Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1888 (Anul 51, nr. 1-142)
1888-01-15 / nr. 9
Miei de 50 fle ai ala „GAZETEI TRANSILVANIEI“, Câmpeni, 1 Ianuarie 1888. La serbarea jubileului de 50 de anî ală „Gazetei Transilvaniei“, mama 4iaristi°ei române, zeloasa aperatare a drepturilor naţionale, neobosita promovatoare de literatură şi cultură română, —inteliginţa română din Ţara Moţilor, cu mare entusiasma ve felicită cordialii. Tráéscá mecenatulu Româniloru George Bariţă, tráéscá demnulu succesorii şi actualulu redactorii Dr. A. Mureşianu! Petru cavalerii de Joanette, Michail Andreica, I. Danciu protopopii, N. Poruţiu, Dr. Preda, Candrea, N. Cobnişelu, P. C. Gerasim, Georgiu Corcheşiu, Gerasim Morariu, Michail Conteş, N. Muntean, I. Motora, Iosif Gomboş, Nicolau Corcheşiu, dascalii românii. Cehul Silvaniei, 1 Ianuarie 1888. Primiţi şi felicitările noastre la aniversarea jubileului de 50 de ani ala multă preţuitei foi „Gazeta Transilvaniei“. Georgiu Popoi, Florian Cocianu, Dimitriu Suciu. Cetatea de Baltă, 1 Ianuarie 1888. Din inimă salutăm şi gratulama jubileulă de 50 de ani al s chiarului „Gazeta Transilvaniei.“ Dumneczeu este cu noi şi cu sfânta nostra causă. Apere dulcea naţiune de duşmani şi pe bravii ei conducetorî, aperătorî şi publicişti ! Traescu întemeiătorulă „Gazetei“ Bariţu, şi actualul ei redactori ! Românii târnăveni: Nicolae Todoran protopop, Miron Dascalu preoţţi, Nicolae Manoviciu parochü, Naftanailu Oprea parochü, losifa Crişan parochü, Zacheiu Sasu parocul, Petru Popü parochü, Toma Iliesu parochü, lónü Sociu parochü, George Oprea parochü, Petru Popü parochü, George Costin parochü, lónü Moldovan paroch, Atanasiu Horotean*) parochü, Nicolae German capelanü, Ilie Surdu proprietarii, lónü Cucuiu cantorii, Iona Jeranu*) învăţătorii emeritati, George Filip cantorii şi învăţătorii, Nicolae Popovici învăţător, George Moşiu învăţătorii, Dionisiu Filimon învăţătorii. Aradîi, 1 ianuarie 1888. Cu fală privirii la vieţa şi lupta ta de o jumătate de seculu pentru drepturile şi limba poporului românu. Secuii încă se duci lupta glorioasa şi victoriosă. Noi îţi uram şi te urmam. Vasiliu Stănescu, Vasiliu Mangra, Nicolae Oncu, Vasilie Pop, Aurela Suciu, Grigore Venter, George Telescu, Clemente Lupşia. Lipova, Bănatu, Ianuarie 1888. Cinciczeci de ani de luptă bună aţi luptat cu credinţă, aţî păşită înainte cu speranţa în viitorul naţiunii. Dreptatea va învinge. Davida P. Simon, Dr. Suciu, Tuducescu, Adriana Micu, Dr. Cuparescu, Iuliu Missicui, Valeriu Oprianu, A. Albescu, E. Felesinsky, Georgiu Vancu de Tövis, Aureliu Popoviciu, Demetriu Munteanu, Atanasiu Pasca, Teodora Munteanu, Ioana Munteanu, Atanasie Popa, Petru Carp, Rista Bichichean, Constantină Creţian, Ioana Ardeleanu, Ştefana Simon, Teodora Simon. * Greu de descifrat în telegramă. Red. Şemniţa, 1 Ianuarie 1888. Urăm viaţă lungă „Gazetei Transilvaniei“ , gloriosului cârmaciu, care cu demnitatea condusă, pe marea furtunosă a politicei, o jumătate de secula barca naţiunei române. Tinerimea română academică din Semniţa, Bucurescu, în 4 ianuarie 1888. Regreta din suflete, că împrejurări independente de voința mea m’au oprit, să-mi implinescu o datoria sfântă de Românii cu ocasiunea jubileului „Gazetei“, spre a mă putea numera printre aceia, cari v’au incungiurata la acesta serbare patriotică, sau cel puțină printre cei ce v’au felicitată în scrisă. Crede înse, că cu inima nu am lipsită a împărtăşi omagiile mele de recunoscinţă acelor nemuritori muncitori ai „Gazetei“, cari o jumetate de secolă au luptată cu devotamentă pentru mântuirea causei Românismului de peste Carpaţi. E o datorie sacră pentru fiecare Română simţitorii se ţină seama de sacrificiile şi credinţa cum a trăită „Gazeta“ cinci cieci de ani şi cu câtă interesă a apărată acestă organă păsurile neamului nostru. Atâtea mii