Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1886 (Anul 49, nr. 1-144)
1886-06-25 / nr. 141
Nr. 141 GAZETA TRANSILVANIEI mulţi martori adeverescui, că i-a îmbiată s’o cumpere cu preţuiţi de 1000 N. v. a. Toţi cam în preţuiţi acesta au preţuit’o şi alţi locuitori şi estimatorî din Şeica mare, cari anume au fostă provocaţi şi încredinţaţi din partea guvernului ca s’o preţuiască. Cum s’a întâmplată, cum nu s’antemplată, nu se scie; destulă că la urmă evreulă a încărcată casa lui în spinarea statului cu prețuia întreită de 3200 fl. v. a. Nu’i poveste, cetiți în „Ellenzék* și vă veți convinge ! —x— Vineri și Sâmbătă în septemâna trecută s’a ținută esamenului de maturitate ală absolvenţilor liceului română din Braşova, în presenţa păr. archimandrită N. Popea ca comisară din partea autorităţii noastre şcolare, şi a d-lui Vereş ca comisară din partea statului. Dintre 17 maturisanţi, 3 au eşită cu forte bine, 7 cu bine şi 4 cu suficientă, oi 3 au fostă respinși din câte ună obiectă pentru două luni. —x— In comitatulă Turda-Arieșă s’a întâmplata, că la ordinulă unui solgăbirău iii arestată locuitorulă din Bagină, Simonfi, și cu câțiva consoțî ai sei, sub pretestă, că ar fi purcesă necorectă cu ocasiunea alegerei de deputata în Vinţulă de susă. Bietulă omă fă deţinuta în arestulă comitatensă din Turda, fără se se fi luată protocolă cu elă şi fără se i se fi spusă causa deţinerei sale. S’a arestată fără causă şi s’a eliberata fără causă. Scopulă intenţionata prin arestarea lui Simonfi era însă nițice măchară ungurescă oposițională — ca să înfrice partida oposiţională din Baginfi şi să asigure reuşirea deputatului guvernamentală. Presiunea avă succesă, guvernamentalii, deşi aveau puţine voturi, au învinsă. Simonfi ceră satisfacțiune contra solgăbiroului respectivă, dér tribunalulă regescă din Turda n’a făcută nimicfi. De aci s’a adresată Simonfi la tabla regesca din M. Oşorheiu, dar şi de aici s’a întorsă cu buzele umflate. Lucrulă a ajunsă în fine la curia din Pesta. Curia s’a interesată mai multă de libertatea individuală a cetăţenilor, și a dispusă, ca să se facă investigațiunea de lipsă contra unui actă ca acesta, și lui Simonfi să i se dea cuvenita satisfacțiune. Aceasta s’a întâmplată în ianuariu 1884. Doi anî și jumătate au trecută și încă nimică nu s’a făcută pentru a se da bietului omă cuvenita satisfacțiune. — Rudele şovinismului, din care trebue să guste înşişi cei ce-lă propagă. —x— Se plângă »patrioţii«, că este tristă sartea diareloru lora. Aşa de es, diarulă săptămânală »Maros-Torda« a apusă. Nici ună ană nu s’a putută susţină, măcar că se bucura de protecţiunea fişpanului şi era organulă oficiosă de publicaţiune ală societăţii economice. »Ellenzék« e de părere că tocmai protecţiunea fişpanului l’a „omorîtă“. —x— Preţulu sării s'a sporită dela 1 Iuliu n., şi anume în diferite localităţi diferite preţuri dela 9 fl. 84 cr. în susă pănă la 11 fl. 85 cr. maja metrică. In Murășă- Solymos s’a scăzută dela 8 fl. 9 cr. la 8 fl. Sarea de rîu se găsesce la toate oficiele r. cu 50°/* mai eftinâ ca sarea curată. —x— Persoanele din Turcheșă, mușcate de mă câne turbată, se dice că s’au oprită în Pesta spre a fi tractate de Dr. Victoră Babeșu după metoda lui Pasteur. —x— Ună violenta vârtejii a pricinuită mari devastări în mai multe comune