Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1892 (Anul 55, nr. 1-23)
1892-01-15 / nr. 10
Pagina 2, noşfere, din memorandul conferenţei naţionale de la 1881 şi din memoriul junimei universitare a României avem o cunoscinţă de regretabila situaţie în care se află naţiunea D-Vostră de decenii. Ca „Uniune antisemitică germană“ noi stăm şi aici în luptă pentru conservarea curată a vieţei noastre poporale germane, pentru a protegia obiceiurile parinţilor ei noştri şi munca fraţilor ai noştri contra influenţei descompunetoare a unui popor asiaticii, a evfeismului, care fuge de muncă şi ne strică obiceiurile, care astăzfi, durere, a facuta tributare toate cercurile scumpei noastre patrii. De aceea suntem în posiţie de a judeca, în ce luptă grea staţi D-Vostră, cu atâta mai vârtoşit, că sbuciumarea D-Vostră contra unui cuceritor, invadată din Asia ţine deja mai bine de unu mileniu, pe când dominaţiunea Semiţilor la noi datază numai de câteva decenii. Totuşi există o comunitate spirituală în lupta nostră. Este vorba de protegiarea şi conservarea popoarelor europene, cari muncesc în modii pacinice, cari şi-au câştigată titlul de proprietate asupra pământului patriei lor, nu prin invasiunl hoţesc, nu prin şiretlicul tîrîtor, ci prin muncă cinstită şi staruitoare. Şi tocmai Românii din ţara Carpaţilor, cari au fostu chiămaţi să apere acesta bastiană naturală în decursula unui mileniu contra popoarelora năvălitore ale Asiei, şi-au împlinita cu perseveranţă admirabilă acâstă înaltă misiune culturală şi etnică, au cela mai deplina drepta, ca posesiunea patriei lorale le rămână neştirbită. Căci ar trebui să desperăma de istoria lumii, dapă secolula nostru de astăcil luminata şi pretinsa atâta de umana, ar avu misiunea de a expatria una popora, care de secoli s’a distinsa ţinând a în unanimitate la învăţăturile creştinismului, prin credinţă cătră monarche, prin diliginţă, perseveranţă şi prin nobilă nepretenţiositate. Ca bărbaţi germani cu vederi clare, cari aspirămâ pentru poporula nostru desvoltarea liberă spirituală, economică şi de stată, dorima acelaşi drept, şi pentru celelalte popoare productive ale Europei. înainte de toate însă dorima, ca cununa de naţionalităţi mai mici, care încungiură poporula nostru din Osta şi Sudesia, să-şi capete deplina libertate de desvoltare naţională. Impăratura germana nu va emula și nu-i este permisa să emuleze cu alte mari puteri în a asupri popoare mai mici; din contră îşi va garanta mai bine propria sa siguranţă când dă sprijinula său popoarelor mai mici învecinate, pentru ca acele să se desvolte ca corpuri etnice de sine stătătore, capabile de viaţă. Acesta este, după vederile noastre, şi înalta misiune a triplei alianţe, care v’a înălţata şi pe voi, Românii din ţara Carpaţilor şi, de aliaţii noştri. Acastă alianţă nu poate avu scopul de a da unei singuratice naţiuni dreptul de a asupri pe altele, asemenea aparţinătore alianţei. De aceea Vă rugăma să primiţi din partea nostră asigurarea, că în imperiula germana ne vom fi ridica vocea, ca bărbaţii noştri de stata să nu refuse sprijinula morala naţiunii, aliate cu noi prin tratate scrise a Românilor, din ţara Carpaţilor, în lupta lora legitimă pentru egala îndreptăţire naţională In înţelesula acesta Vă trimitema salutarea nostra germană, studiile şi schiţele numeroase cari atârnau la părete şi cfise în fine: — Toate acestea nu facu nici câta una cuiu; acestea sunta seci, neinteresante şi grețose. Dar acesta nu importă; eu