Gazeta Transilvaniei, iulie 1889 (Anul 52, nr. 146-170)

1889-07-01 / nr. 146

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 146—1889, ci este mijlocit, pentru ca cărţile de rugă­ciuni şi alte cărţi scrise după autori streini şi edate de el, în Bucuresci să-i asigure una venită cu atâtă mai mare. Decă acusatul­ ar sta înaintea curţii cu juraţi, procurorul, în ceea ce privesce sentimentele patriotice ar elice, că prin aspiraţiunile, esprimate de acusatii în fai­­moasa sa vorbire, este atacată întregitatea teritorială a Ţării unguresci etc. Cere în fine condamnarea acusatului în sen­­sul­ alineatului 2 din § 172 al­ codice­­lui penală. După pledoaria procurorului, pre­şedintele suspendă pertractarea pentru cinci minute, după aceea o dată cuvân­­tulă apărătorului, luliu Coroiană, care în vorbirea sa de apărare esplică § 172 ale codicelui penală, care se referă esclusivă la agi­taţiune , în sensulă hotărîrei curiei din 1887 în casulă de faţă agitaţiunea este cu totul d­eschisă, din care causă negă, că aici s’ar pute stabili starea obiectivă a faptului. Negă că acusatula s’a abcă­­butit dela programă şi protestă cu ener­­giă contra punerei sub acusaţiune a pă­rintelui Lucaciu. In sensulă acusaţiunei Lucaciu a ţinută o vorbire, prin care se declară câtu se poate mai nemulţumit cu starea actuală a lucrurilor­, şi în a­­cesta are totă dreptatea. Apărătorulă se silesce să constate, că în adevără Ro­mânii, cănd e vorba de îmbrăţişarea ofi­­cielor­, suntu daţi uitărei. Dintre trei milioane de Români, numai unulț este jude la curtă, fispană nu este nici unulă, pe când în 23 de comitate Românii sunt în majoritate de 65 percente ; în sensul disposiţiunilor­ legei însă Românii ar­ trebui să fie aplicaţi în funcţiuni după proporţia lor­ numerică. Din causa a­­cestei ignorări mare parte dintre Româ­nii cualificaţi suntă siliţi a-şi cauta pâ­­nea loră în streinătate şi de aceea în timpul­ de faţă mai multă ca patru mii de Români, cari au absolvată şcolile şi cari s’au pregătită pentru o carieră şci­­inţifică, se află acum în streinătate, îm­prejurarea, că acusatură a vorbită cu focă despre „Kulturegylet“-uri, cari s’au înfiinţată în contra limbei şi naţionalită­­ţii Românilor­, apărătorulă o arată ca forţe naturală, mai vîrtosă faţă cu „So­cietatea Széchenyi“, care năpădesce po­porală cu cărţile sale. Sub astfelă de împrejurări însuşi Coroianu aprobă agi­taţiunea lui Lucaciu. Protocolulă luată despre adunarea din Teuţii de susă nu-lă privesce ca dovedă, deorece elă nu conţine vorbirea lui Lucaciu în modă fidelă, din vorbă în vorbă. Negă că traducerea acelui pro­­tocolă ar fi autentică, silindu-se a arăta în mai multe locuri, că stă în contra-d­i­­cere cu textură originală ală vorbirei. Starea obiectivă a lucrului ar fi se se probeze prin fasiunile martorilor: Pap Zsiga, Roth, Mátyás, Liptak jun. şi Lip­­tak sen., dar aceşti martori nu se pot­ lua în considerare, deoarece ei s’au ară­tată a fi interesaţi în causă prin aceea, că au făcută denunţarea în contra acu­satului şi astfelă ei au fostă imediaţii causatori ai închisorei preventive de şese săptămâni, suferite de acusatii, care închisore mai bine li­ s’ar cuveni loră. Martorii nici n’au înţelesă pe deplină tote părţile vorbirei ţinute în limba li­terară românască şi împrejurarea acesta a putută pricinui înţelegerea falsă a vorbirei. Apărătorul­ din nou escepţionază caracterul­ lui Pap Zsiga şi cere să nu se ia în semă mărturisirea lui cu atâtă mai vârtosă, căci acusaţiunea lui Pap Zsiga contra lui Lucaciu o consideră ca urmare a unui conflictă, ce l’a avută mai nainte Pap cu