din comitatul Somogy. In Marczali au fostă dărîmate 54 colibe şi case mai mici. Arbori seculari au fostă desrădăcinaţî şi aruncaţi în depărtare de 40—50 paşi. In Gadany a ruptă furtuna 22 de case. Au suferită forte multă viile •—x— Injilele acestea mă câne turbată a mușcată pe ună bielă lucrătoră în Secete. N’ar strica să ia măsuri energice autoritățile comunale pentru impedecarea nenorociriloră. —x— O fotapatriotică« din Clusiu scrie, că procesulă de pressă intentată cjiarului ungurescă „Debreczen“ este în curgere. Judele investigatoră Bay (iábor a luată interogatoriulă editorului cjiarului, or redactorulă Gáspár Imre, care de presență se află la băi, este citată în causa aceasta pe chiua de 15 Iulie. „Da ore contra lui »Pest. Lloyd«, pentru articululă prin care cu atâta necruţare atacă pe archiducele Albrecht, când va porni procesulă de presă procurorulă regescă, celă atâtă de zelosă?* Intreba acelă diară. D-lă căpitană d. I Georgia Banciu din regimentulă de infanteriă Nr. 64 a trecuta în pensiune. Convenţia provisoriă între România şi Turcia s’a încheiată. Ministerulă română de interne a făcută o adresă ministerului instrucţiunii, spre a lua măsuri, ca preoţii şi învăţătorii dela ţară să înveţe arta vaccinării, acesta în interesul sănătăţii ţăranilor ei. —x— In luna viitore va merge prinţulu Bulgariei la Sinaia, spună foile din Bucurescî. Ministrulă română de industria a promisă eleviloră din ultimulă ană dela şcola de meserii dela Filaretă, în Bucurescî că, după esamenulă generală din Octomvre, vor fi trimişi în străinătate spre a se perfecţiona în diferite fabrici. —x— Biroul Ateneului din Bucurescî comunică, că s’a hotărîtă definitivă o nouă tragere a lotăriei, la care voră fi următorele câştiguri: ună mare rotă de 25,000 lei, ună rotă de 5,000 lei, 25 loturi de câte 1,000 lei, 30 loturi de câte 500 lei, 69 loturi de câte 100 lei, totală 126 loturi câștigătore în sumă de 76.900 lei. Tragerea se va face la 20 Decemvre viitoră, sau și mai curândă, dacă se vor plasa toate biletele rămase nevândute. Toate biletele concurază la tragere, afară de cele care au câștigată deja. —x— Examenele de bacalaureată în Bucurescî s’au terminată ; din 36 candidaţi abia 5 au fostă admişi, zj'ce .Răsboiulă.« —x— Din Odessa se scrie diarului „Neue Freie Presse«, că în filele acestea guvernatorulă generală rusă, d. Roop, însoţită de generalulă Mossolow, duoi adjutanţi şi ună funcţionară, au plecată în Basarabia ca să inspecteze garnisoanele din Belz, Hotin, Saroki, Bende şi Akerman şi să le dea instrucţiunile necesare relative la marile manevre, cari se vor fine în părţile locului în luna lui Augustă şi la care va asista şi Imperatur Alexandru III. După câte află dintr’ună isvoră sigură, Impăratulă Alexandru va sosi la 28 Augustă în Odesa spre a lua parte la manevre, de unde apoi Impăratulă va visita şi oraşele mai susă menţionate prin cari călătoresce actualminte guvernatorulă generală. —x— FOILETONI. Căletoria lui Stanley prin Africa centrală. (Urmare.) CAPTTOLUL XXIII. Pe drumu. — Cela de pe urmă mătare. — Uledi pălmuesce pe und »rege«. — Lipsa ajunge la culme. — Stanley trimite omeni la Borna după ajutoră. — Mântuiți. — Sosirea în Borna. — Spre mare. — In Kabinda. — Intoarcerea la Zanzibar. — Primirea. — Credinţa este resplătită. — Despărţirea de