Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1892 (Anul 55, nr. 1-23)

1892-01-15 / nr. 10

Pagina 2, noşfere, din memorandul­ conferenţei na­ţionale de la 1881 şi din memoriul­ ju­­nimei universitare a României avem o cu­­noscinţă de regretabila situaţie în care se află naţiunea D-Vostră de decenii. Ca „Uniune antisemitică germană“ noi stăm şi aici în luptă pentru conservarea curată a vieţei noastre poporale germane, pentru a protegia obiceiurile parinţilor ei noştri şi munca fraţilor ai noştri contra influenţei descompunetoare a unui popor asiaticii, a evfeismului, care fuge de muncă şi ne strică obiceiurile, care as­­tăzfi, durere, a facuta tributare toate cer­­curile scumpei noastre patrii. De aceea suntem­ în posiţie de a judeca, în ce luptă grea staţi D-Vostră, cu atâta mai vârtoşit, că sbuciumarea D-Vostră con­tra unui cuceritor, invadată din Asia ţine deja mai bine de unu mileniu, pe când dominaţiunea Semiţilor­ la noi da­­tază numai de câteva decenii. Totuşi e­­xistă o comunitate spirituală în lupta nostră. Este vorba de protegiarea şi conservarea popoarelor­ europene, cari muncesc­ în modii pacinice, cari şi-au câştigată titlul­ de proprietate asupra pământului patriei lor­, nu prin invasiunl hoţesc­, nu prin şiretlicul tîrîtor­, ci prin muncă cinstită şi staruitoare. Şi tocmai Românii din ţara Carpaţilor­, cari au fostu chiămaţi să apere acesta bastiană naturală în decursula unui mileniu con­tra popoarelora năvălitore ale Asiei, şi-au împlinita cu perseveranţă admirabilă a­­câstă înaltă misiune culturală şi etnică, au cela mai deplina drepta, ca posesiu­nea patriei lora­le le rămână neştirbită. Căci ar trebui să desperăma de istoria lumii, dapă secolula nostru de astăcil lu­minata şi pretinsa atâta de umana, ar avu misiunea de a expatria una popora, care de secoli s’a distinsa ţinând a în unanimitate la învăţăturile creştinismului, prin credinţă cătră monarche, prin dili­­ginţă, perseveranţă şi prin nobilă ne­­pretenţiositate. Ca bărbaţi germani cu vederi clare, cari aspirămâ pentru poporula nostru desvoltarea liberă spirituală, economică şi de stată, dorima acelaşi drept, şi pen­tru celelalte popoare productive ale Eu­ropei. înainte de toate însă dorima, ca cununa de naţionalităţi mai mici, care încungiură poporula nostru din Osta şi Sudesia, să-şi capete deplina libertate de desvoltare naţională. Impăratura ger­mana nu va emula și nu-i este permisa să emuleze cu alte mari puteri în a a­­supri popoare mai mici; din contră îşi va garanta mai bine propria sa siguranţă când dă sprijinula său popoarelor­ mai mici învecinate, pentru­ ca acele să se desvolte ca corpuri etnice de sine stă­­tătore, capabile de viaţă. Acesta este, după vederile noastre, şi înalta misiune a triplei alianţe, care v’a înălţata şi pe voi, Românii din ţara Carpaţilor şi, de aliaţii noştri. Acastă alianţă nu poate avu scopul­ de a da unei singuratice naţiuni dreptul­ de a asupri pe altele, asemenea aparţinătore alianţei. De aceea Vă ru­­găma să primiţi din partea nostră asi­gurarea, că în imperiula germana ne vom fi ridica vocea, ca bărbaţii noştri de stata să nu refuse sprijinula morala na­ţiunii, aliate cu noi prin tratate scrise a Românilor, din ţara Carpaţilor, în