Gazeta Transilvaniei, iulie 1889 (Anul 52, nr. 146-170)
1889-07-01 / nr. 146
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 146—1889, ci este mijlocit, pentru ca cărţile de rugăciuni şi alte cărţi scrise după autori streini şi edate de el, în Bucuresci să-i asigure una venită cu atâtă mai mare. Decă acusatul ar sta înaintea curţii cu juraţi, procurorul, în ceea ce privesce sentimentele patriotice ar elice, că prin aspiraţiunile, esprimate de acusatii în faimoasa sa vorbire, este atacată întregitatea teritorială a Ţării unguresci etc. Cere în fine condamnarea acusatului în sensul alineatului 2 din § 172 al codicelui penală. După pledoaria procurorului, preşedintele suspendă pertractarea pentru cinci minute, după aceea o dată cuvântulă apărătorului, luliu Coroiană, care în vorbirea sa de apărare esplică § 172 ale codicelui penală, care se referă esclusivă la agitaţiune , în sensulă hotărîrei curiei din 1887 în casulă de faţă agitaţiunea este cu totul deschisă, din care causă negă, că aici s’ar pute stabili starea obiectivă a faptului. Negă că acusatula s’a abcăbutit dela programă şi protestă cu energiă contra punerei sub acusaţiune a părintelui Lucaciu. In sensulă acusaţiunei Lucaciu a ţinută o vorbire, prin care se declară câtu se poate mai nemulţumit cu starea actuală a lucrurilor, şi în acesta are totă dreptatea. Apărătorulă se silesce să constate, că în adevără Românii, cănd e vorba de îmbrăţişarea oficielor, suntu daţi uitărei. Dintre trei milioane de Români, numai unulț este jude la curtă, fispană nu este nici unulă, pe când în 23 de comitate Românii sunt în majoritate de 65 percente ; în sensul disposiţiunilor legei însă Românii ar trebui să fie aplicaţi în funcţiuni după proporţia lor numerică. Din causa acestei ignorări mare parte dintre Românii cualificaţi suntă siliţi a-şi cauta pânea loră în streinătate şi de aceea în timpul de faţă mai multă ca patru mii de Români, cari au absolvată şcolile şi cari s’au pregătită pentru o carieră şciinţifică, se află acum în streinătate, împrejurarea, că acusatură a vorbită cu focă despre „Kulturegylet“-uri, cari s’au înfiinţată în contra limbei şi naţionalităţii Românilor, apărătorulă o arată ca forţe naturală, mai vîrtosă faţă cu „Societatea Széchenyi“, care năpădesce poporală cu cărţile sale. Sub astfelă de împrejurări însuşi Coroianu aprobă agitaţiunea lui Lucaciu. Protocolulă luată despre adunarea din Teuţii de susă nu-lă privesce ca dovedă, deorece elă nu conţine vorbirea lui Lucaciu în modă fidelă, din vorbă în vorbă. Negă că traducerea acelui protocolă ar fi autentică, silindu-se a arăta în mai multe locuri, că stă în contra-dicere cu textură originală ală vorbirei. Starea obiectivă a lucrului ar fi se se probeze prin fasiunile martorilor: Pap Zsiga, Roth, Mátyás, Liptak jun. şi Liptak sen., dar aceşti martori nu se pot lua în considerare, deoarece ei s’au arătată a fi interesaţi în causă prin aceea, că au făcută denunţarea în contra acusatului şi astfelă ei au fostă imediaţii causatori ai închisorei preventive de şese săptămâni, suferite de acusatii, care închisore mai bine li s’ar cuveni loră. Martorii nici n’au înţelesă pe deplină tote părţile vorbirei ţinute în limba literară românască şi împrejurarea acesta a putută pricinui înţelegerea falsă a vorbirei. Apărătorul din nou escepţionază caracterul lui Pap Zsiga şi cere să nu se ia în semă mărturisirea lui cu atâtă mai vârtosă, căci acusaţiunea lui Pap Zsiga contra lui Lucaciu o consideră ca urmare a unui conflictă, ce l’a avută mai nainte Pap cu Lucaciu. Consideră