Gazeta Transilvaniei, 1874 (Anul 37, nr. 1-95)
1874-09-26 / nr. 70
Gazet’a eae de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe Vi 3 fl. v. a. Tieri este de 12 fl. v. a. pe unu anu seu 2*/s galbini mon. sunatoria. Nr. 70 Amin XXXVII. Brasiovu 8 Octobre 26 Septembre Se prenumera la postele c. si r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er, Tacs’a timbrata a 30 er, de fiacare publicare. 1874. Brasiovu 4 Oct. n. 1874. Excelenti’a Sa prealuminatulu si preasantitulu d. archiepiscopu si metropo- l in de Alba-Iulia Dr. IOANNE VANCEA de Buteasa, consiliariu intiiuu alu Maiest. Sale in midiuloculu nostru. In dilele dela I-a pana in 3 Oct. furamu martori occulati la serbatorescile manifestatiuni, cu cari poporulu romanu gr. c. din Tohanulu vechiu si filia condusu de inteligenti’a s’a a doveditu inascut’a sa reverintia si cultu catra Capulu seu nationale basericescu. In sirulu visitatiunii canonice, întreprinse de Excelenti’a Sa părintele archiepiscopu si metropolitu alu archidiecesei romane gr. c. Dr. loan ne Vancea, fu norocitu si Tohanulu vechiu a fi cuprinsu, si pe diu’a defipta in programu, la Oct. a. c., ne si vediuramu fericiţi a primi binecuventarea archipastoriului. Totu poporulu de aici se întrecea a luă parte la firescile manifestatiuni de cultu si reverintia catra principele seu basericescu. Desu de deminetia se pregătiră o trupa numerosa de călăreţi, cari cu flamure naţionali esira spre intempinare inaintea mirelui basericei sale pana la Poiana- Merului, unde conducatoriulu docente si teol. abs. Georgiu Stancu bineventă pe barbatulu apostolicu cu cele mai reveritorie expressiuni de aderire si iubire firasca. PreBredina, la cruce, representantii comunali prin rostulu bravului proprietariu Ioanne Vladu cr’ fu beneventatu cu multa pietate; cr’ in comuna intre sunetulu clopoteloru si cântările preotiloru esiti cu crucea si evangeli’a inaintei in fruntea unei mulțime de poporu serbatorescu intră înainte de toate in cas’a Domnului, unde -si împlini missiunea apostolica, invetiandu si luminandu poporulu cu consiliale cele mai salutari parintesci, că se se imbracie in vestmintele virtuţii, ale moralităţii si ale activitatii întrunite spre binele natiunei, alu basericei si alu culturii prin scola, care e isvorulu fericirei. — După cele sânte a binevoitu a visita scól’a recomendandu-o deosebitei ingrijiri a comunei. Finindu strict’a visitatiune si culegandusi datele evidentiei de tota starea, binecuventa si mormentulu repausatului fostu bravu docente Georgiu Ceortea. La amediu lu onoratu archipastoriulu cu unu prandiu strălucita din partea d. proprietariu Ioane Vladu, la care luă parte si inteligenti ca si oficialii din Zernesci si Branu si una deputatiune din Brasiovu, la a carei invitare abia se resolvi că afara de programul visitatiunii se cerceteze si Brasiovulu. După prandiu visita Excelenti’a Sa fabric’s de charthia din Zernesci, er’ in 2 Oct. porni urmatu de suita si petrecatori catra Brasiovu. In Rosnoviu dér’ cu deosebire in Christianu cercetă Excelenti’a Sa cu deamenuntulu cultur’a gradinei si a economiei rurali celei mai raționali in toata Transilvania, luandusi notitie despre toate cu multa atențiune, unde fuse intempinatu si de illustrulu nostru barbatu d. jude singulariu Iosifu Popu, de unde facu o excursiune la Brasiovu, comitatu de aderitori. — In 2 Oct. pela 1002 veni Excel. Sa in Brasiovu cu Quita, ce lu insodiesce in visitatiunea întreprinsa: T. dd. A. Micu vicariulu foraneu alu districtului Fagarasiu, secretariulu metropolitanu Mihali, notariulu consistoriale S. Popu Mateiu si alte doue fece basericesci, comitatu de mai multi veneratori si fu primitu in cortelulu destinatu la illustrulu domnu jude singulariu Iosifu Popu, fórte splendidu in fruntea piacei, care eră plina de poporu venitu la marturiia de septemana. Una deputatiune numerósa compusa din corpulu professoralu alu gimnasiului romanescu, din gremiulu negutiatorescu, efori’a si representantii basericesci cu Reverendissimulu d. prota Ioane Petricu in frunte beneventara pe Excelenti’a Sa cu cele mai vii expressiuni de onoare si iubire, că pe principele basericei confratiloru loru naţionali din cace ‘de Carpati, documentandu prin acesta, ca simpathiele de sânge si concentulu sentiului nationale intre romani sau inalttatu preste toata rugină tempiloru intunerecului si preste toate susceptibilitățile diferențiali din punctulu confessionalismului geamenu, care nu mai poate servi la inimici de manunchiu spre a divisa si imparechiă pe confraţi, că se domnesca ei preste cei slăbiţi prin imparechiari uneltite numai de străini. Brasiovenii fraţii noştri naţionali au fostu si acum la inaltimea sântei obligaţiuni de a ne onoră barbatii naţionali de influintia fara deosebire — cu acea caldura, ce nu o dictéza animei pulsulu celu nobilu nationale in vinele de acelasi sânge si de egale aspiratiuni pentru a ne inaltia susu la progressu cu poteri unite si nedivisate, ca ce imparechiati vomu trebui in multe se ingenunchiamu, mai vertosu in deslegarea problemei de a ne redica scóle, si totu-feliulu de