Lucaciu. Consideră ca dovedită faptulă, că Lucaciu a pro­vocată poporală la prietenia şi bună înţelegere, accentueză, că Lucaciu şi-a terminată vorbirea sa cu urări pentru Regele. Coroiană nu află nici o dovadă po­­sitivă în vorbirea procurorului; elă ia o apărare pe acusatii şi pe martori faţă cu tribunalulă şi faţă cu opinia publică pentru depunerea pasiunilor­ în limba ro­­mânescă, căci legea le dă acestă dreptă şi de aceea primirea nu o consideră ca o graţie din partea Tribunalului. Apărătorulă crede, că decă s’ar fi respectată în de ajuns dreptulă ce le este garantată Români­lor, prin lege, Lucaciu n’ar fi vorbită la Tăuţii de susă aşa cum a vorbită. Negă că acusatulă ar vre să sufere martiriu, pentru ca să facă vendare cărţiloră sale, se provocă la istoria lui Hercules şi Antheus asemănândă naţionalităţile cu Antheus, pe care Hercules a trebuită să­ lă omore, pentru ca să nu capete pu­tere dela pămentulă nascerei sale. Prin învingerea lui Antheus, Hercules nu s’a făcută mai tare, pe când deca ei şi-ară fi unită puterile, ar fi putută să săvîr­­şescă lucruri mari. Apărătorulă recunosce, că Românii îşi păzescă cu scumpătate limba şi na­ţionalitatea loră contra maghiarisărei, dar nici-odată n’au insuită să îmbucă­­tăţescă acestă pămentă. Suntă în mare rătăcire aceia, cari credă că Lucaciu şi soţii lui graviteză în afară. In fine rogă pe Tribunalu, ca să dea acusatului o strălucită satisfacţiune pentru vătămarea patriotismului, onoarei şi statului său preoţescă, declarându-lă nevinovată şi scutindu-lă de pedeapse. Cu acestea apărătorul­ Coroiană îşi termina vorbirea sa între urările de „Să trăască“ ale ascultătorilor­ români. Procurorulă în duplica sa cere să se arate cartea, despre care apărătorulă afirmă, că s’a edată de „Societatea Szé­chényi“. Aducându-se înainte cartea, pro­curorulă vre să constate, că aceea este ună simplu călindară, care n’are nici în­cepută, nici sfârşită. In numele societăţii elă protestă contra acelora, cari consi­deră acestă carte ca edată de societate, deoarece lipsesce de pe ea sigilulă, cu care societatea prevede toate cărţile edate de ea. In şedinţa de după prândă, acusa­tură refusândă de a se apăra mai de­parte, preşedintele încheie şedinţa anun­­ţândă publicarea sentinţei pe ziua ur­­mătore la 9 ore dimineţa. SCIRILE BILEI. Ună manuscripte ala lui Eminescu. „Fulgerulă“ din Iaşi publică sub acestă titlu următorele rânduri: „Ni­ se trage atenţia asupra unui importantă manus­­criptă filosofică al­ lui Eminescu. E vorba de o traducţiune comentată din limba germană a uneia din operele ce­lebrului filosofă germană Kant. Opera tradusă este „Critica raţiunei pure“, par­tea I, tradusă şi însoţită de nisce lungi şi admirabile comentarii, datorite genia­lului nostru poetă, care se scie, că iubea forte multă filosofia germană şi mai a­­lesă pe Kant. E vădită, de ce interesă este acela însemnată manuscriptu şi care ni­ se spune, că s’ar fi aflândă la unii din literaţii noştri. Acum însă nu scimă anume, la ce personă se află, de aceea atragem­ şi noi atenţiuunea prietinilor­ lui Eminescu a căuta manuscriptură în chestiune, dându-i cea mai întinsă publi­citate.“ * * Modificarea legii dării pe spiriit. Mi­nistrulă ungurescă de finanţe Wekerle a conferită cu ministrulă de finanţe aus­triacă Dunajewski pentru modificarea legii dării pe spiriit. Deoarece unele dis­­posiţiuni ale legii sunt­ desavantagiose intereselor­ economice şi industriale, or veniturile din dare nu corespundă aş­­teptărilor­, legea trebue reformată. A­­nume, fiindcă abusurile nu se pot­ înlă­tura nici prin celă mai severă controlă, nu va fi ertată sub nici un­ titlu a se pune în comerţă spiită scutită de dare. Legea se va modifica în sesiunea de tomnă a parlamentelor­.