sunt una orna cinstita și nu voesca, că se fi urcata treptele în zadarul. Ce cereți pentru aceste lăpădături? — O miiă două sute de franci,zise Lamerlette. Zackmayer răspunse în tonul acela mai liniștita din lume: — O miiă două sute de franci? Trebue să mai lăsați ceva. O sută, dacă voiți. Noi primirăma îndată propunerea. Zackmayer puse pe mesă patru monede de aură, Lamerlette le muta dintr’o mână într’alta și apoi le băgă în vastura său buzunara, în care aceste cărtură una după alta cu una sgomota sunătora. Apoizise seriosa: — Aceștia sunta bani, cari ne cad din ceriu, aceștia trebue să-i folosimă bine. Mâne e una mare bala mascata la operă; noi ne voma petrece acolo; a trecuta multă vreme de când nu mi-am petrecuta. La cuvéntulü „balü maseatü“ moşul Zackmayer deveni mai atenta. — Aceasta în adevaru e o ideiă excelentă, cfis® Ala, şi trebue să mărturisesc, că aveţi norocu. Am adecă o partiă de costume de mască forte elegante şi frumoase. Vă voiu trimite două pe unu preta bagatela; adecă să-mi faceţi unu serviciu. Afacerea se făcu, Zackmayer ’şi încărca pe umeri tablourile noastre şi noi ’la urmaram, pănă la prăvălia lui unde ne-amu alesu două costume de muşchetari, sau de maimuţe — nu stiu bine ce felii erau — nisce costumuri purtate şi tocite, cari pote nu erau vrednice mai multa ca 30 centime, dar pe cari ni le vându cu 20 de franci. Ela se jura, că ne aduce o mare jertfă, şi că noi suntem o ómen! fără inimă, dacă nu-i vom plăti o sticlă de vinu. I platirama bătrânului mişela sticla de vinü într’o cârciumă, şi eram forte de încântaţi de afacerea nostra, şi de plăcerea, pe care ni-o va procura balula maseata. (Va urma). GAZETA TRANSILVANIEI. SOIRILE PILEI. — 14 (26) Ianuarie. Alegerile. După raporturile sosite la ministeriul de interne, alegerile se vor face astfel: la 28 Ianuarie în 345 per scuri la 29 Ianuarie în 30; la 30 Ianuarie 12; la 31 în 2; la 1 Februarie în 13; la 2 Februarie în 6; la 4 Februarie în 4 și la 6 Februarie în una ceroț electorala. Cu totul, se vor fi face în timpu de 10file, adecă dela 28 Ianuarie pănă la 6 Februarie, 413 alegeri. — Care capete sparte câte vor fi ? Din Roşia Montană ne trimite d-la învăţătorii George Giurgiu o corespondenţă, în care arată, că învinuirile, ce s’au adusu în colonele chiarului nostru învăţătorilora din acele părţi, din causă că nu cultivă pomăritura, nu sunt a se atribui şi la persona d-sale, deorece d-sa numai din 1 Octomvre anula trecuta funcţionază, ea învăţătora acolo. Pentru a-şi pute împlini datorinţa cu privire la cultivarea pomăritului în lipsa unei grădini anumite de pomaritu, d-la parocha locala i-a pus la disposiţiă o grădină de-a d-sale bine îngrădită, precum şi toate cele de lipsă pentru cultivarea pomăritului. De-asemenea i-a pusă la disposiţiă d-la parocha o stupină a d-sale forte bine arangiată, cu mai mulţi stupi şi postiiţe de diferite sisteme nouă, împreună cu toate cele de lipsă pentru stupărită, numai pentru ca pe elevii şcolari şi pe poporu se-lii poatu instrua şi în stupărita. In urma acesta, d-la învăţătora Giurgiu declară, că cu începutul primăverei se va şi apuca de lucru şi speră dela Dumnezeu, că în asta privinţă nimenea nu va avu cuvănta de-a se plânge în contra d-sale. Dorima succesa.