Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1884 (Anul 47, nr. 109-245)

1884-09-19 / nr. 171

REDACŢIUN­EA ŞI AN­MINISTICAŢII­NEA : BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22. „GAZETA“ IEŞE­AN FIECARE DI. Pe unii anii 12 fior., pe şase luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe a­n­ii 36 fr., pe şase luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. TRANSILVANIEI. ANUL­ XLVII. SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenţi. ANUNCIURILE: O seria garmonda 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte nu se retrimită. IP- 171. Mercurî 19 Septemvre (1 Octomvre) 1884. Non Abonamento la „Gazeta Transilvaniei.“ Cu 1 Octomvre st. v. 1884 se începe unfit nou abonamentfii, la care învităm şi pe onoraţii amici şi sprijinitori ai fetei noastre. Abonamentulu: Pentru Austro-U­ngaria cu posta: pe trei lunii 8 fi., pe şese luni­­5 îl., pe mnă aiul 12 11. Pentru România şi streinătate: pe trei luni 9 franci, pe şese luni 18 franci, pe uită auti 36 franci. Rugama pe d-nii abonați, ca se binevoiască a-și reînoi­oe cu vreme prenumerările, pentru ca trimi­terea diarului să nu se întrerupă. REDACŢIUNEA „GAZETEI TRANSILVANIEI.“ Braşov, în 18 (30) Septemvre. Eri s’a deschisu dieta unguresca din Pesta de Maiestatea Sa printr’unu mesagiu regesed, pe lângă ceremonialulu obicinuita. Era de preveduta că discursul­ tronului, care este redactată de șefulă cabinetului, va cu­prinde cu alte cuvinte aceeaşi programă, ce a desvoltat’o d-la Tisza în faimoasa sa vorbire dela Oradea. Și într’adeveru, dintr’ună estrasă telegrafică, ce ni s’a împărtășită, vedemă că în discursulă tronului se accentueazâ din nou toate postulatele ministrului-președinte. Mai întâiu este reforma camerei magnați­­loră, care o cere mesagială în interesulă statului ungară. Apoi vorbesce de măsuri de îmbunătă­ţire precum: stabilirea mai drepta a pensiunilor­ pentru funcţionarii statului, străformarea proce­­durei penale, regularea Dunărei de sus), a Por­­ţilor­ de feră ş. a. şi o fice ca şi prelungirea pe­­rioadei legislative se vede a fi necesară. Câtă privesce tractatură de vamă și de co­­merciu cu Austria, mesagiulă speră că elă se va reînoi fiindă părțile contractante cătră olaltă cu echitate, deoarece aceasta răînoire este în interesulă ambeloră state ale monarchiei. Discursulă tronului accentueaza după aceasta că relațiunile monarchiei cu Germania sunt cele mai intime, asemenea și relațiunile ei cu celelalte state esterne sunt cele mai amicabile și că, prin urmare, lucrarea dietei nu va fi împedecată de nici o încurcătură esterioara. Apoi urmeaza ast­­feliu: „Aceasta împrejurare (adecă pacînica situa­­ţiune) de sigură o veţi folosi pentru aceea ca se aplanaţi cu înţelepciune politică şi unde este de lipsă cu strictă energiă greu­tăţile din întru, se faceţi finită agitaţiunilor­ dintre rasse, confessiuni şi classe, cari producă numai frecări, pentru ca astfeliu în ţările de pe teritorului s-lui Ştefană­rassele, confessiunile şi classele diferite se poat­ afla mulţumire în aceea că trăescă la­olaltă.“ Nu mai este de lipsă să arătămă ce înţelege guvernulă Maiestăţii Sale sub energica campania în contra pretinselor­ agitaţiuni interioare, ce a fost­ anunţată în pasagială citată din discursul­ tro­nului. Ceea ce nu i-a succesă a dobândi pe cale ordinară, adecă mulţămirea popoarelor­ ne­­maghiare cu starea actuală a lucrurilor­, guver­nul­ crede că va câştigă prin întrebuinţarea unei „stricte energii.