­­ Lui Eminescu. D-lă Hăşdău, consa­­crândă în „Revista Nouă“ o pagină în onoarea poetului Eminescu, sfîrşesce cu următorele şiruri: „Elă (Eminescu) va trăi, deşi a murită nebună; voră muri însă pentru veciă nenumăraţii „înţelepţi“, cari au lăsată, lasă şi voră lăsa totdeuna să înebunescă m­ă Eminescu“. Lăutari români premiaţi. „România“ scrie : Muscalagiulă nostru Nicolau Bă­lană Pădureanu şi cobzarulă Petrache Basamac­ă au obţinută premiulă II la concursulă musicanţilor­ din toate ţările lumei, ţinută la Paris­. Dintre lăutarii unguri nici unulă n’a primită vre-o distincţiune. * * * D-10 Dr. Ioană Suciu face cunoscută, că a deschisă cancelariă advocaţială în Aradă, strada Wesselényi Nr. 53, casa Szalay. * * * Listele electorale (ale alegătorilor­ de deputaţi dietali) suntă depuse la pri­­măriă, unde se pot­ vedéa dela 8—12 şi dela 8—6 şi se potă lua şi copii de pe ele. Atragemă atenţiunea alegători­lor­ noştri, că reclamaţiunile în con­tra acestoră liste se potă face numai pănă inclusivă în 15 Iulie n. a. c. * * Congresa de antropologi Dela 5—10 Augustă n. se va ţine în Viena ună con­­gresă de antropologi austriac! şi ger­mani, presidată de Virchow. *­­­* * Esamenul­ de bacalaureaţii in Bucu­­resci. In sesiunea din Iunie curentă s­au presentată la bacalaureată (maturitate) 85 de candidaţi. Din aceştia au cădută la probele scrise 13 candidaţi şi la pro­bele orale 10, reuşindă prin urmare 62 candidaţi, între cari şi trei domnişore. * # * Ursă ucisă. La 4 Iulie n­­ună ursă sfâşia o vacă, ce păşcea cu ciurda din Papolţă; apoi omorî o altă vacă, mânca o parte din ea şi în diua următore veni erăsî să mănânce restulă. Pe când mânca, ursulă fă împușcată de vechiul ei venătoră Andreiu Argăselă și dusă în triumfă în comună. * Progresarea unui institutu de bani. Dovadă despre încrederea, ce o are pu­­blicată de aici în Filiala institutului „ML Taina'­, se manifestă cu deosebire în con­siderabilele seme de bani, ce s’au depusă la acestă institută, în restimpă de abia 7 ani de când s’a stabilită în Brașovă. Faptele vorbescă de sine. La finea a­­nului 1887 starea depuneriloră la Fili­ală era de fl. 600,000 cu finea anu­lui trecută era de florini 850,000, or la 10 Iulie curentă suma depositeloră, concreitate pentru păstrare, s'a ridicată la unii milioni florini. Să nu uitămă, că în Brașov, esistă alte trei institute mai vechi, cari primescă asemeni depu­neri și că capitalulă de ună milionă, concredată astădî Filialei institutului „Albina“ , în preponderantă parte este depusă de ună publică ne română, ceea ce caracteriseza în modă măgulitoră în­crederea publicului mare străină într’ună asedămentă românescă. ❖ ❖ * „Musa română“, revistă musicală-li­­terară, după o întrerupere de câteva luni, va apare orăşî cu începutul­ lunei Augustă st. v. şi va costa pănă la finea lunei Decemvre 5 ft. v. a. sau 13 lei. Doritorii de a avea aceasta revistă au de a se adresa la redacţia revistei în Bla­­siu (Balâzsfalva) celă mai multă pănă la 20 iuliu st. n. Revista „Musa Ro­mână“ va îmbrăca aceeaşi haină şi va păstra acelaşi caracteră ca şi în cursul­ anului trecută. * * * Corespondenţa „Gaz. Trans“. Din protopopiatur­ gr. cat. ala Sibiiului, Iunie 1889. Cugetă, că facă ună bună serviţiu, deci raporteză câte ceva despre acti­vitatea ce se desvoltă în interesul­ cau­­sei şcolastice din partea Senatului şcol. _ protopopescă ală Sibiiului. Acelă senată şi-a ţinută şedinţa sa ordinară în 24 iunie a. c. sub presidiulă protopopului