Gazeta Transilvaniei, 1877 (Anul 40, nr. 1-102)
1877-09-11 / nr. 71
„Gazet’a“ ese de 2 ori. Joi’a si Duminec’a, Fai’a, candu concedii ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe 1/i 3 fl. v. a. Tiori esterne 12 fl. v. a. pe unu anu seu 21/i galbini mon. sunatoria. Anulu XL. Se prenumera la postele c. si r„ si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 cruceri v. a. Tacs’a timbrata a 30 ev. val. austr. de fiacare publicare. Ar. 71. BRASIOVU, 23-11 Septembre 1877. R e s b c I u 1 u. Brasiovu, in 22 Septembre. Telegramele din Constantinopolu, cari au fostu anuntiatu o invingere totala a russiloru la Sipc’a si la Plevn’a si pe bas’a carora au facutu illuminatiune orasiele Budapest’a, Aradu, Orade’a-mare, Debreczinu, Clusiu, Muresiu-Ostorheiu s. a. -i- au fostu false si minei unese. Nu russii, ci turcii au fostu batuti cumplitu in passulu dela Sipc’a la muntele St. Nicolae. Acést’a se confirma in modu oficialu de catra insusi marele duce comandau tb-siefu. Mai departe este constatatu, ca armat’a romana stapanesce inca redut’a dela Grivitz’a, luata cu atat’a eroismu, ca turcii au atacatu in multe randuri positiunea acést’a, der’ au fostu respinsi cu mari perderi. Vedemu in fine ca trupele romane au fostu acele, cari s’au incercatu in 18 Sept. a. c. ale lui turciloru si ultimulu fortu mare, ce se mai afla in possessiunea loru. Ataculu din diu’a aceea nu a succesu, elu va fi iuse reinoitu cu mai mare vigore si turcii totu nu voru scapă de sartea ce-i astepta. Osman-pasi’a e impresuratu din toate partile si nu mai poate comunică cu niminea. Apoi cumu s’ar’ fi si potutu că Osman se „invinga totalu“ in 16, candu in 18 abia se telegraféza din Constantinopolu ca elu are de gandu (!) a lua ofensiv’a ? Daca Osman-pasi’a va luă ofensiv’a, o va face de sila, neavendu a alege, decatu intre capitulatiune seu lupta pe viétia pe moarte. Cele doue correspondintie de mai la vale, ce ne-au venitu de pe campulu de resbelu, ne da o icoana despre greutățile, ce au fostu si voru mai fi de invinsu pana la luarea Plevnei. Totodată vedemu dintr’ensele, cu cata dibacia a fostu condusa actiunea armatei romane premergatoare marei lupte dela Grivitz’a. Se vorbesce, ca marele duce Nicolae ar’ fi respunsu unui atastatu militariu, care a vorbitu cevasi despre tener’a armata romana: „Tenera, tenera, dér are comanda betrana!“ Afara de scirile ce le aducemu mai josu nu amu mai primi tu nici o alta nuvela, decatu ca ajutoare se dirigu neconteniții peste Dunăre pe campulu de resbelu si ca in puține dile toata garda imperateasca (50,000 oameni) va poté fi asiediata in linea de bataia. — Bucurescii au avutu o serbatoare maretia. Stindartulu turcescu luatu de trupele romane la Grivitz’a a fostu adusu in Bucuresti si portatu in triumfu prin capitala. Cele 3 tunuri turcesci inca se astepta, ele voru fi espuse înaintea statuei lui Mihaiu vitezulu. In toate orasiele din Romani’a s’au deschisu subscriptiuni pentru cimperarea de pusei Peabody. Intre cei de antaiu au fostu cetatienii din Buzeu, cari au respunsu la manifestulu Domnitoriului prin aceea, ca au subscrisu pentru cumperarea de 2000 pusei. Asupra descrierei fapteloru eroice ale trupeloru romane, era p’aci se uitamu de succesele eroismului muntenegriniloru. Afara de cetatea Niksici, bravii muntenegrini au mai ocupatu in dilele din urma orasiele: Bilek, Zubomir, si Korjenic luandu turciloru arme, munitiuni si proviantu. Principele Nichit’a se poarta cu unu adeveratu galant’uomo fatia cu turcii, caci a acordatu garnisoneloru se se retraga cu armele si da voia oricărui musulmanu se se duca mai in fundu catra Asi’a. Scirile latîte despre unu armistițiu si despre o mediatiune a poteriloru s’au desmintitu. Acuma poate ca se voru improspeta orasi după intelnirea, ce a avutu locu in 19 Sept. a. c. la Salzburg intre principele Bismarck, care se intoarse dela Gastein la Berlinu si contele Andrássy, care a mersu se’lu salute. De pe campulu de resbelu. (Correspondintie speciale ale „Gaz. Transilvaniei“.) Din faţi’a Plevnei, 7—9 Sept. a. c. . . . Ajunsesemu cu divisiunea 4-a romana pe platoulu dela Grivitz’a, unde indata ne formasemu in