Gazeta Transilvaniei, 1877 (Anul 40, nr. 1-102)
1877-01-13 / nr. 3
„Gazel ese de 2 ori; Joi’a si Dumineca, Fai’a, adu concedii ajutoriale. — Pretiulu , pe l ilO fl., pe i/i 3 fl. v. a. Tieri estene 12 ni. v. a.Jinu anu seu 21Ji galbini mon, sunatoria. AnuluL. Se prenumera la posteie c. si r., si pe la DD. corespondenti. — Pertru serie 6 cruceri v. a. Tacs’a timbrata a 30 cf. val. austr. de fiacare publicare, N. 3. Brasiova 23 13 Ianuaria 1877. Inerta Iu otomanii. I. Diropulatiunea de 33 milioane se vina pe tirile eutive dintre Dunăre, marea adriatica, mare mare si marea negra (fara insule) abiea 14 milioane.Gestiunea si sartea acestora popori este idi in jocu, aceasta e cestiunea orientale numita*propriu asia, pentru ca Asi’a nu. incep din i de marea marmora. Pe acestu teribriu eponu, turci seu otomani proprie numiti asia, da suntu 2 milioane; era cu cati se numea ei i multi, suntu preste 1 milionu bosniaci, bulgarnauti si greci renegati, trecuti mai de miltu religiunea mohamedana si asia annectati, horjtti la poporulu domnitoriu. Asia dara, aci, pt ace territoriu, 3 milioane domina preste alte mine, si cumu domina? Astadi au ajunsu ca se une si se enuntie Europ’a civilisata sententi’a sa,»ridictulu seu infricosiatu asupra dominatiune aei’a; era caletoriulu impartiale se poate convinge ceea ce va vedé cu ochii sei si va pipai caile sale, dara nu sciu cine va fi in stare s ce scrie intru toata oroarea sa. Cei, cari au traiu Transilvani’a si in Poloni’a pana la 1848, siutu face oresicare idea despre natur’a dominatu spahiiloru turcesci si a renegatiloru. De altmea, faci’a tierei -ti spune mai totu, fara câsntrebi pe cineva. Acele trentie pe omeni, cunpcnatia scârnava, acea frica de a esi sor’a diasa vorbescu cu elocentia mai mare de catu toti lomatii Europei. Tierimperiului otomanu cele din Europ’a, mai ca sie din Asi’a, suntu cu pucine esceptiuni din mai bine dotate dela natura pe faci’a pamentuli Las’ ca parte mare din ele suntu spălate de n si de muri navigabili, prin urmare puse in 8 de a se folosi de celu mai intinsu comerciu n navigatiune, dera pamentululu in mai multe tiffiste asia de fertile, in catu locuitorii abiea sincnecessitatea aratrului si in catuva din ele nimeni scie ce este cas’a, ca nu are nici o trebuintia ea. Muntii Anatolici suntu fórte abundanti mineralie si anume de metalle, in Asi’a micitraturile carbuniioru de patra suntu immense.Ca pe cinelu dóré capulu de ele? Avuti’a de planteiele mai folositórie, de codrii intinsi, de pomi ie vii este fabulósa, numai se fia cine se o esplodie. Cultur’a de metase ar’ potu riválisa cu tó lumea. Cerealii cu prisosu. Orediu, cafea, buncu, zacharu, tutunu aromaticu, nu putere cu inpusu, untu de lemnu, pome de cele mai nobili gustose, si nenumerate producte cunoscute sunume de colonialesi au patri’a loru in ti© imperiului otomanu. Intocma este si in imperu aniraaleloru, afli totu ce cauti incependu dela minunat’a capra de Angora pana la caii cei mai vnati de Arabi’a si pana la patient’a cămilă, dela nele siacalu pana la tigrii si lei, era abundanti’ai paseri si in pescăria intrece ‘imaginatiunea cimai vivace. Si totusi, nu mai departe, chia antierii in unele regiuni ale Asiei mici domicromete atatu de terribile, in catu se stinseră come