile musicale ale Reuniunei de cantari, ocupa unu locu principale intre petrecerile din Brasiovu, pana si străinii le frecventeaza cu multu interesu si cu mare plăcere. Astfelu fii si concertulu datu in presarea anului nou in favorulu copiiloru seraci, cu unu programu distinsu si poate ne mai pomenita in Brasiovu: 1. Uvertura din opera ,la dame blanche“ de A. F. Boildieu. 2. Coru de dame si barbati din psalmulu 42 de Mendelsohn. 3. Doi ochi, solo pentru soprana de G. Ventura. 4. C o r u 1 u t r i u m f a 1 u din ,Juda Macaveu“ de Haendel. 5. Cantulu Sireneloru din „Cruciaţii“ de W. Gade. 6. Iarna din Anotimpurile de Haydn. Toate piesele vocale au fostu cu acompaniare pe orchestru. Pentru de a constata artea, cu care s’a esecutatu acestu programu, reproducemu unele pasagie din doue recensiuni aparute in jurnalulu localu »Kronstädter Zeitung“. Acesta in numerulu din 16 ianuariu dice: »Trebue se constatamn, ca compunerea programei ne insuflă orecare temere, ca nu se va putu esecuta. Alegerea celoru mai frumose compositiuni ale eroiloru nostri musicali e ceva cam multu pentru una singura sora. Numeri ca Nr. 4, 5 aci necunoscuţi, si ceilalţi ne mai auditi de 20 de ani, dau proba de unu progresau fóarte mare, ce s’a facutu pe acestu terenu, tocmai in acele cercuri, de care mai nainte abia se putea pre