“ Ce rătăcire! Când s’a mai vădută ca ună poporu se fi fostă împăcată cu măsuri escepţio­­nale? Nu s’au luată destule măsuri de aceste contra Maghiarilor, sub regimulă lui Bach şi are putut’a­dice acestă regimă că a făcută ca Ma­ghiarii «să fie mulţumiţi ? Şi cum se afle poporele din acestă stată mulţămire în convieţuirea loră, când unulă este stăpână, or celelalte servitoarele lui, când unulă mâncă totă mierlulă şi celorlalte li se dă numai ceja? Ce convieţuire este acesta? Din momentulă de când s’a nimicită auto­nomia Transilvaniei proclamându-se aservirea şi asimilarea Românilor­ şi a Saşilor, ca o nece­sitate pentru asigurarea esistenţei statului, a pie­rită pacea şi mulţumirea dintre Nemaghiari. Ei se vădă pe cel ce merge mai multă ameninţaţi şi scurtaţi în drepturile loră, cari­tate de la rân­­dulă s’au sacrificată pe altarulă maghiarismului violentă. Nici astăzi Transilvania nu este represen­­tată, ori este representată numai o fracţiune ardeleana, în dieta ungară. Nimenea nu se mai îngrijesce de interesele poporaţiunei ei, ţara sără­­cesce şi dă îndărătă. Der şovinismulă şi fana­­tismulă maghiară cresce vetjenda cu ochii şi se încumătă a restabili cu forţa, ceea ce poate fi nu­mai opera dreptăţii şi a echităţii cătră toţi: mul­ţumirea generală. Nu trebue să fie cineva mare profetă spre a vedea că aşa ceva este cu neputinţă. Dar cine scie la ce va servi şi aceasta? Se vede că soartea noastra este ca să­ o pătimă şi mai rău spre a putea ajunge odată la urm bine, triad asupra apropiatei espirărî a pactului, precum şi asupra importanţei d’a se luă câtă mai curăndă în des­­batere stipulaţ­iunile lui, şi anume în loculă ântăiă Gesti­unea reînoirii convenţiunei vamale şi comercaile. In notă se accentueza, că guvernulă ungurescă doresce în modă deosebită acăstă reînoire, insă cu ore­care modificări; totdeodată în notă se pune mare preţă pe aceea, de a se sei părerea ministerului austriacă în privinţa reînoirii. In urma acestei note se potă consideră prin urmare tra­tările ca începute oficială.* De când partida clericală din Belgia a reuşită a face să se sancţioneze legea de scule, propusă de ea, domnesce în Belgia mare iritaţiune. Procurorii şi orga­nele poliţiei suntă în deplină activitate şi pare că măsu­rile ce le iau producă din ce în ce mai mare fierbere în poporă. Cea mai mare bătaiă de capă i-o face guvernului liga republicaniloră, care a debutată­­filele trecute c’m­ă manifestă fulminantă. In contra celoră ce au subscrisă acestă manifestă s’au ordonată perchisiţi­­uni domicilare, fiindă acusaţî că au făcută »complota spre a răsturnă actuala formă de guvernământă.« Ase­meni perchisiţiunî s’au făcută în domiciliulă lui Canbergh şefulă partidei republicane, advocată şi membru ală con­siliului comunală, ală D-rului de Pape, medică vestită, D-riloră Manchi şi Willman dela (fiarulă .Naţional« ş. a. cu totul) 11 perchisiţiunî. Totodată a ordonată direcţiunea poliţiei o strictă supraveghiare a străinilor­ ce se află în Bruxela, deorece se crede că străinii organisăză mani­festările şi turburările. * Alegerile, ce s’au făcută de curăndă în Spania, au dovedită că clericalii, pentru cari Regele Alfonso şi-a dată tote silinţele ca să-i întărăscă pentru o politică con­­servătore, au lucrată în ascunsă pentru partida preten­dentului la tronul­ Spaniei Don Carlos. Alegerile pro­vinciale au eşită în favoarea Carliştilor­ şi a republicaniloră lui Gastelar. In provinciile nordice preoţii predică fără sfială, că numai Don Carlos e adevăratulă succesoră ală lui Alfonso, care