Gazeta Transilvaniei, 1882 (Anul 45, nr. 1-152)
1882-01-15 / nr. 6
Redactiunea si Administratiunea: Brasiovn, piatr’a mare Nr. 22. — „Gazet’a“ esey» Mercurea. Vinerea si Duminec’a. ' SPxetlvLlvi. a.'tooaa.axxa.eri.tia.lu.l . ^ pe unu ana 10 fi., pe siese lani 5 fl., pe trei luty 2 fl. 50 cr. Tieri esterne pe siese luni 14 fr. pe ana 28 franci. Nr. 6. Vineri 15 27 lanuariu SBSi^L / -^.n-CLl-CL ZSEL-T7\ S® pr®aa-uL32Q.era.: a postele c. si r. si pe la dd. corespondenti. -A.rrwa.xxcl'u.xll© : un’a serie garmondu 6 cr. si timbru de 30 cr T. a. pentru flacare publicare. — Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte nu se retramitu. 1882 Cu 1 ianuariu st. v. 1882 s’a inceputu unu nou abonamentu la „Gazeta Transilvaniei“ care apare de trei ori pe septemana, cu pretiurile ce se vedu in fruntea fetei. Rogamu pe onor, domni abonaţi, cari voiescu seaibă numerii compleţi, a grăbi cu vnoirea abonamentului. Administratiunea. Brasiovu, 15 ianuarie. Spre întregirea impartasiriloru date asupra pasiloru intreprinsi de comissiunea insarcinata cu esaminarea proiectului de lege pentru sculele medie, faima guvernamentala din Pesta scrie in numerulu seu de Luni urmatorele : „Precum ne spune „Hon“, presiedintele comissiunei dietale pentru instrucţiune, Gabriel Baross, a rogatu pe Primatele Ungariei cardinalului principe Simor, a tramite din parte-i unu representantu la consultarea asupra proiectului de lege pentru scolele medie, care se va începe in sub-comissiune la 6 Februariig imputernicindu’lu de a face eventualu observări la proiectulu de lege. „Hon“ nu se indoiesce „că Eminenti’a S’a va sei se apretieze după cum merita acésta prevenitóre atențiune. “ . Va se dîca a fost „rogatu“ si capulu bisericei romano-catolice, si inca intr’unu modu atătu de „prevenitoriu“, a lua parte printr’unu representantu la acele consultări. Tote capeteniele bisericesci au fost prin urmare invitate, cu singura esceptiune a celoru romanesci si serbesci. Astfeliu ignorarea celoru ducé confessiuni ale nóstre devine si mai batatoare la ochi, si mai ofensatoare. Capii bisericei greco-unite si a bisericei greco-orientale romane din Ardealu si Ungaria, in puterea drepturilor lori autonome, sunt coordinati capului bisericei romano-catolice, ei representa o poporatiune forte numeroasa, care in privinti’a limbei si a nationalitatii are interessé deosebite de ale celorlalte popoare locuitoare in Ardealu si Ungari’a si cu toate astea nu se gasesce nimenea, care se ’i rége seu celu paginu se-i provóce de a ’si trimite si ei representantii loru, cari se faca observările de lipsa pentru aperarea intereseloru de cultura ale poporului romaim! Pena si provintialulu ordinului Piaristiloru se bucura de-o mai mare atenţiune la Pest’a decătu Metropolitii Romaniloru. Nici pe timpulu candu Aprobatele si Compilatele erau in flore capii bisericei romane nu au fost mai desconsideraţi de cătra ocărmuire decătu in momentele de fagia. Si totuşi nu se pote dice, că Archiereii noştri de odiniora s’ar’ fi purtatu cu mai mare supunere fagia de ocărmuire ca cei de adi. Din contra suntemu datori scumpei memorie a acelora neuitaţi archipastori se recunósceau, că ei au doveditu unu mare curagiu si o rara energia in aperarea drepturiloru poporului romanii si de aceea negresitu au fost cu multu mai respectaţi de cătra omenii stapanirei, decătu sunt respectaţi Metropolitii noştri astadi, candu poporulu romanii nu mai este legatu de glia. E dureroasa pentru noi acest’a mărturisire, dér’ de ce se mai ascundemu adeverulu intr’unu momentu atătu de seriosu, candu se tracteaza de cultur’a si de esistenti’a noastra naționala ? Organulu partidei nationale sasesci publica acuma o petitiune lunga bine motivata si scrisa intr’unu ton forte resolutu cu dat’a 23 Novembre 1881 cea adresat’o consistorialii bisericei evangelice din Ardealu Monarchilui, rogandu’lu se faca a se delatura proiectului acel’a pentru scólele medie, pe care Sasia Transilvaniei ilu considera de „o grea asuprire.