întregi. Ethnografii au cercetatu adesea duporiginea aceloru calamitati. Unii le cauta in criteriilu populatiuniloru; acestia nuse uitara, ca sex. Asia mica fusese odeniara semenata, cumu mu dice, de cele mai frumóse urbi si cetati, care inota in prosperitate, precum si, ca I chiaru astadi particic’a populatiunei, care se tiene I Creticumu sigura, ca fructele fatigeloru sale nu-i vor fi răpite, exercita mai multe ramuri de industria, dintre care unele te mana la industria antica classica, precum pensarii, metasarii, panurarii, sialuri, caltiunarii, sculpturi, juvaerii, argintarii, ferarii etc. etc. Dara catu de pucinu cumpanescu tóte aceste in resortulu economiei nationale, se póte combina in catuva din cifr’a de esportu anuale, care abiea ese după banii noștri la vreo 150 milioane florini, adeverata bagatella pe langa esporturile de miliarde ale altoru staturi europene. Ga vnse chiaru si sub unu regimu despoticu, inse dreptu, binevoitoriu si luminatu populatiunile imperiului otomanu, mai tóte destepte dela natura, ar’ potu face minuni pe calea civilisatiuni, ne da prob’a cea mai învederată Egiptulu, care dela Mohamed Ali incoace, adeca ca de ani cincidieci, a intrecutu departe pe celelalte tieri otomane pe toate calile civilisatiunei. Totu asia de instruttiva e comparatiunea intre Romani’a si Turci’a. De altamentrea merita attentiunea deplina a ori cui, ca tote tierile s’au emancipatu successive sau de totu, sau numai de immediat’a administratiune turcasca, precum Greci’a, Serbi’a, Samos, muntele Libanu si Hauranu, au si intrecutu pe tierile otomane in civilisatiune. împărţirea politica administrativa a Turciei. Odeniera imperiulu otomanu era impartita in Sandgiaiate (departamente) si in Cazas (districte). Yedi vise despre organisatiunea vechia la Dim. Cantemiru. Aceea in secululu trecutu fu delaturata si schimbata cu alta, pe care era si o mai reformă Mahmudu in secululu nostru; era in a. 1855 fu supusa la revisiune noua. Astadi imperiulu otomanu o impartitu precum urmedia: Capitala Constantinopolea (turc. Stambul, slav. Tiarigrad) cu Scutari si cu Bosphorulu face una provincia administrativa numita Beladisselesse. Imperiulu insusi se împarte in 36 de provincii, numite Vilaiet seu si Eialet (pronuntiare modificata), era aceste in 153 Sandgeacate seu cumu se numescu astadi Livas (districte), afara de cele africane. Dintre Vilaiete 11 in Turcia europana, adeca: 1. Cermen sau Traci’a vechia, capital’a Adrianopole (turc. Edrene); 2. Bulgari’a orientale cu Silistri’a (Dorostoru) si Varn’a; 3. Bulgari’a apusena cu cetatea Vidinu (Diiu); 4. Bulgari’a meridionale cu capital’a Niss’a; 5. Macedoni’a superiore sau Uscule; 6. Bosni’a cu Hertiegovin’a si Croati’a turcesca; 7. Rumeli’a cu Macedoni’a apusana si cu Uliri’a, capit. Monastira; 8. Janina, (Albaui’a), Epirus si Tessali’a; 9. Macedoni’a superioare cu capit. Salonica; 10. Insul’a Candi’a sau Cret’a; 11. Insulele marei albe (marea Aegarcum) cu Ciprulu seu pe turcesce Djezacr-i-Bahri-Sefid. Din acésta divisiune invetiamu, ca imperiulu turcescu modernu difere de cea vechia turcesca si cu atatu mai multu de cea antica a imperiului otomanu. De aici urmedia, ca de nu vei ave de înaintea ta charta exacta, in totu momentulu esti in periculu se ratacesci, se scrii