şi aşa e bolnavă. Impresiuneaa ce a produs-o asupra Regelui resultatulă alegeriloră, e sdro­­bitoare şi se pare că va scoate din cabinetă elementele clericale cele mai pronunţate. Celă dinteiu ministru, ce va fi scosă din cabinetă, este Pidal, despre care scimă că, prin discursul­ său ţinută în senată în contra unităţii Italiei, a provocată ună conflictă între acesta şi între Spania. Regele Alfonso e convinsă acum, ca clericalii îi slăbescă tronulă pe care şăde, prin urmare trebue să se cureţe de ei, dăcă nu vră să ajungă în periculosa si­­tuaţiune, de a-şî discută domnia cu Don Carlos. * Operaţiunile francese contra Chinesiloruse (jice că se vor­ începe în curăndă. Ministrule preşedinte francesă, Ferry, a primită o depeşă de la admiralulă Courbet, în care îi comunică, că pregătirile sunt­ ter­minate şi că acţiunea se va începe imediată, aliarulă .Paris, anunţă: Admiralulă Coubert va merge la Ke Lung, va goni garnisona chinesă de acolo, va fortifică înălţimile de prin prejurul­ acestui portă şi vă aşettu acolo ună cârpă de ocupaţiune. Ministrulă de marină aşteptă esecutarea ecestei operaţiuni în cursul­ săptămâ­­nei viitoare. Astfel­, (jice ,Paris,* Francia va câştigă ună zălogă de o valoare multă mai mare decâtă este despă­gubirea ce o cere dela China şi va pută să aştepte în linişte esecutarea tratatului dela Tientsin. SCIRÎ TELEGRAFICE. (Serv. part. ali ,(Caz. Trans.«) Ursirgh­iu, 30 Septemvre. — Părechia prin­ciară de coronă după o călătoria de 3 Va ore dela Tergulă-Mureşului a ajunsă aici la 10Va ore a. m. fiindă salutată de poporaţiunea şi preoţimea ro­mână, de ospeţii curţii şi de funcţionari. Satele pe unde au trecută Alteţele Loră erau frumosă împodobite. La orele 12 din m ji a fostă dejunu, după care prinţulă de corona a făcută o escur­­siune la vechia cetăţuiă a lui Racoţi spre a îm­puşcă buhe. Alteţa Sa a şi împuşcată două buhe mari. Seara la 6 ore a fostă prâmjulă, la care au fostă invitaţi toţi ospeţii. Budapesta, 30 Septemvre. — Maiestatea Sa visită ora după amofil fără de veste esposiţia permanentă artistică uitându-se şi la opera lui Munkácsy. După o jumătate de ora s’a depărtată. Budapesta, 30 Septemvre. — Partida stângei estreme a ţinută asera la 6 ore o confe­­renţă, în care a decisă de a purtă în viitoră nu­mele partida independenței dela 1848. De alt­mintrelea ea va stă pe basa uniunei personale. Punctele principale ale programei acestei partide suntă: independinţă, liberalismu şi cea mai de­plină egală îndreptăţire. (??) CRONICA PILEI. Pactură dualistă dintre Austria şi Ungaria s’apropia de sfârşită. Ministrulă preşedinte ungurescă pare a fi forte îngrijată de resultatulă revizuirii pactului, căci încă de acum a găsită cu cale să pipăe pulsură gânduriloră' cabinetului din Viena în acăstă privinţă. In dilele acestea­­ ministrulă preşedinte Tisza a adresată cabinetului aus-­ triacă o notă, în care atrage atenţiunea miniştriloră aus-1 SITUAŢIUNEA DUPĂ ÎNTREVEDEREA DELA SKIERNEVICE. Cetimii în „Neue freue Presse“, încă multă timpă va rămână întâlnirea împăraţi­­loru acoperită cu ună vălă grosă. Numai schimbările ce voră urmă după asta în situaţiunea politică a Europei voră arătă şi celoră neiniţiaţi cam de ce felă au fostă înţelegerile ce au avută împăraţii şi miniştrii la Schierne­­­­vice. Der puţină câte puţină se simte chiar de pe acuma­­ respiraţiunea epocei celei nouă, şi în conture se arată­­ o schimbare în relaţiunile statelor­ europene. Mai în­­tâiu se poate observă cu oarecare siguranţă o isolare a

Next