respectivă. In numita şedinţă s’a raportată des­pre starea învăţământului poporală pe anulă şcolastică 1888/89, despre dispo­­siţiunile luate în decursulă anului şcol. esprimată în interesulă promovărei învă­ţământului poporală şi în fine s’a ra­portată despre resultatulă esameneloră, ce s’au ţinută cu finea anului şcol. în f­­ fie­care parochie prevădută cu şcălă pro­­priă confesională. Din rapoartele făcute resultă, că în susă numitulă protopopiată sunt­ 22 şcole, aici socotindu-se şi 3 şcole grăni­­ţăresci, şi în specie din comunele: Ore­lată, Racoviţa, Vestemă. In parochiile unde greco-cat. se află în minoritate, elevii de şcolă sunt­ avisaţi a frecventa şcolele majorităţilor­ greco-art. respec­tive (12 parochii). După conspectulă generală numerală totală ală prunciloră aflători în etatea de şcălă de ambele secse, dela 6—12 şi respective până la 15 ani, în anulă şcol. 1888/89 a fostă în 34 comune bisericesci, de 1844, şi anume: 963 băeţi şi 881 fe­tiţe ; dintre aceştia au frecventată şcola 739 băeţi şi 569 fetiţe. Edificii proprii de şcolă suntă (ne­­socotindu-se aici edificiile şcol. grăniţă­­resci) în totală 17, toate din materială so­lidă, era în 2 comune încă nu esistă e­­dificii proprie, ci învăţămentulă s’a pro­pusă în localităţi închiriate, se facă însă pregătiri pentru edificarea de şcole şi în acele comune bisericesci. In comunele bisericesc! prevădute cu şcole confesionale s’a predată învă­­ţămentulă din partea a 19 învăţători, mare parte proveduţî cu diplome de eua­­lificaţiune. Din rapoartele speciale despre resul­tatură esameneloră ţinute cu finea anu­lui scolastică espirată, resultă peste totă ună progresă satisfăcătoră, or în specie în 3 parochii progresulă a fostă deplină mulţămitoră, în 5 parochii bună, în 5 parochii mulţămitoră, şi în 5 parochii satisfăcătoră, şi numai în o parochie nu deplină îndestulitoră, dovedindu-se şi cu acastă ocasiune, că progresulă îmbucu­­rătoră ori neîmbucurătoră depinde pe lângă alte condiţiuni în prima liniă dela cualificaţiunea, diligenţa şi zelulă învă­ţătorului respectivă. Senatulă şcol. protopopescă luândă la seriosă pertractare rapoartele indigitate, pe basa acelora a emisă cătră respec­tivele senate şcol. parock. mai multe disposiţiuni, ce le-a aflată a fi de lipsă în interesulă delăturărei defectelor­ ivite în calea învăţământului poporală, şi anume între altele, încâtă pentru prevederea şcolelor, cu rechisitele de instrucţiune prescrise în acele comune, unde încă unele ar lipsi, cum şi pentru prevederea elevilor, cu cărţile şi rechisitele de­scrisă de lipsă, în fine s'a dată ordine none senatelor, şcol. paroch., ca acelea se lucre din toate puterile şi cu toate mijloacele legale, ca poporală să se intereseze mai multă de causa şcolastică, să-şi trimetă regulată pruncii la şcolă, cum şi să afle mijloace şi isvoare de venituri spre a se pute a­­meliora starea materială a învăţătorilor­. ______ m­ Literatură. „Fota bisericesca şi scolastică“ din Blaşiu, redigiată de Dr. I. Piaţă şi Al. Uilăcanu, în nr. 19 de la 1 Iulie cuprinde în partea bisericescă: Căsător a preoţilor (fine), de Dr. Ioană Raţă ; Acte istorice (Petru Paulă Aronă de Bistra), de Dr. I. Ardeleanu; Iubirea creştinescă la în­ceputul­ creştinătăţii, prelucrată de Pe­tru Birta ; îndreptată pentru predicatori; Varietăţi. — In partea scolastică: Influ­­inţa vieţei sociale asupra instrucţiunei şi şcolei (urmare); Stilul­ sau composițiu­­nile, de R. Simu; Instrucțiunea, de Si­­meonă Nicolă; Metodulă scriptologiei etc., de Tom­a Simu; Cepa ca medicină în contra boalei de apă; Peri­culul ă trăs­netului; Varietăți.

Next