Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1884 (Anul 47, nr. 109-245)
1884-09-19 / nr. 171
REDACŢIUNEA ŞI ANMINISTICAŢIINEA : BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22. „GAZETA“ IEŞEAN FIECARE DI. Pe unii anii 12 fior., pe şase luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe anii 36 fr., pe şase luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. TRANSILVANIEI. ANUL XLVII. SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenţi. ANUNCIURILE: O seria garmonda 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte nu se retrimită. IP- 171. Mercurî 19 Septemvre (1 Octomvre) 1884. Non Abonamento la „Gazeta Transilvaniei.“ Cu 1 Octomvre st. v. 1884 se începe unfit nou abonamentfii, la care învităm şi pe onoraţii amici şi sprijinitori ai fetei noastre. Abonamentulu: Pentru Austro-Ungaria cu posta: pe trei lunii 8 fi., pe şese luni5 îl., pe mnă aiul 12 11. Pentru România şi streinătate: pe trei luni 9 franci, pe şese luni 18 franci, pe uită auti 36 franci. Rugama pe d-nii abonați, ca se binevoiască a-și reînoioe cu vreme prenumerările, pentru ca trimiterea diarului să nu se întrerupă. REDACŢIUNEA „GAZETEI TRANSILVANIEI.“ Braşov, în 18 (30) Septemvre. Eri s’a deschisu dieta unguresca din Pesta de Maiestatea Sa printr’unu mesagiu regesed, pe lângă ceremonialulu obicinuita. Era de preveduta că discursul tronului, care este redactată de șefulă cabinetului, va cuprinde cu alte cuvinte aceeaşi programă, ce a desvoltat’o d-la Tisza în faimoasa sa vorbire dela Oradea. Și într’adeveru, dintr’ună estrasă telegrafică, ce ni s’a împărtășită, vedemă că în discursulă tronului se accentueazâ din nou toate postulatele ministrului-președinte. Mai întâiu este reforma camerei magnațiloră, care o cere mesagială în interesulă statului ungară. Apoi vorbesce de măsuri de îmbunătăţire precum: stabilirea mai drepta a pensiunilor pentru funcţionarii statului, străformarea procedurei penale, regularea Dunărei de sus), a Porţilor de feră ş. a. şi o fice ca şi prelungirea perioadei legislative se vede a fi necesară. Câtă privesce tractatură de vamă și de comerciu cu Austria, mesagiulă speră că elă se va reînoi fiindă părțile contractante cătră olaltă cu echitate, deoarece aceasta răînoire este în interesulă ambeloră state ale monarchiei. Discursulă tronului accentueaza după aceasta că relațiunile monarchiei cu Germania sunt cele mai intime, asemenea și relațiunile ei cu celelalte state esterne sunt cele mai amicabile și că, prin urmare, lucrarea dietei nu va fi împedecată de nici o încurcătură esterioara. Apoi urmeaza astfeliu: „Aceasta împrejurare (adecă pacînica situaţiune) de sigură o veţi folosi pentru aceea ca se aplanaţi cu înţelepciune politică şi unde este de lipsă cu strictă energiă greutăţile din întru, se faceţi finită agitaţiunilor dintre rasse, confessiuni şi classe, cari producă numai frecări, pentru ca astfeliu în ţările de pe teritorului s-lui Ştefanărassele, confessiunile şi classele diferite se poat afla mulţumire în aceea că trăescă laolaltă.“ Nu mai este de lipsă să arătămă ce înţelege guvernulă Maiestăţii Sale sub energica campania în contra pretinselor agitaţiuni interioare, ce a fost anunţată în pasagială citată din discursul tronului. Ceea ce nu i-a succesă a dobândi pe cale ordinară, adecă mulţămirea popoarelor nemaghiare cu starea actuală a lucrurilor, guvernul crede că va câştigă prin întrebuinţarea unei „stricte energii.