ca dovedită faptulă, că Lucaciu a provocată poporală la prietenia şi bună înţelegere, accentueză, că Lucaciu şi-a terminată vorbirea sa cu urări pentru Regele. Coroiană nu află nici o dovadă positivă în vorbirea procurorului; elă ia o apărare pe acusatii şi pe martori faţă cu tribunalulă şi faţă cu opinia publică pentru depunerea pasiunilor în limba românescă, căci legea le dă acestă dreptă şi de aceea primirea nu o consideră ca o graţie din partea Tribunalului. Apărătorulă crede, că decă s’ar fi respectată în de ajuns dreptulă ce le este garantată Românilor, prin lege, Lucaciu n’ar fi vorbită la Tăuţii de susă aşa cum a vorbită. Negă că acusatulă ar vre să sufere martiriu, pentru ca să facă vendare cărţiloră sale, se provocă la istoria lui Hercules şi Antheus asemănândă naţionalităţile cu Antheus, pe care Hercules a trebuită să lă omore, pentru ca să nu capete putere dela pămentulă nascerei sale. Prin învingerea lui Antheus, Hercules nu s’a făcută mai tare, pe când deca ei şi-ară fi unită puterile, ar fi putută să săvîrşescă lucruri mari. Apărătorulă recunosce, că Românii îşi păzescă cu scumpătate limba şi naţionalitatea loră contra maghiarisărei, dar nici-odată n’au insuită să îmbucătăţescă acestă pămentă. Suntă în mare rătăcire aceia, cari credă că Lucaciu şi soţii lui graviteză în afară. In fine rogă pe Tribunalu, ca să dea acusatului o strălucită satisfacţiune pentru vătămarea patriotismului, onoarei şi statului său preoţescă, declarându-lă nevinovată şi scutindu-lă de pedeapse. Cu acestea apărătorul Coroiană îşi termina vorbirea sa între urările de „Să trăască“ ale ascultătorilor români. Procurorulă în duplica sa cere să se arate cartea, despre care apărătorulă afirmă, că s’a edată de „Societatea Széchényi“. Aducându-se înainte cartea, procurorulă vre să constate, că aceea este ună simplu călindară, care n’are nici începută, nici sfârşită. In numele societăţii elă protestă contra acelora, cari consideră acestă carte ca edată de societate, deoarece lipsesce de pe ea sigilulă, cu care societatea prevede toate cărţile edate de ea. In şedinţa de după prândă, acusatură refusândă de a se apăra mai departe, preşedintele încheie şedinţa anunţândă publicarea sentinţei pe ziua următore la 9 ore dimineţa. SCIRILE BILEI. Ună manuscripte ala lui Eminescu. „Fulgerulă“ din Iaşi publică sub acestă titlu următorele rânduri: „Ni se trage atenţia asupra unui importantă manuscriptă filosofică al lui Eminescu. E vorba de o traducţiune comentată din limba germană a uneia din operele celebrului filosofă germană Kant. Opera tradusă este „Critica raţiunei pure“, partea I, tradusă şi însoţită de nisce lungi şi admirabile comentarii, datorite genialului nostru poetă, care se scie, că iubea forte multă filosofia germană şi mai alesă pe Kant. E vădită, de ce interesă este acela însemnată manuscriptu şi care ni se spune, că s’ar fi aflândă la unii din literaţii noştri. Acum însă nu scimă anume, la ce personă se află, de aceea atragem şi noi atenţiuunea prietinilor lui Eminescu a căuta manuscriptură în chestiune, dându-i cea mai întinsă publicitate.