* * * Reuniunea antisemiţilor!! din Germania a pulicicata una manifestă, în care se face epela la toţi omenii binevoitori, ca să contribue cu fapta, cu vorba şi în scrisa pentru uşurarea sortei Germanilor din Ungaria. In acesta apela se amintesce, că şi nouă m i li o n e de Români şi Slovaci sunta asupriţi de o minoritate de 6 milioane de Maghiari şi Jidani, „nisce popoare neproductive,de origine asiatică şi de caracterii nomadi, cari represintă pe „„domnii ţărei““. * * * Egala îndreptăţire a Jidovilor. Cele două comunităţi israelite din locu, au ţinut,filele trecute o conferenţă în care s’a decis, cu unanimitate, că se alătură cu plăcere la mişcarea pornită în capitală pentru egala îndreptăţire confesională a Jidovilor din Ungaria. Ei vor ruga pe deputaţii, ce se vor alege în comitatul Braşovului, ca să le sprijinescă, pe câta se poate, causa în dieta ungară. * * * Esposiţiă cooperativă. Cetima în „Curierula Comerciala“. De persoane demne de încredere ni se asigură, că d-lu D. Butculescu e pe cale de a organisa o esposiţiă in Brăila, sau în Capitală (Bucuresci), esposiţiune cooperativă, care să fiă ante-mergetoare celei din America. Idea e câta se poate de sublimă şi nu putemu, decâta să felicitam pe d-lu Butculescu, dorindu-i deplină isbândă. * * * Staţiune telefonică de statii in Braşovfl. Ministrul ungurescu de comunicaţiune are intenţiunea de a înfiinţa o staţiune telefonică în Braşov, dacă se vor obliga cela puţina 20 de abonenţi de a folosi telefonul în doi ani de căire. Preţuia de abonamente pentru folosirea telefonului într’o întindere de 2 chilometri, pe lună va fi de 6 fl. Autorităţile şi instituţiunile publice se vor bucura de o scădere de 50°/0 Doritorii de a se împărtăşi la staţiunea telefonică sunt rugaţi a se întruni în 29 ianuarie n. c. în casa statului, pentru a discuta acastă cestiune. * * * Arderea unui castela princiara. Se telegrafiază din Bruxella, căfilele trecute a arso aripa dreptă a renumitului castela princiara „Arenberg“. Focula a isbucnit în despărţământula princesei în aşa numitulu pavilion, Egmont, în care şi-a petrecuta filele din urmă nefericitulu conte Egmont. Focula s’a iscata din neatenţiunea princesei, care a urnea blata chibrite lângă ferâstră ale cărei perdele s’au aprinso. Princesa abia a avutu timpu, ca de jumătate îmbrăcată, să-şi tretrască barbatul, care şi-a alarmata apoi personalulu castelului. Când au venita pompierii focula deja intrase în pavilionulu vecini, numita Ludovica XIV. In pavilionu se află renumitele saloane de primire. Focula a pustiita în satele cele mai renumite arcjenda jumătate din pavilionu. Prințula Croy și nevastă-sa s’au refugiata la contele Launy. Focula a fosta stinsa abia la 2 ore din nóapte. ★* * Papa bolnava. Papa Leo XIII s’a bolnăvită de câtva timpu de influenză. Ba Intr’una timpufiarele vestiseră, că Papa ar fi în agoniă. Se scrie acum din Roma, că Papa se simte atâta de bine Incâta s’a sculatu din pata. * * * Cutremura de pamenta. Se telegrafiază din Roma, că la 22 Ianuarie n. pe la 12 óre nóaptea s’a simțită una mare cutremura de pământu în partea orașului numita Civita-Levigna. S’a derimatu unu turnu și sub ruinele lui a îngropata doi oameni, cari numai cu greu au fost mântuiţi. Multe case s’au derimatu în parte.