institute cu poteri împreunate si sacrificiu împrumutate. Excel. Sa animatu de acelasiu simtiu multianul cu tóta candorea consangena si onoră cu inaltai visita pe chefii gremialoru respective, documentu de stima si iubire de confraţii sei naţionali. Apoi visită gimnasiulu romanescu si baseric’a dela S. Nicolau, unde fu primitu ér’ onorificu de catra primulu proto Rss. d. Iosifu Baracu si de representantii basericei. — Interse visit’a si la Abbatele r. c., cercetandui baseric’a, er’ după prandiu cea evangelica, cea grecésca, aruncandu unu prospectu si preste situatiunea orasiului de suptu Tempa, pe unde fece unu turu cu una comitiva numeroasa de aderitori, după una mésa onorificu-frugale data in onóarea marelui óaspe de redactiunea acestui diurnalu nationalu, la care luara parte mai multi barbati romani de distinctiune, cari voru tiené in dulce aducere aminte cordialitatea si culturu de aderintia si iubire firasca nationale, cu care fu salutatu principele basericescu aspe, in toaste, unulu tienutu de osperatoriulu in sensulu celoru de susu, care primi echoulu celu mai parintescu, resunetu din adinculu animei unui archipastoriu romanu, ce iubesce pe romanu fara distinctiune, si inaltiarea lui in cultura mai presusu de tóte. — Sór’a fu onoratu Excel. Sa cu cina frungale si sociale la d. jude Ios. Popu, ér’ in 3 desu de deminétia se departă la continuarea visitatiunii canonice catra Cohalmu, Tecuciu. Angerulu paditoriu se lu concomiteze pe totu firulu vieții, ca se poata asa de fructulu conscintii fapteloru si sacrificialoru, ce vre ale pune pe altariulu basericei, alu scólei si alu naţiunii romane! Poporulu si inteligenti’a din archidiecesea Sibiiului se occupa cu marea si multu responsabilea acţiune de a pregăti alegerea noului metropolitu. Amu dori, că voturile tuturoru fratiloru romani se se concentreze in atare barbatu, care inaltiatu preste singularităţi se fia adeveratu părinte poporului romanu fara osebire, că mana in mana se conlucramu cu successe gigantice la restabilirea unitatii poteriloru pentru progressu in toti ramii de cultura, ca ce numai acesta, si acesta fara indoiala ne va inaltia la stima si considerarea ce o merita si o pretende romanulu in patri’a s’a pre tóate terenele. Poteriloru unite tóate suntu possibile, er’ fiii invrejbirii, testaza istori’a ca au remasu aserviți prin secte. — Inaltimea Sa imperatasca Archiducele Iosifu supr. comandante alu miliției sosi in Sibiiu primitu de auctoritati si in 1 Oct. asistă la exercitiale ostasiesci. Pe 11 va veni la Brasiovu. Diet’a imp. cislaitania e conchiamata pe 20 Oct. si Boemii passivisti propunu unu midiulocu de impaccare, care după Politicu e: „Faceţi unu parlamentu centralu si noi inca vomu veni*, ad-cadiendu dualismulu se revină senatulu imperiale pentru totu imperiulu. — Cestiunea orientale se apropia de crise învolburata. Turci’a se armeza mereusi intaresce forturile nu numai prin Bosnia, Albania si Bulgaria, dar’ si la Erzerum catra Rusia. Principii României, alu Serbiei si Muntenegrului setosi de independentia, se dicu, ca sau alliatu si -si voru sei apera cu o armata de 200,000 drepturile autonomiei, daca s’ar’ ataca de pregatit l a Turcia. Una faia nareaza si scriea sensationale, cumca Domnitoriulu României in Franzensbad ar’ fi defiptu cu tramisii principelui Milano si ordinea de batalia a poterii armate serbe si romane, după cum reproducea Tageblatt.* După acesta ordine Serbi’a potrivitu cu organisatiunea de facta poate pune 70 mii ostasi pe petioru si in scurtu pana la 90,000, Romani’a 100,000, incatu coalitiunea acestoru doua state cu Montenegru alliatu potu pune 200,000 fetiori gata de lupta. Se mai aspresce acésta scrie si cu alte incurcaturi ale Turciei, pentru ca sultanulu vre se supună toate trele corpuri de armata din Turci’a europeana sub comand a fiiuseu mai mare, si in contra usului se numesca si urmatoriu. Crescinile din Hamburg descopera, ca turcii cautara in camera cu lepadaturele ordinatiunea, prin care detera afara pe toti crescinii din locuintiele turcesci, punendule numai 3 dile termina, si începură cu brutalitati, vreo 7000 familii de toata nati’a se afla expuse batjocurii. Protestele s’au inceputu, finea cine o scie precalculă. Destulu ca criaea se ingrasia. Intr’aceea „Pressa* de Bucuresci, diurnalu gubernementalu, apara cu unu tonu seriosu autonomi’a Romaniloru si independenti’a loru administrativa si legislativa in contra necurmateloru atacuri si loviri in aceste drepturi din partea Portii otomane; si la ordine tracta acum tocma aperarea dreptului statului romanu de a inchia tractate comerciali cu alte state, ceea ce Turcia nu voiesce a cede, ci privesce si statele dunărene că provincie turcesci, cu tóate ca Austri’a, Russi’a si Germani’a se sprimara, ca su dispuse a recunosce acestu dreptu statuluiromanu. După lupt’a otielita cu condeiulu, se poate prevede si lupt’a solidaria a celoru asupriti, daca impregiurarile nu intrevinu cu demarcarea drepturiloru pe calea de cointielegere seu mediatiune, ce se spera din partea mariloru poteri. — Victore Fmauuele prin min. do resbollu de-