linea do bataia, massandune pe amendoue partile ale sioselei (drumului) ce duce in satu. Moralulu trupeloru era forte bunu, soldatii aflase, ca momentulu marei incaierari numai e departe si inaintau seriosu spre tienta. In steng’a sioselei se asiedia brigada l-a (colonelu Cantili) cu regimentul a 16-lea de dorobanţi din brigad’a 2-a (colonelu Boranescu). Dorobanţii ocupara viile si câmpurile de papusioiu de lenga drumu. — Gen. Krüdner sta cu corpulu IX intre Grivitz'a si Radisovo, corp. IV de armata era concentratu in Radisovo. — Din punctulu, unde me aflamu, se vedea satulu Grivitz’a, inderetulu carui’a se estindu intr’unu cercu mare fortificatiunile cele mari turcesci. Am numeratu 30 de aceste. Adeveratu, ca nu tote sunt intarituri regulate, mare parte sunt numai baterii. Dér’ 15 din ele sunt forturi tari. Russii si romanii puseră in acţiune numai 12 baterii, cari bombardau fortificatiunile inamice. Fortificatiunile se incepu din flanculu dreptu estremu si se estindu dela Lovcea pana la Bucov’a. Chiar’a positiunei o forméza pe o inaltime ce se desparte de celelalte fortulu Grivitz’a spre steng’a, or’ spre drept’a forméza fortulu Bucov’a obiectulu celu mai insemnatu. Pana la Opanes forturile mari sunt legate intre sine prin unele baterii si se finescu cu redut’a dela Opanes. Dela fortulu Grivitz’a incolo se observa in siesu laber’a intarita turcesca si in fondu se vede o parte din orasuilu Plevn’a, radîmatu de munte. Indata ce forturile turcesci din drept’a estrema începură foculu, plecara 2 baterii romane spre Grivitz’a si se stabiliră de ambele parti ale sioselei. La steng’a, pe marginea dealului cu tufisiu, erau in acțiune bateriile calaretie, or’ alte 2 baterii se stabiliră la dreapt’a înaintea viitoru. Indata incepu unu focu violenta din toate bateriile asupra fortului Grivitz’a, care era 2400 metre departe de punctulu, unde se aflau bateriile. Desi artileristii romani au unu materialu escelentu, s’a observatu spre onoarea acestei arme inca in deosebi, ca serviciulu a fostu esemplaru, precisiunea tirului escelentu si ca atatu oficierii catu si soldatii au doveditu unu sânge rece, care a fostu foarte laudatu. Der’ nici turcii nu nemereau reu. Cu toate aceste intemplarea a voitu ca amu avutu abia vreo cativa soldați si cai răniți. La amediu s’a formatu regim. 5-lea in linea de bataie la spatele artileriei de lenga vii. Reg. 12 de dorobanți s’a asiediatu inderetulu bateriei de cavaleria lenga brigada Cantili. Acést’a a desfasiuratu o linea de tirailori in siesulu dela Grivitz’a. Mai tardiu se stabiliră inca 2 baterii romane in drépt’a Grivitzei pe crést’a dealului. Nu multu după aceea succese artileriei romane a aprinde in fortulu celu mare din midiulocu unele magazine, cari ardeau in flăcări. Cu toate aceste trupele turcesci din fortu au statu pe locu, numai cativa călăreți se vede alergandu incoace si incolo. După amediu au mai sositu inca 3 baterii de calibru mai greu, apoi alte 6 baterii. Satulu Grivitz’a deși era parasitu de turci, nu l’amu ocupatu, pentru ca positiunea acest’a nu s’a aflatu favorabila. La 4’/2 intrara in actiune inca 3 baterii russesci in faiji’a fortului.§ Pe la 4 ore p. m. a visitatu generalulu Strukoff, adjutantulu marelui duce Nicolae, împreuna cu colonelulu englesu Wellesly bateriele romane si s’a esprimatu fasia de mine in modu forte recunoscatoriu despre portarea tenerei artilerii, care se pote de acuma mesura cu camaradii sei din tóte celelalte armate. Mai tardiu veni si unu colonelu jajigjnnsnui__min capitanu americanu pe campulu de lupta. Catra sera asiedianduse ventulu, turcii nemereau mai bine, bombele ajungeau pana la trupele de infanteria, cari au trebuitu se’si schimbe loculu mai de multe ori. Cu toate aceste avuramu inse mai multi răniți. Catra zere ser’a foculu a incetatu pe ambele parti. Trupele erau ostenite inca de marsiulu de ori nópte, la ce s’a mai adausu irritatiunea morala de adi. Trupele au inoptatu intre arme. Mai de o di nu m’am datu rosu de pe stea, de cateva dile nu m’am pututu descultta. Manancu atunci candu capetu ceva, cu tóate ca proviantarea trupeloru e escelenta si regulata. Strapatiele cele