tovarăşii de drum. —• Intoarcerea în Europa. — Resultatele îndrăsneţei călătorii. Încă în 1 Augustă îşi urmară călătorii noştri mai departe drumul a loră pe uscată. Yangwana şi Vanyamvezi, deşi grozavă de obosiţi, totuşi îşi luară cu toţii inima în dinţi, de oarece stiau, că se apropiă de ţinta îndelungatei călătorii. Indigenii, cu cari veniră ei de aici înainte în atingere, se arătară în partea cea maî mare de tată neprietinoşî. Unii dintre ei erau aşa de răi la inimă, încâtă nu voiau să arate călătoriloră nici calea, pe care aveau să apuce. Și acuma mai suferi Stanley o perdere, care nu slă umplu de întristare numai pe elă, ci și pe tovarășii săi. Celă din urmă dintre măgarii luați din Zanzibar — Mirambo cu numele — care suferise cu o răbdare admirabilă toate greutățile uriașei călătorii de până acum, dintr’odată nu maî fui în stare să se mișce din locă. Bietulă animală era așa de storsă de puteri în urma necurmateloră osteneli și în urma deseî lipse de nutremântă, încâtă se puse josă tremurândă și nu voi să se mai ridice. Vădândă, că nu’lă mai pote lua cu dânsulă, Stanley îlă lăsa în îngrijirea unei căpetenii de-ale indigenilor, și porni maî departe. In curândă ajunse caravana la unu sată, ală cărui „rege“ pretindea dela drumeții noștri, ca să-î dea ca vamă o sticlă de rumă. In locă de rumă însă Uledi îî trase „regelui“, care se făcea din ce în ce maî obraznică, o palmă aşa de sdravănă, încâtă „înălţimea sa“ cădi la pământă ameţită. Supuşii „Inălţimeî sale“ începură a face ună sgomotă grozavă de mare, dară se mărginiră numai pe lângă atâta. Peste delurî şi peste văi, prin păduri şi prin şesurî neroditoare înaintau fără pregetă călătorii noştri, voindă să ajungă câtă maî în grabă la Roma, colonia europenă, care se află mai în susulă rîuluî Congo. In tote părţile indigenii se aflau într’o lipsă aşa de mare, încâtă chiar decă ar fi voită, nu ar fi putută ajuta cu nimică pe drumeţi. Mărgele, sîrmă şi stofe în genere nu voiau să primescă; cei maî mulţi dintre ei întrebau numai şi numai de rumnă. Stanley şi cu soţii săî se hrăniau maî numai cu banane şi cu nuci de pământii copte, eră de beată aveau numai nisce apă grozavă de rea. Ei ar fi fostă buni bucuroşi,, decă ar fi avută şi de acestea de ajunsă, dară în cele maî multe caşuri porţiunile, ce li se veniau, erau aşa de mici, încâtă nu se puteau sătura. Lipsa crescea într’ună modă înfricoşată. Ajungendă în sătulă Nsanda, călătorulă nostru vădut, că oamenii săî suntă aşa de sfârşiţi, încâtă nu suntă în stare a urma maî departe călătoria. Din norocire maî marele de aici scia unde se află Borna, căci fusese de maî de multe orî la acostă localitate. Stanley îlă întreba, decă nu ar fi aplicată să mergă până acolo cu trei dintre Vangvana, ca să ducă o scrisore. Negrulă nu se învoi ca să mergă elă însuși, porunci însă la doi dintre oamenii săi mai tineri, să-i însoţescă pe trimişii călătorului străină până la locul amintită. Stanley scrise cu data de 4 Augustă trei scrisori, una în limba englesă, alta în limba francesă şi a treia în cea spaniolă, de următorul cuprinsă: „Unuia dintre domnii din Borna. Stimate domnule! . . . Am sosită în localitatea Nsanda, venindă dela Zanzibar, cu 115 bărbaţi, femei şi copii. Ne aflămă într’o stare grozavă de tristă; suntemă apróape a muri de féme. Dela indigenii