“ Ce au facutu pena adi sidmariatele si consistoriele nóstre romanesci in acést’a grava afacere ? Scimu că duoi din Archiereii romani au avutu destulu timpii de a se ocupă cu deameruntulu de redactarea unoru circulare politice electorale, spre a agită in favoarea guvernului la alegeri, de ce nu au solutii se gasesca ceva timpu si pentru o petitiune in sensulu celei sasesci? Ore bisericele si scólele nóstre se nu mai aiba interessé si, drepturi de aperatii ? Si deca cei duoi Archierei din cestiune, cu cari se totu lauda diarele unguresci dicendu, că ei nu ar’ consemti cu atitudinea protestatare a poporului romanu, n’ar’ află din punctulu loru de vedere nici unu motivu de a se plânge in contra proiectului d-lui Trefort, urmaza ore de aci că si consistoriele Romane si ceilalţi Archierei, cari pote nu consfemtu cu părerile loru, se taca, luandu asuprasi o respundere atătu de teribila fagia de naţiune ?! Nu este de lipsa se mai spunemu, cătu de multu dorimu că adi măne se capetamu vr’o veste mai linistitóre asupra atitudinei capiloru si demnitariloru noştri bisericesci si cu căta bucuria ne-amu grăbi de aanregistră o procedere démna de poporulu nostru si de ai sei Archierei. Cronic’a evenimenteloru politice. D. Tisza, presidentulu Consiliului ministriloru respundiendu la interpelarea d-lui Helfy din stang’a estrema privitóre la turburările din Dalmatia si Hertiegovin’a, constata că aceste turburari esista in adeveru si că ele ceru din partea guvernului o acţiune energica, apoi continua asie: „In Dalmati’a turburarile au fost provocate, ca si cele din 1869, de recrutarea militară. In Hertiegovin’a de populatiunile obicinuite de multu timpu la disordine si cari nu potu, in câtiva ani se se dedea cu disciplina unei administratiuni regulate. De altminterea, tulburările au isbucnitu din antipathi’a pentru mesurile luate de guvernulu austriaca in interesulu ordinii si alu unei bune administratiuni.“ „E vorb’a aci, urméaza d. Tisza, de interese internationale, dér’ sunt in poporulu, care forméza majoritatea provintieloru ocupate, elemente cari nu se considera de locu cu obligate de dreptulu internationalu si sunt totdeauna gata de a aprinde foculu revoltei. Guvernulu considera dér’ de datori’a s’a de a împiedeca disordinea si de a o reprime cu cea mai mare energia, pentru ca populatiunile acestoru trenuturi se se incredintieze bine, câ sistemulu de turburari continue, cu care sunt obicinuiți, nu poate continuă. Câtu pentru întrebarea d-lui Helly: deca monarchi’a are proiecte bine determinate pentru viitoriulu provintieloru ocupate, eu respundu, că guvernulu, sprijinindu-se pe basele tractatului de Berlinu, crede, că datori’a s’a pentru momentu nu e de a se ocupa cu proiecte pentru viitoriu ci câ esentialulu si principalulu sunt de a restabili linistea si de a esecuta mesurile de cari a fost vorb’a in consiliele guvernului. Delegatiunile, dice termînandu ministrulu, se voru întruni in curendu, ca se voteze midilecele necessari pentru suprimerea turburariloru. Turci’a n’a facutu in aceasta privintia nici unu demersu pe langa noi, si nici nu putea face, căci regulamentele de ordine si de administratiune ce trebueseu introduse in provinciele ocupate sunt tocmai o consecintia a mandatului, pe care congressulu dela Berlinu la data Austro-Ungariei.