mai mari inse au se vina. Grivitz’a, 11 Sept. (30 Aug.) 1877. Lupt’a pentru positiunile dela Plevn’a se prelungesce din ce in ce, se pare ca numai cu mari jertfe vomu poté lua loculu acest’a atatu de dibaciu fortificatu. Toate bateriele romane si russe au deschisu foculu astadi érasi ca in tóté dilele la orele 4’/2 diminétia. Turcii abia respundu, se pare ca de cateva dile voiescu a crutia munitiunea. Nicidecumu nu a’si sustiene inse, ca passivitatea artileriei turcesci ar’ veni de acolo, ca ar’ fi slăbită. Orientalulu este din contra totdeauna calculatoriu si cu un’a cu doue nu se descuragieaza. Russii au inaintatu pe la órele 8 pe tóté liniele si trupele din frunte (fete) sunt deja angagiate. Lupt’a inse nu e prea viua, poate ca va lua dimensiuni mai mari in cursulu dilei. Reserv’a nóastra principala de munitiune a sositu acuma tata. Lips’a de carte a fostu acoperita prin aceea, ca s’a cumperatu dela Austri’a unu rondu de carte de munitiune vechi, cari făcu aci minunate servicii. Astadi am visitatu crasi bateriele romane din susu de satulu Grivitz’a, unde am intalnitu pe colonelulu Berhtoldsheim, atastatu militariu austriacu in St. Petersburg, care era acompaniatu de unu oficieru de statu-majoru romanu. Colonelulu numitu a laudatu foarte multu trupele romane si atitudinea loru in actiunea ultima. Am traversatu campulu unde a avutu locu lupta de eri *') si unde a fostu batali’a dela 31 Iuliu. Aerulu din valea acest’a e infectatu de mirosulu de cadavre. Multe cadavre russesci, cari au inceputu a se discompune, facu imprasciate pe totu loculu si aspectulu loru infioreza chiaru si pe soldatii esperti. Câmpurile fructifice ale Plevnei sunt acoperite de cadavre si de sfarimaturi de proiectile (bombe), cu cari, deca le-ai adună, ai poté redica munți de feru. • Podulu stabilu dela Nicopoli s'a deschisu. — Astadi a avutu locu in bivuacu decorarea trupeloru, cari au intratu alaltaeri in acțiune cu crucea russesca St. George. Festivitatea s’a finitu prin o avorbire a comandantelui de divisiune. Mai tardiu au venitu si princ. Car ou in mediuloculu trupeloru sale si a fostu primitu cu enthusiasmu nedescriptibilu. Maria S’a a mersu de aci la divisiunea III la Vrbiti’a. Construirea de baterii noue inainteaza. Astadi am pusu in acțiune crasi 3 baterii in fați’a fortului Grivitz’a. — Generalulu Lupu, pana acuma comandantu alu corpului I de armata, a fostu numitu comandantu alu Nicopolei, colonelu Slaniceanu e comandantu alu armatei de reserva si in loculu lui e numitu siefu alu statului majoru colon. Baruzzi. — Pana astadi fiecare din tunurile noastre, cari se afla in actiune de 5 dile au datu 200 focuri. Canonad’a acesta continua de 5 dile, amu facutu unele esperientie din punctu de vedere alu sciintiei artileristice, cari voru fi negresitu la timpulu seu discutate cu seriositate. Unele tunuri de bronzu, sistemulu Krupp, ne mai poteuduse intrebuintia au trebuitu se fie înlocuite cu alte. Astadi se va face assaltulu asupra fortului Grivitz’a. Timpulu e uritu, plou si sufla unu ventu rece de tomna. Despre luptele dela Grivitz’a cetinu in „Romanulu“ urmatórea corespondintia: „înaintea Grivitzei, 3/15 Sept. Armat’a romana a doveditu in modulu celu mai stralucitu la ataculu Grivitzei, ca e dómna d’a avé unu locu de onóare intre armatele tieriloru civilisate. Diu’a de 30 Aug. va remane in analele istoriei romane. In acea di pe la orele 5 de diminetia se adunara coloanele de atacu din divisiunea IlI-a si a IV-a pe o negura, cumu arareori se poate vedéa, cu tóate ca ploua necontenitu spiritulu armatei era escelinte si enthusiasmulu domnia in tóate rondurile. Or’a fresata pentru atacu erau după amédiu. Artileri’a a intretienutu din toate bateriele unu focu bine hranitu asupr’a redutei. Candu momentulu supremu era apróape, artileri’a nóastra incepu unu focu violente asupr’a intaririloru inamicului. Colonelulu A. Anghelescu in midiuloculu unui focu teribile de granate, inspecta odata bravelei trupe înainte de pornirea loru in punctulu destinatu. *) Si despre lupt’a acést’a din 10 Sept. ni s’a transmisu o corespondintia detaliata, pe care o vomu publica-o in Nr. venitoriu. Red.