sau se vorbesci absurdităţi. Din nefericire, chartografi’a turcesca este adeverata satira. Este de es. vorba in conferenti’a europana de autonomia Bulgariei, dara turculu te poate întreba prea bine: Care Bulgaria me Ghiaur? ca eu am trei Bulgarii. Dóra Macedoni’a? Nu sciu eu de nici o Macedonia, eu sciu de Uscult. Dóra Epirus, dóra Tessali’a? Pentru turci nu esista numiri de aceste, ci este cetatea Janina si arnautii, mai departe totu Baiah, ceea ce insemna turma de oameni, fora nume, fora nationalitate, fora nici-unu trecutu, fora nici-unu viitoriu altulu, decatu alu ori caroru animale. Ba nu, ca acea de aci inainte voru avè si acele popora unu venitoriu, cu ce? Ca otomani după constitutiune, Turci’a asiatica se imparte in (19) vilayete si anume: 1. Kodavendkaar, Phrygia cu Bithini’a, capitala Brussa; 2. Aidin, Lidi’a et Cari’a; 3. Caramani’a, capit. Coniah; 4. Adana, Cilici’a; 5. Bozuc, Cappadoci’a apus.; 6. Castamumi cu Nicomedi’a si Sinope, cu Mysi’a si Bithyni’a; 7. Sivas, Capadocia orient.; 8. Trapezuntu, Pontus, Lazica; 9. Erzerum cu Cars et Baiazid si Armeni’a muntoasa; 10. Yan, Curdistan septemtrion.; 11. Diarbekr, Mesopotami’a, Curdistan; 12. Carpat, Mesopotami’a super.; 13. Aleppo, Siri’a septemtr.; 14. Said’a, tiermii Siriei; 15. Damascu cu Siri’a centrale; 16. Jerusalem cu Palestin’a; 17. Bagdad cu Irac arabicu; 18. Habesiu sau Abisinia inproprie numitu asia, mai bine, partea Arabiei in care se afla cetățile „sânte“ Mecca si Medina; 19. Jemen, cu cetatea Mecca. In Africa se numescu Vilaiete Egiptulu, Tripolis si Tunis, inse precum se scie, numai catu se numescu, caci la capii acelora tieri nu le prea pasa de sultanu. Gubernatorii (pasi'a) vilaieteloru au pana acum cate unu consiliu administrativu in costele loru, numitu Megilis, compusu din cativa notabili mohamedani si delegati de ai diverseloru confessiuni religiose ; dara potestarea executiva e pusa in manile pasiei. Cumu va fi pe viitoriu, se va mai vede. Brasiovu 12/24 Ianuariu 1877.) Camer’a deputatilorn Ungariei si-a inceputu de nou activitatea Sambata in 20 Ian. st. n. candu tata siedinti’a a petrecut’o cu desbaterea epistolei lui Ludovicu Kossuth, care dechiara, ca nu poate se primesca mandatulu de deputatu alu alegatoriloru orasiului Czegléd si astfeliu nice nu poate veni se-si ocupe loculu in camera. — Totu in acesta di a sositu in Pestea si deputatiunea de 113 membri a alegatoriloru dela Czegléd, care a plecatu spre Turinu, spre a presenta lui Kossuth mandatulu de deputatu si fiindu cu potintia a-lu înduplecă se vina in patria. Acésta deputatiune fu primita in garda din Pesta cu mari, sgomotoase ovatiuni din partea tinerimei studióse. — Ungurii si-au facutu de capu cu deputatiunile si tare ne temem, ca pana in urma vasele si fia de capu. — Luni in 22 ian. s’a mai trenutu in Budapesta unu consiliu ministerialii sub presiedinti’a Domnitoriului, care si asta-data s’a ocupatu cu cestiunea bancei nationale. La acestu consiliu au partecipatu si ministrii austriaci si s’a desbatutu o propunere noua a bancei nationale din Vienna, care nu admite nice, ca banc’a se fia impartita in doue, nice nu da unguriloru mai multi decatu patru membri in consiliulu generalu, care are se conste din 12 membri, dintre cari optu se fia austriaci.