de Ardeleni câţi ne găsimă emigraţi aci, în România, mulţi cu dare de mână, am pute se ne înteresămă mai deaproape pentru viitorul „Gazetei“ spre a-i asigura o durată trainică, se-i putemă serbători spre fala şi gloria nostră şi Centenarul. Sunt sigură, iubite D-le Mureşianu, că celă mai mare actă şi datoriă a Româniloră Ardeleni s’a împlini în casulă când, d’acum în colo, aceia, cari adeseori ’sî facă datoria numai cu forma, se o traducă în fapte, şi nu e nici o ocasiune mai potrivită, decâtă sprijinirea „Gazetei“ pentru viitor, cu mai multă interesă din partea celor ce putemă. Ar fi cea mai frumosă felicitare acesta cu ocasiunea jubileului şi pentru luptătorii „Gazetei“, cari trăescă şi muncescu, or pentru aceia, cari nu mai suntă între noi, ară fi ună omagiu adusă memoriei loră scumpe.“ Ioana Mihalcea. Budapesta, 1 Ianuarie 1888. Primiţi felicitările nóstre colegiale. Biuroula de corespondenţă telegrafică maghiară. Braşov îl. 12 (24) Ianuarie 1888. S’a făcută multă vorbă în filele din urmă despre o părere, ce a esprimat’o prinţulă de Bismarck asupra situaţiunei într’o conversaţiune la masă. Unulă din ospeţî vorbi de prospectele pentru susţinerea păcii şi întrebă pe principele Bismarck, de ce bursa este încă totă aşa de agitată, cu toate aceste prospecte. Cancelarulă respunse mai întâiu: „Mai că n’amu avéa se ne tememă de resboiu în intervală de doi seu trei anî. “ îndată înse restrânse Bismarck aceasta aserțiune cuicendă: „pentru anulă acesta celă puțină așă admite aceasta cu ore care siguranță,“ și fără a se intrerupe adause în urmă: „ce-i dreptă asta am crecjut’o și în 1870, și totuși s’a întâmplată altfel.“ . Cu alte cuvinte totă acolo stămă, unde amăstată, însuși Bismarck nu este în stare a previde a4î toate cele ce se potă întâmpla. Cumpena păcii e orășî mai grea, der nesiguranța şi pericululă unui resboiu nu s’au micşorată cu nimică. Cea mai mare greutate o întâmpină puterile încă tată în Bulgaria. Aici lucrurile se încurcă pe zi ce merge mai multă. Prinţulă de Coburg călătoresce acum cu mamă-sa prin Rumelia, unde a fostă primită cu însufleţire de poporaţiune. Se pare clar că influinţa ruseasca este încă departe de recâştigarea terâmului în Bulgaria. Acum se scrie că ambasadorulă rusescă Şuvalov a primită instrucţiuni pentru a reîncepe negociările cu puterile în privinţa Bulgariei. Rusia, se 4i°e, este acum din nou înclinată a se înţelege cu celelalte puteri semnatare. Nu lipsecă nici presemnele altor noue complicaţiunî în peninsula balcanică. Muntenegrenii se pregătescă a păşi şi ei pe arenă. Deocamdată pretindă dela Turcia ca se le estradeze pe toţi Muntenegrenii prinşi, cari au luată parte la răşcoala din Burgas. S’a mai vorbită și de nisce planuri ale Rusiei de a ocupa teritorii turcesc! în Asia mică, ținându-le ca zălogă pentru despăgubirea de resboîu ce-o mai datoresce Sultanulă Rusiei. „Novoie Vremia“ protesteaza înse contra acestoră faime, fnicendă că sunt scornite numai cu scapă de a aţâţa contra Rusiei. Şi pre când numita fata rusesca discută posibilitatea unei înţelegeri între Austria şi Rusia, „Times“ din Londra publică ună articulă sensaţională, care culmineza în dorinţa, ca corniţele Kalnoky, celă supusă Germaniei şi înclinată spre pace cu Rusia, se se retragă și în loculă lui se vină earăşî contele Iuliu Andrassy. Monarchia Habsburgilor“ — scrie corespondentulă ziarului „Times“ — poate se esiste forte bine, dar nu sub conducerea contelui Kalnoky, ci sub conducerea unui ministru de esterne, care se scie a se încrede mai bine ca elă în puterea acestei monarchii. In fine numesce cu numele pe contele Andrassy, zicândă că acesta ar sei mai bine ca Kalnoky se aducă la valoare posiţiunea de putere a monarchiei, fără a merge ca elă după poruncile celor din Berlină. Se suscită în corespondenţa memorată a ziarului englesă idea, ca