“ * * Modificarea legii dării pe spiriit. Ministrulă ungurescă de finanţe Wekerle a conferită cu ministrulă de finanţe austriacă Dunajewski pentru modificarea legii dării pe spiriit. Deoarece unele disposiţiuni ale legii sunt desavantagiose intereselor economice şi industriale, or veniturile din dare nu corespundă aşteptărilor, legea trebue reformată. Anume, fiindcă abusurile nu se pot înlătura nici prin celă mai severă controlă, nu va fi ertată sub nici un titlu a se pune în comerţă spiită scutită de dare. Legea se va modifica în sesiunea de tomnă a parlamentelor. Lui Eminescu. D-lă Hăşdău, consacrândă în „Revista Nouă“ o pagină în onoarea poetului Eminescu, sfîrşesce cu următorele şiruri: „Elă (Eminescu) va trăi, deşi a murită nebună; voră muri însă pentru veciă nenumăraţii „înţelepţi“, cari au lăsată, lasă şi voră lăsa totdeuna să înebunescă mă Eminescu“. Lăutari români premiaţi. „România“ scrie : Muscalagiulă nostru Nicolau Bălană Pădureanu şi cobzarulă Petrache Basamacă au obţinută premiulă II la concursulă musicanţilor din toate ţările lumei, ţinută la Paris. Dintre lăutarii unguri nici unulă n’a primită vre-o distincţiune. * * * D-10 Dr. Ioană Suciu face cunoscută, că a deschisă cancelariă advocaţială în Aradă, strada Wesselényi Nr. 53, casa Szalay. * * * Listele electorale (ale alegătorilor de deputaţi dietali) suntă depuse la primăriă, unde se pot vedéa dela 8—12 şi dela 8—6 şi se potă lua şi copii de pe ele. Atragemă atenţiunea alegătorilor noştri, că reclamaţiunile în contra acestoră liste se potă face numai pănă inclusivă în 15 Iulie n. a. c. * * Congresa de antropologi Dela 5—10 Augustă n. se va ţine în Viena ună congresă de antropologi austriac! şi germani, presidată de Virchow. ** * Esamenul de bacalaureaţii in Bucuresci. In sesiunea din Iunie curentă sau presentată la bacalaureată (maturitate) 85 de candidaţi. Din aceştia au cădută la probele scrise 13 candidaţi şi la probele orale 10, reuşindă prin urmare 62 candidaţi, între cari şi trei domnişore. * # * Ursă ucisă. La 4 Iulie nună ursă sfâşia o vacă, ce păşcea cu ciurda din Papolţă; apoi omorî o altă vacă, mânca o parte din ea şi în diua următore veni erăsî să mănânce restulă. Pe când mânca, ursulă fă împușcată de vechiul ei venătoră Andreiu Argăselă și dusă în triumfă în comună. * Progresarea unui institutu de bani. Dovadă despre încrederea, ce o are publicată de aici în Filiala institutului „ML Taina', se manifestă cu deosebire în considerabilele seme de bani, ce s’au depusă la acestă institută, în restimpă de abia 7 ani de când s’a stabilită în Brașovă. Faptele vorbescă de sine. La finea anului 1887 starea depuneriloră la Filială era de fl. 600,000 cu finea anului trecută era de florini 850,000, or la 10 Iulie curentă suma depositeloră, concreitate pentru păstrare, s'a ridicată la unii milioni florini. Să nu uitămă, că în Brașov, esistă alte trei institute mai vechi, cari primescă asemeni depuneri și că capitalulă de ună milionă, concredată astădî Filialei institutului „Albina“ , în preponderantă parte este depusă de ună publică ne română, ceea ce caracteriseza în modă măgulitoră încrederea publicului mare străină într’ună asedămentă românescă. ❖ ❖ * „Musa română“, revistă musicală-literară, după o întrerupere de câteva luni, va apare orăşî cu începutul lunei Augustă st. v. şi va costa pănă la finea lunei Decemvre 5 ft. v. a. sau 13 lei. Doritorii de a avea aceasta revistă au de a se adresa la redacţia revistei în Blasiu (Balâzsfalva) celă mai multă pănă la 20 iuliu st. n. Revista „Musa Română“ va îmbrăca aceeaşi haină şi va păstra acelaşi caracteră ca şi în cursul anului trecută. * * * Corespondenţa „Gaz. Trans“. Din protopopiatur gr. cat. ala Sibiiului, Iunie 1889. Cugetă, că facă ună bună serviţiu, deci raporteză câte ceva despre activitatea ce se desvoltă în interesul causei şcolastice din partea Senatului şcol. _ protopopescă ală Sibiiului. Acelă senată şi-a ţinută şedinţa sa ordinară în 24 iunie a. c. sub presidiulă protopopului