lupta lora legitimă pentru egala îndreptăţire naţională In înţelesula acesta Vă trimitema salutarea nostra germană, studiile şi schiţele numeroase cari atârnau la părete şi cfise în fine: — Toate acestea nu facu nici câta una cuiu; acestea sunta seci, neintere­sante şi grețose. Dar acesta nu importă; eu sunt una orna cinstita și nu voesca, că se fi urcata treptele în zadarul. Ce cereți pentru aceste lăpădături? — O miiă două­ sute de franci,­­zise Lamerlette. Zackmayer răspunse în tonul a­cela mai liniștita din lume: — O miiă două­ sute de franci? Tre­­bue să mai lăsați ceva. O sută, dacă voiți. Noi primirăma îndată propunerea. Zackmayer puse pe mesă patru monede de aură, Lamerlette le muta dintr’o mână într’alta și apoi le băgă în vastura său buzunara, în care aceste cărtură una după alta cu una sgomota sunător­a. Apoi­­zise seriosa: — Aceștia sunta bani, cari ne cad din ceriu, aceștia trebue să-i folosimă bine. Mâne e una mare bala mascata la operă; noi ne voma petrece acolo; a trecuta multă vreme de când nu mi-am petrecuta. La cuvéntulü „balü maseatü“ moşul Zackmayer deveni mai atenta. — Aceasta în adevaru e o ideiă ex­­celentă, cfis® Ala, şi trebue să mărturi­­sesc­, că aveţi norocu. Am adecă o par­­tiă de costume de mască forte elegante şi frumoase. Vă voiu trimite două pe unu preta bagatela; adecă să-mi faceţi unu serviciu. Afacerea se făcu­, Zackmayer ’şi în­cărca pe umeri tablourile noastre şi noi ’la urmaram, pănă la prăvălia lui unde ne-amu alesu două costume de muşche­tari, sau de maimuţe — nu stiu bine ce felii erau — nisce costumuri purtate şi tocite, cari pote nu erau vrednice mai multa ca 30 centime, dar pe cari ni le vându cu 20 de franci. Ela se jura, că ne aduce o mare jertfă, şi că noi sun­tem o ómen! fără inimă, dacă nu-i vom­ plăti o sticlă de vinu. I platirama bătrânului mişela sticla de vinü într’o cârciumă, şi eram­ forte de încântaţi de afacerea nostra, şi de plăcerea, pe care ni-o va procura balula maseata. (Va urma). GAZETA TRANSILVANIEI. SOIRILE PILEI. — 14 (26) Ianuarie. Alegerile. După raporturile sosite la ministeriul­ de interne, alegerile se vor­ face astfel­: la 28 Ianuarie în 345 per s­curi la 29 Ianuarie în 30; la 30 Ianua­rie 12; la 31 în 2; la 1 Februarie în 13; la 2 Februarie în 6; la 4 Februarie în 4 și la 6 Februarie în una ceroț elec­torala. Cu totul, se vor fi face în timpu de 10­­file, adecă dela 28 Ianuarie pănă la 6 Februarie, 413 alegeri. — Care ca­pete sparte câte vor­ fi ? Din Roşia­ Montană ne trimite d-la învăţătorii George Giurgiu o co­respondenţă, în care arată, că învinui­rile, ce s’au adusu în colonele chiarului nostru învăţătorilora din acele părţi, din causă că nu cultivă pomăritura, nu sunt a se atribui şi la persona d-sale, deorece d-sa numai din 1 Octomvre anula tre­cuta funcţionază, ea învăţătora acolo. Pentru a-şi pute împlini datorinţa cu privire la cultivarea pomăritului în lipsa unei grădini anumite de pomaritu, d-la parocha locala i-a pus­ la disposiţiă o grădină de-a d-sale bine îngrădită, precum şi toate cele de lipsă pentru cultivarea pomăritului. De-asemenea i-a pusă la disposiţiă d-la parocha o­ stupină a d-sale forte bine arangiată, cu mai mulţi stupi şi postiiţe de diferite sisteme nouă, îm­preună cu toate cele de lipsă pentru stu­­părită, numai pentru ca pe elevii şcolari şi pe poporu se-lii poatu instrua şi în stupărita. In urma acesta, d-la învăţă­tora Giurgiu declară, că cu începutul­ primăverei se va şi apuca de lucru şi speră dela Dumnezeu, că în asta pri­vinţă nimenea nu va avu cuvănta de-a se plânge în contra d-sale. Dorima suc­­cesa.