“ Ce rătăcire! Când s’a mai vădută ca ună poporu se fi fostă împăcată cu măsuri escepţionale? Nu s’au luată destule măsuri de aceste contra Maghiarilor, sub regimulă lui Bach şi are putut’adice acestă regimă că a făcută ca Maghiarii «să fie mulţumiţi ? Şi cum se afle poporele din acestă stată mulţămire în convieţuirea loră, când unulă este stăpână, or celelalte servitoarele lui, când unulă mâncă totă mierlulă şi celorlalte li se dă numai ceja? Ce convieţuire este acesta? Din momentulă de când s’a nimicită autonomia Transilvaniei proclamându-se aservirea şi asimilarea Românilor şi a Saşilor, ca o necesitate pentru asigurarea esistenţei statului, a pierită pacea şi mulţumirea dintre Nemaghiari. Ei se vădă pe cel ce merge mai multă ameninţaţi şi scurtaţi în drepturile loră, caritate de la rândulă s’au sacrificată pe altarulă maghiarismului violentă. Nici astăzi Transilvania nu este representată, ori este representată numai o fracţiune ardeleana, în dieta ungară. Nimenea nu se mai îngrijesce de interesele poporaţiunei ei, ţara sărăcesce şi dă îndărătă. Der şovinismulă şi fanatismulă maghiară cresce vetjenda cu ochii şi se încumătă a restabili cu forţa, ceea ce poate fi numai opera dreptăţii şi a echităţii cătră toţi: mulţumirea generală. Nu trebue să fie cineva mare profetă spre a vedea că aşa ceva este cu neputinţă. Dar cine scie la ce va servi şi aceasta? Se vede că soartea noastra este ca să o pătimă şi mai rău spre a putea ajunge odată la urm bine, triad asupra apropiatei espirărî a pactului, precum şi asupra importanţei d’a se luă câtă mai curăndă în desbatere stipulaţiunile lui, şi anume în loculă ântăiă Gestiunea reînoirii convenţiunei vamale şi comercaile. In notă se accentueza, că guvernulă ungurescă doresce în modă deosebită acăstă reînoire, insă cu orecare modificări; totdeodată în notă se pune mare preţă pe aceea, de a se sei părerea ministerului austriacă în privinţa reînoirii. In urma acestei note se potă consideră prin urmare tratările ca începute oficială.* De când partida clericală din Belgia a reuşită a face să se sancţioneze legea de scule, propusă de ea, domnesce în Belgia mare iritaţiune. Procurorii şi organele poliţiei suntă în deplină activitate şi pare că măsurile ce le iau producă din ce în ce mai mare fierbere în poporă. Cea mai mare bătaiă de capă i-o face guvernului liga republicaniloră, care a debutatăfilele trecute c’mă manifestă fulminantă. In contra celoră ce au subscrisă acestă manifestă s’au ordonată perchisiţiuni domicilare, fiindă acusaţî că au făcută »complota spre a răsturnă actuala formă de guvernământă.« Asemeni perchisiţiunî s’au făcută în domiciliulă lui Canbergh şefulă partidei republicane, advocată şi membru ală consiliului comunală, ală D-rului de Pape, medică vestită, D-riloră Manchi şi Willman dela (fiarulă .Naţional« ş. a. cu totul) 11 perchisiţiunî. Totodată a ordonată direcţiunea poliţiei o strictă supraveghiare a străinilor ce se află în Bruxela, deorece se crede că străinii organisăză manifestările şi turburările. * Alegerile, ce s’au făcută de curăndă în Spania, au dovedită că clericalii, pentru cari Regele Alfonso şi-a dată tote silinţele ca să-i întărăscă pentru o politică conservătore, au lucrată în ascunsă pentru partida pretendentului la tronul Spaniei Don Carlos. Alegerile provinciale au eşită în favoarea Carliştilor şi a republicaniloră lui Gastelar. In provinciile nordice preoţii predică fără sfială, că numai Don Carlos e adevăratulă succesoră ală lui Alfonso, care