respectivă. In numita şedinţă s’a raportată despre starea învăţământului poporală pe anulă şcolastică 1888/89, despre disposiţiunile luate în decursulă anului şcol. esprimată în interesulă promovărei învăţământului poporală şi în fine s’a raportată despre resultatulă esameneloră, ce s’au ţinută cu finea anului şcol. în f fiecare parochie prevădută cu şcălă propriă confesională. Din rapoartele făcute resultă, că în susă numitulă protopopiată sunt 22 şcole, aici socotindu-se şi 3 şcole grăniţăresci, şi în specie din comunele: Orelată, Racoviţa, Vestemă. In parochiile unde greco-cat. se află în minoritate, elevii de şcolă sunt avisaţi a frecventa şcolele majorităţilor greco-art. respective (12 parochii). După conspectulă generală numerală totală ală prunciloră aflători în etatea de şcălă de ambele secse, dela 6—12 şi respective până la 15 ani, în anulă şcol. 1888/89 a fostă în 34 comune bisericesci, de 1844, şi anume: 963 băeţi şi 881 fetiţe ; dintre aceştia au frecventată şcola 739 băeţi şi 569 fetiţe. Edificii proprii de şcolă suntă (nesocotindu-se aici edificiile şcol. grăniţăresci) în totală 17, toate din materială solidă, era în 2 comune încă nu esistă edificii proprie, ci învăţămentulă s’a propusă în localităţi închiriate, se facă însă pregătiri pentru edificarea de şcole şi în acele comune bisericesci. In comunele bisericesc! prevădute cu şcole confesionale s’a predată învăţămentulă din partea a 19 învăţători, mare parte proveduţî cu diplome de eualificaţiune. Din rapoartele speciale despre resultatură esameneloră ţinute cu finea anului scolastică espirată, resultă peste totă ună progresă satisfăcătoră, or în specie în 3 parochii progresulă a fostă deplină mulţămitoră, în 5 parochii bună, în 5 parochii mulţămitoră, şi în 5 parochii satisfăcătoră, şi numai în o parochie nu deplină îndestulitoră, dovedindu-se şi cu acastă ocasiune, că progresulă îmbucurătoră ori neîmbucurătoră depinde pe lângă alte condiţiuni în prima liniă dela cualificaţiunea, diligenţa şi zelulă învăţătorului respectivă. Senatulă şcol. protopopescă luândă la seriosă pertractare rapoartele indigitate, pe basa acelora a emisă cătră respectivele senate şcol. parock. mai multe disposiţiuni, ce le-a aflată a fi de lipsă în interesulă delăturărei defectelor ivite în calea învăţământului poporală, şi anume între altele, încâtă pentru prevederea şcolelor, cu rechisitele de instrucţiune prescrise în acele comune, unde încă unele ar lipsi, cum şi pentru prevederea elevilor, cu cărţile şi rechisitele descrisă de lipsă, în fine s'a dată ordine none senatelor, şcol. paroch., ca acelea se lucre din toate puterile şi cu toate mijloacele legale, ca poporală să se intereseze mai multă de causa şcolastică, să-şi trimetă regulată pruncii la şcolă, cum şi să afle mijloace şi isvoare de venituri spre a se pute ameliora starea materială a învăţătorilor. ______ m Literatură. „Fota bisericesca şi scolastică“ din Blaşiu, redigiată de Dr. I. Piaţă şi Al. Uilăcanu, în nr. 19 de la 1 Iulie cuprinde în partea bisericescă: Căsător a preoţilor (fine), de Dr. Ioană Raţă ; Acte istorice (Petru Paulă Aronă de Bistra), de Dr. I. Ardeleanu; Iubirea creştinescă la începutul creştinătăţii, prelucrată de Petru Birta ; îndreptată pentru predicatori; Varietăţi. — In partea scolastică: Influinţa vieţei sociale asupra instrucţiunei şi şcolei (urmare); Stilul sau composițiunile, de R. Simu; Instrucțiunea, de Simeonă Nicolă; Metodulă scriptologiei etc., de Toma Simu; Cepa ca medicină în contra boalei de apă; Periculul ă trăsnetului; Varietăți.