* * * Reuniunea antisemiţilor!! din Germa­nia a pulicicata una manifestă, în care se face epela la toţi omenii binevoitori, ca să contribue cu fapta, cu vorba şi în scrisa pentru uşurarea sortei Germa­­nilor­ din Ungaria. In acesta apela se amintesce, că şi nouă m i l­i o n e de Români şi Slovaci sunta asupriţi de­ o minoritate de 6 milioane de Maghiari şi Jidani, „nisce popoare neproductive,de o­­rigine asiatică şi de caracterii nomadi, cari represintă pe „„domnii ţărei““. * * * Egala îndreptăţire a Jidovilor­. Cele două comunităţi israelite din locu, au ţinut,­­filele trecute o conferenţă în care s’a decis, cu unanimitate, că se alătură cu plăcere la mişcarea pornită în capi­tală pentru egala îndreptăţire confesională a Jidovilor­ din Ungaria. Ei vor­ ruga pe deputaţii, ce se vor­ alege în comitatul­ Braşovului, ca să le sprijinescă, pe câta se poate, causa în dieta ungară. * * * Esposiţiă cooperativă. Cetima în „Cu­­rierula Comerciala“. De persoane demne de încredere ni­ se asigură, că d-lu D. Butculescu e pe cale de a organisa o esposiţiă in Brăila, sau în Capitală (Bucuresci), esposiţiune cooperativă, care să fiă ante-mergetoare celei din America. Idea e câta se poate de sublimă şi nu putemu, decâta să felicitam­ pe d-lu Butculescu, dorindu-i deplină isbândă. * * * Staţiune telefonică de statii in Bra­­şovfl. Ministrul­ ungurescu de comuni­­caţiune are intenţiunea de a înfiinţa o staţiune telefonică în Braşov­, dacă se vor­ obliga cela puţina 20 de abonenţi de a folosi telefonul­ în doi ani de căire. Preţuia de abonamente pentru folosirea telefonului într’o întindere de 2 chilo­­metri, pe lună va fi de 6 fl. Autorită­ţile şi instituţiunile publice se vor­ bu­cura de o scădere de 50°/0­ Doritorii de a se împărtăşi la staţiunea telefonică sunt­ rugaţi a se întruni în 29 ianuarie n. c. în casa statului, pentru a discuta acastă cestiune. * * * Arderea unui castela princiara. Se telegrafiază din Bruxella, că­­filele tre­cute a arso aripa dreptă a renumitului castela princiara „Arenberg“. Focula a isbucnit­ în despărţământula princesei în aşa numitulu pavilion, Egmont, în care şi-a petrecuta filele din urmă nefe­­ricitulu conte Egmont. Focula s’a iscata din neatenţiunea princesei, care a urn­ea blata chibrite lângă ferâstră ale cărei perdele s’au aprinso. Princesa abia a a­­vutu timpu, ca de jumătate îmbrăcată, să-şi tretrască barbatul­, care şi-a alar­mata apoi personalulu castelului. Când au venita pompierii focula deja intrase în pavilionulu vecini, numita Ludovica XIV. In pavilionu se află renumitele saloane de primire. Focula a pustiita în satele cele mai renumite arcjenda jumă­tate din pavilionu. Prințula Croy și ne­­vastă-sa s’au refugiata la contele Launy. Focula a fosta stinsa abia la 2 ore din nóapte. ★* * Papa bolnava. Papa Leo XIII s’a bolnăvită de câtva timpu de influenză. Ba Intr’una timpu­­fiarele vestiseră, că Papa ar fi în agoniă. Se scrie acum din Roma, că Papa se simte atâta de bine Incâta s’a sculatu din pata. * * * Cutremura de pamenta. Se telegra­fiază din Roma, că la 22 Ianuarie n. pe la 12 óre nóaptea s’a simțită una mare cu­tremura de pământu în partea orașului numita Civita-Levigna. S’a derimatu unu turnu și sub ruinele lui a îngropata doi oameni, cari numai cu greu au fost­ mântuiţi. Multe case s’au derimatu în parte.