şi aşa e bolnavă. Impresiuneaa ce a produs-o asupra Regelui resultatulă alegeriloră, e sdrobitoare şi se pare că va scoate din cabinetă elementele clericale cele mai pronunţate. Celă dinteiu ministru, ce va fi scosă din cabinetă, este Pidal, despre care scimă că, prin discursul său ţinută în senată în contra unităţii Italiei, a provocată ună conflictă între acesta şi între Spania. Regele Alfonso e convinsă acum, ca clericalii îi slăbescă tronulă pe care şăde, prin urmare trebue să se cureţe de ei, dăcă nu vră să ajungă în periculosa situaţiune, de a-şî discută domnia cu Don Carlos. * Operaţiunile francese contra Chinesiloruse (jice că se vor începe în curăndă. Ministrule preşedinte francesă, Ferry, a primită o depeşă de la admiralulă Courbet, în care îi comunică, că pregătirile sunt terminate şi că acţiunea se va începe imediată, aliarulă .Paris, anunţă: Admiralulă Coubert va merge la Ke Lung, va goni garnisona chinesă de acolo, va fortifică înălţimile de prin prejurul acestui portă şi vă aşettu acolo ună cârpă de ocupaţiune. Ministrulă de marină aşteptă esecutarea ecestei operaţiuni în cursul săptămânei viitoare. Astfel, (jice ,Paris,* Francia va câştigă ună zălogă de o valoare multă mai mare decâtă este despăgubirea ce o cere dela China şi va pută să aştepte în linişte esecutarea tratatului dela Tientsin. SCIRÎ TELEGRAFICE. (Serv. part. ali ,(Caz. Trans.«) Ursirghiu, 30 Septemvre. — Părechia princiară de coronă după o călătoria de 3 Va ore dela Tergulă-Mureşului a ajunsă aici la 10Va ore a. m. fiindă salutată de poporaţiunea şi preoţimea română, de ospeţii curţii şi de funcţionari. Satele pe unde au trecută Alteţele Loră erau frumosă împodobite. La orele 12 din m ji a fostă dejunu, după care prinţulă de corona a făcută o escursiune la vechia cetăţuiă a lui Racoţi spre a împuşcă buhe. Alteţa Sa a şi împuşcată două buhe mari. Seara la 6 ore a fostă prâmjulă, la care au fostă invitaţi toţi ospeţii. Budapesta, 30 Septemvre. — Maiestatea Sa visită ora după amofil fără de veste esposiţia permanentă artistică uitându-se şi la opera lui Munkácsy. După o jumătate de ora s’a depărtată. Budapesta, 30 Septemvre. — Partida stângei estreme a ţinută asera la 6 ore o conferenţă, în care a decisă de a purtă în viitoră numele partida independenței dela 1848. De altmintrelea ea va stă pe basa uniunei personale. Punctele principale ale programei acestei partide suntă: independinţă, liberalismu şi cea mai deplină egală îndreptăţire. (??) CRONICA PILEI. Pactură dualistă dintre Austria şi Ungaria s’apropia de sfârşită. Ministrulă preşedinte ungurescă pare a fi forte îngrijată de resultatulă revizuirii pactului, căci încă de acum a găsită cu cale să pipăe pulsură gânduriloră' cabinetului din Viena în acăstă privinţă. In dilele acestea ministrulă preşedinte Tisza a adresată cabinetului aus- triacă o notă, în care atrage atenţiunea miniştriloră aus-1 SITUAŢIUNEA DUPĂ ÎNTREVEDEREA DELA SKIERNEVICE. Cetimii în „Neue freue Presse“, încă multă timpă va rămână întâlnirea împăraţiloru acoperită cu ună vălă grosă. Numai schimbările ce voră urmă după asta în situaţiunea politică a Europei voră arătă şi celoră neiniţiaţi cam de ce felă au fostă înţelegerile ce au avută împăraţii şi miniştrii la Schiernevice. Der puţină câte puţină se simte chiar de pe acuma respiraţiunea epocei celei nouă, şi în conture se arată o schimbare în relaţiunile statelor europene. Mai întâiu se poate observă cu oarecare siguranţă o isolare a