de 1886. Deputatula socialo-democrata Singer a fost despulsată din Berlină și de pe teritoriulă micei stări de asediu De asemenea a fostă espulsată restauratorulă Max Iacoby, fiindă că a închiriată localulă său întruniriloră socialădemocratice. — Cancelarulfi Bismarck ’sî-a eșită de totă din sărite. AstăiJIamă văitută prin stradele Braşovului preumblându-se o cută de Unguri străini cu cocarde tricolore roşu-galbenă-venetă pe peptă. Cine să fie aceştia? Oare ce măsuri va lua poliţia ? —x— Congresulil naţional tt-bisericescil gr. or. (Coresp. part. a „Gaz. Trans.“) Sibiiu, 3 Iuliu 1886. Şedinţa de aslăiji a Congresului gr. or. să deschide la 9 ore a. m. Presidiulfi bineventéaza pe episcopulă Caransebeșiului I. Popasu, care a sosită la congresă, la care bineventare ia parte și Congresulă prin mă »să traiesea. Urmază la ordinea zilei comisiunea financiară cu raportorulă E. Brote, care cetesce timpă de 1 oră și jumătate raportulă generală ală consistorului metropolitană ca senată epitropescă. Acesta raportă cuprinde în sine forte multe, dar nu toate datele despre averea metropoliei gr. or. a căreia totalitate constă din agrii, edificii şi fonduri. După aceea cetește raportulă comisiuneii financiare privitorii la acestă raportă generală. In introducerea acestuia se cuprinde ună felă de acusare indirectă contra consistorului metropolitană, ca senată epitropescă că adecă activitatea aceluia ar fi fostă forte modestă în anii cei din urmă. Aci se desvoltă ună pică de desbatere, ală căruia resultată e, că introducerea aceasta acusătoresă i se vedea consistorului metropolitană, ca să se potă în una din ședințele proxime justifica. Câteva din propunerile lui E. Brote se primescă, der aceea, că despre lăsământul archiepiscopului Andreiu Şaguna, pentru înfiinţarea a două episcopii gr. or. să se substăină litere fundaţionale, nu se primesce. Congresulă se învoesce, ca să fiă ună felă de actă fundaţională, care le defineze mai deaproape scopulă lăsământului, dar nicidecum litere fundaţionale, căci lăsământul nu e fundaţiune, ci fonda, a căruia destinaţiune e deja indicată în testamentul lui Şaguna. Vine la ordineafilei comisiunea şcolară. Raportoră N. Zigrea. Acesta propune, ca Congresulă să însărcineze pe consistorulă metropolitană să adreseze o remonstraţiune cătră Ministrul de culte şi instrucţiune publică în care să se demonstreze, că ordinaţiunea aceluia ministru, prin care se pretinde, că acele causse disciplinare învăţătoresc, cari se finescă cu destituire, să se aştârnă Ministrului spre ulteriora aprobare, respective desaprobare, e contrară nu numai disposițiunilor din Statutulu organică ci și art. de lege. 38 ex 1868, care articlu se referă numai la scóale comunale, dar nicidecum și la cele confesionale. C. Brediceanu nu să mulțumesce cu acesta propunere, ci propune, ca Congresulă să esmită o deputaţiune la Maiestatea sa în causa aceasta. V. Babeşu face propunerea să se amâne luarea unui condusă în afacerea aceasta pănă atunci, când va veni la ordineafilei comisiunea specială pentru ajutorul de stată, şi comisiunea şcolară să se pună in conțelegere cu aceasta comisiune specială, ca să se resolve amândouă căușele, deca să va putea după unele și aceleași norme. — Propunerile comisiunei și a lui C. Brediceanu cadă și să primesce a lui Babeșă.