*» * Cununiă. D-ra Elisei A. Gabora, învăţătura în Săcele, şi d-ra Eleonora I. Popoviciu se vor cununa Duminecă, în 19 (31) Ianuarie o. în biserica română gr. or. din Bodu. — Dorima fericire tinerei părechi! rupţiunea şi neînţelegerea între Români nu aveau loc, şi aceştia lucrau în cea mai mare solidaritate în orice causă naţională. In anula acesta însă, deodată cu pregătirile pentru alegerile dietali, a intrata şi în ţinutula Băiţei corupţiunea şi, durere, mulţi dintre fruntaşii români s’au lăsata a fi corupţi, parte prin bani, parte — şi aceştia sunt cei mai mulţi — prin beutură, de cătră candidaţii maghiari. Ce face candidaţii maghiari, ca să fie siguri de reuşită? Etă ce: Joi, în 9 ianuarie a. c. toţi primarii din ţinuturii Băiţei (toţi Români) au fost provocaţi prin telegrame de cătră solgăbiroula maghiara Oliver Krasnai, ca pe după amânia aceleifii® să se afle cu toţi alegătorii români în Băiţa, că vine dânsul, cu unu candidata (se ’nţelege maghiara), ca acesta să-şi desfăşure programula său. Se înţelege, primarii au ascultatu de mai marele lor, şi pe acea cfi au fostu în Băiţa, aşteptândă sosirea Mesiei. Dintre alegătorii români, ce e dreptu, nu au luata mulţi parte; nici nu putură să ia parte în numeru mare, deorece erau mulţi la Brad , la conferenţă naţională, care tocmai pe acea oi era convocată, şi aşteptau resultatele conferenţei naţionale din Sibiiu. Dar s’au presentat, durere, şi unii dintre preoţi, învăţători şi inteligenţi români, dintre cari înregistreza: Ilie Cosma, preotü în Crăciunescu; George Draganu, preotü în Caniela; Petru Penaiu, preotü în Trestia; Toiie Perianu, preotü în Sălişce; Lázaru Mihuţă, învăţ, în Băiţa; Nicolau Păcurariu, proprietara în Sălişte; Lazaru Perianu, primara şi proprietara în Băiţa etc. Cu ceva însă înainte de sosirea celor aşteptaţi a venita în Băiţa încă unii candidata maghiara, Körmendi, fosta medica percuala în Bradu, care şi ela şi-a desfăşurata programulu său, oficen da că „voiu ţine cu Rumunyi, şi voiu aduce bine în ţară." După aceea a plătită beutură. Nu multă după aceea, cam pe la 2 ore p. m., sosiră şi cei aşteptaţi, adecă solgabiroulu Oliver Krasznay şi candidatura maghiaru Józsika. Acesta şi-a desfăşurata programulu în limba maghiară, deşi nu era de faţă nici unii alegetorii maghiari, căci nu soia mai nimica românesce. Românesce numai atâta a cfisa: „la venita să vede la voi şi voi să vede la meu, sănătate bună"1. Şi acesta ca şi cela dintâiu a plătită beutură şi încă de 109 fl. La beutură au luat parte aproape întraga inteligenţă din Băiţa, dimpreună cu preoţii: George Drăgană şi Ilie Cosma şi învăţătorul Lazaru Mihuţa. Preotul George Dragana, care e omu absoluta de gimnasiu, de teologie, preoţii tineri, de la care aşteptam multa şi în care pănă acuma am avutu cea mai mare încredere în orice afacere naţională, atâta a beatü, Inpata şi înfiua următore era beatü, aşa că nu se putea scula din patu. In decursulu „aldămaşului“, candidatulu maghiaru Józsika a pactatu cu primarulu Băiţei, Lazaru Perianu, ca să-i ducă alegători români. Acesta a și primita bani unguresci spre a corupe alegătorii. Câta va fi căpătata densule, nu sciu, daar atâta sciu, că în 10 Ianuarie fiăcare primaru româna a primita dela densula câte 10 fl., ca să dea arvună pentru alegători, pănă-i voru sosi banii, în 16 Ianuarie v. Li-a spus, adecă, că primarii voru căpăta câte 10 fl., or alegătorii câte 3 fl., deca voru vota pentru ele. Acestea le aducu la cunoscinţa publicului, deoarece mulţi îşi punu încrederea în susu numitulu primară, şi ca cetitorii să scie, ce se întâmplă la noi. Unu alegătoru. * Năseudit, 19 Ianuarie 1892. La 17 Ianuarie n. c. Năsăudenii s’au chefuita strajnioa. A venita aici deputatulu Jelanek şi în otelula Griviţa a trasu cu „fraţii“ săi Ciocanu, Jarda, Pre- * * * înainte de alegeri. De lângă Băiţa. (Zaranda) 9 Ianuarie v. 1892. Ţinutula Băiţei pănă acuma a fostu recunoscuta ca una ținuta, în care pp Nr. 10.—1892