Austro-Ungaria se merge de sine-stătetoră, fiindă în stare a încheia alianţă chiar şi cu Francia şi cu Rusia. Cum ar veni înse tocmai contele Andrassy, care a inaugurată alianţa de faţă cu Germania, ca se o rupă ? S’au şi grăbită omenii lui Andrassy a ruga pe corespondentul lui „Times“ se declare, că ceea ce a scrisă nu a scrisă în urma unei inspiraţiunî a contelui Andrassy, ci numai după propria lui chibzuire, împrejurarea înse că se discută în atâtea moduri multă lăudata alianţă dintre Austro-Ungaria, Germania şi Italia, dovedesce că ea nu este clădită pe petru şi că ună viscolă nu prea tare o poate dărâma. Austro-Ungaria şi Germania. Corespondentulă din Viena ală feiei engleze „Times“ a adresată acesteia o corespondenţă, care a făcută sânge reu atâtă în Viena câtă şi în Berlină, deoarece se crede că articululă e inspirată de contele Andrassy. Era cuprinsulă lui. Corespondentulă elice că raportul dintre Austro-Ungaria și Germania preocupă, cu privire la evenimentele din Orienta, seriosa cercurile politice. Guvernul germani, nu-i vorbă, a desaprobat atacurile foilor oficioase contra Austro-Ungariei, dar pre târdiu ca să aibă efectu. In Austro-Ungaria a surprinsă împrejurarea că, după ce s’a premariti tripla alianță, foile »prințului Bismarck s’au esprimată astfel, cași cum pacea europenă s’ar putea susține numai prin concesiuni ce ar avea să le facă Austro-Ungaria Rusiei. Se crecjuse că pe temeiul triplei alianțe, Austro - Ungaria, Germania și Italia se vor îndrepta contra oricărei puteri ce ar tulbura pacea în Orienta ori în Occident. Dar de când foile germane au atacată pe Austro-Ungaria, credinţa aceasta s’a sdruncinată. Pănâ deunădî se credea, că fără alianţa Germaniei, Austro-Ungaria n’ar putea exista ca mare putere, pe când acum începe a se judeca mai raţională şi fie-care se întrebă, decă nu tocmai pentru Germania formeză alianţa cu Austro-Ungaria o cestiune de viaţă. Foile germane cu atacurile loră nechibzuite s’au jucat cu focul. Armata austro-ungară abia îşi are alta egală ei în Europa. Monarchia e şi singură în stare să se mesoare cu Rusia şi decă guvernul austro-ungari s’ar convinge de falsitatea şi sperjuria Germaniei, atunci Germania, totală isolată prin acesta, ar ajunge într’o situaţiune forte grea. Pe când foile contelui Kalnoky vesteau binecuvântările alianţei cu Germania, Germania din contră a luată cea mai hotărîtă posiţiune duşmănăscă faţă cu Ungaria în privinţa economică şi contele Kalnoky n’a fostă în stare să uşureze vămile îndreptate contra Austro-Ungariei. Cu toate astea foile lui au arătată alianţa cu Germania ca absolută necesară pentru esistenţa Austro-Ungariei, care în urma politicei ministrului său de estenne a fostă forte subordonată Germaniei în cursul ultimilor ani. Monarchia Habsburgilor poate forte bine să esiste, dar nu sub conducerea contelui Kalnoky, ci sub conducerea unui astfel de ministru de esterne, care se poate încrede mai bine decât o eră în puterea acestei monarchii. Este faptă, că regimul contelui Kalnoky arată o lungă seriă de compromise și greșeli nervose. Kalnoky e bărbată destoinică, dar a ajunsă prea curândă în posițiunea sa de acum și n’a sciută niciodată să ’nțelăgă, că e ministrulă conducătorii ală unei mari puteri. Ca prim-ministru în Monaco ori Wart- -----— Se prenumeră: la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenţi. Anunciurile: O seria garmondă cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare. Scrisori nefrancate nu se primesc. Manuscripte nu se retrimită. Redacţiunea şi Administraţiiinea: BRAŞOVU, piaţa mare . Nr. 22. „Gazeta" iese în fiecare zi. Pe unu anii 12 fiori, pe şese luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România si străinătate: pe anu. 40 fr., pe şese luni 20fr., pe trei luni 10 fr. N* 9. VINERI, 15 (27) ianuarie. IOOO IOOO. -----c- s ^----