“ (Aplause prelungite.) Camera aproba respunsulu ministrului si trece la ordinea dilei. Tóte faimele căte au fost latite asupra schimbariloru incabinetulu romanu se desmintu acuma. Faptu e numai, ca Rosetti ’si-a aratatu intentiunea de a se retrage. In modu formalu inca nu ’si-a presentatu cererea de demissiune si este inca possibilu, că se remana in cabinetu. Septemania trecuta a repausatu maiorulu T e o do ru C. Bratianu frate mai mare alu D-loru Dimitrie si Ionu C. Bratianu Densulu a fost înainte de 1848 in armata, apoi a fost prefectu in judegiulu Argesiu. Interesanţii e că, cum dice „Rom.“, Teodora Bratianu a fost unu sincera conservatorii. „Patriotu onorabilii si, de si forte activu, elu s’a retrasu din viati’a politica, dér’ n’a incetatu de a iubi pe fratii sei si pe toti căti au luptatu cu ei pentru triumfulu ideiloru liberale.“ Inmormentarea s’a facutu la Curtea de Argesiu. — Camer’a romana a esprimatu prin telegrafii familiei Bratianu semitemintele sale de condurere pentru încetarea din vieatia a maiorului Th. Bratianu. Partidele liberale din parla mentulu g e r m a n u au desemnatu trei vorbitori cari se vorbesca asupra ordonantiei imperatesci dela 4 ianuariu, adeca pe Hanel, Benningsen si Stauffenberg. Discursulu ce l’a fost rostitu Benningsen cu ocasiunea discussiunei asupra pressiuniloru la alegeri a fost unulu din motivele ordonantiei, si va fi interessantu a cunósce parerea siefului liberaliloru naţionali asupra acelei ordonantie. Unele diare că „Köln. Ztg.“ insista că se nu se traga in discussiune ordonanti’a si se se evite unu conflict. Se crede că toti trei vorbitorii partidei liberale voru fi că nu se poate de moderaţi in espressiunile loru si va depinde numai dela principele de Bismarck, la casu candu ar’ luă parte la desbatere, că părerile se nu se isbesca cu mai multa vehementia. Vestitulu professoru Gneist din partid’a moderata nationala liberala, s’a pronuntiatu, intr’ unu colegiu universitara, asupra ordonantiei imperatului Wilhelm din 4 ianuariu. Deca vrea cineva, dise densulu ca functionarii, cari sunt sute de mii si au datoria ’se si indeplineasca oficiulu conformu convingerei loru, se fia intrebuintiati spre a influintia alegerile in sensulu guvernului, atunci ei ajungu a fi nisce servitori, fara a mai consideră, ca astfelu constitutiunea prussiana nu mai poate fi mantienata. Deca ministrii ar’ incerca se injosesca astfelu funcționari inalti din aristocrația destituindu-i in casa de nesupunere, cum s’a intemplatu in Angli’a spre finea secuiului trecutu, acést’a totu n’ar’ fi unu ce asié de periculosu. Dér’ asemenea mesuri aplicate asupra numerosiloru funcționari subalterni, ar’ aduce necesarminte depravarea si disolverea raporturiloru esistente. S ar’ formă unu functionarismu fara simbure moralu si fara respecta la natiune.“ Lumea politica si financiara europeana e multu agitata prin cris’a politica si financiara in F r a n g i ’a. Positiunea cabinetului Gambetta devine din ce in ce mai critica. Resolutiimea votata de comissiunea celor 33 in cestiunea revisuirei constitutiunei, desi pare a admite revisuirea partiala, nu multiumesce pe cabinetu, fiindu că nu este si pentru inscrierea in constitutiune a scrutinului pe liste. Afara de acéstea raportulu comissiunei recunósce drepturile congressfilui că suverane si illimitate. Situatiunea critica creata burseloru din Frangi’a in urm’a scaderei estravagante a actiuniloru „Uniunei generale“, pare a se fi mai ameliorata. Se dice că perderile suferite in câteva dile se urca la mii de milioane, Orasiulu Lyon a suferitu mai multu. Dér’ urmările „Krach-ului1, din Frangi’a se semiiescu adâncii la Vien’a si la Pest’a unde asemenea au scadiatu harthiele forte tare.