*­­» * Cununiă. D-ra Elisei A. Gabora, în­văţătura în Săcele, şi d-ra Eleonora I. Popoviciu se vor­ cununa Duminecă, în 19 (31) Ianuarie o. în biserica română gr. or. din Bodu. — Dorima fericire ti­nerei părechi! rupţiunea şi neînţelegerea între Români nu aveau loc, şi aceştia lucrau în cea mai mare solidaritate în ori­ce causă na­ţională. In anula acesta însă, deodată cu pregătirile pentru alegerile dietali, a in­trata şi în ţinutula Băiţei corupţiunea şi, durere, mulţi dintre fruntaşii români s’au lăsata a fi corupţi, parte prin bani, parte — şi aceştia sunt­ cei mai mulţi — prin beutură, de cătră candidaţii maghiari. Ce face candidaţii maghiari, ca să fie si­guri de reuşită? Etă ce: Joi, în 9 ianuarie a. c. toţi primarii din ţinuturii Băiţei (toţi Români) au fost­ provocaţi prin telegrame de cătră solgăbi­­roula maghiara Oliver Krasnai, ca pe după amânia acelei­­fii® să se afle cu toţi alegătorii români în Băiţa, că vine dân­­sul, cu unu candidata (se ’nţelege ma­ghiara), ca acesta să-şi desfăşure pro­­gramula său. Se înţelege, primarii au ascultatu de mai marele lor, şi pe acea cfi au fostu în Băiţa, aşteptândă sosirea Mesiei. Din­tre alegătorii români, ce e dreptu, nu au luata mulţi parte; nici nu putură să ia parte în numeru mare, deorece erau mulţi la Brad , la conferenţă naţională, care tocmai pe acea oi era convocată, şi aş­teptau resultatele conferenţei naţionale din Sibiiu. Dar s’au presentat­, durere, şi unii dintre preoţi, învăţători şi inte­ligenţi români, dintre cari înregistreza: Ilie Cosma, preotü în Crăciunescu; George Draganu, preotü în Caniela; Petru Pe­naiu, preotü în Trestia; Toiie Perianu, preotü în Sălişce; Lázaru­­ Mihuţă, învăţ, în Băiţa; Nicolau Păcurariu, proprietara în Sălişte; Lazaru Perianu, primara şi proprietara în Băiţa etc. Cu ceva însă înainte de sosirea ce­­lor­ aşteptaţi a venita în Băiţa încă unii candidata maghiara, Körmendi, fosta medica percuala în Bradu, care şi ela şi-a desfăşurata programulu său, oficen da că „voiu ţine cu Rumunyi, şi voiu aduce bin­e în ţară."­ După aceea a plătită beutură. Nu multă după aceea, cam pe la 2 ore p. m., sosiră şi cei aşteptaţi, adecă solgabiroulu Oliver Krasznay şi candida­­tura maghiaru Józsika. Acesta şi-a desfă­şurata programulu în limba maghiară, deşi nu era de faţă nici unii alegetorii maghiari, căci nu soia mai nimica ro­­mânesce. Românesce numai atâta a cfisa: „la venita să vede la voi şi voi să vede la meu, sănătat­e bună"1. Şi acesta ca şi cela dintâiu a plă­tită beutură şi încă de 109 fl. La beu­tură au luat­ parte aproape întraga inte­ligenţă din Băiţa, dimpreună cu preoţii: George Drăgană şi Ilie Cosma şi învăţă­torul­­ Lazaru Mihuţa. Preotul­ George Dragana, care e omu absoluta de gimnasiu, de teologie, preoţii tineri, de la care aşteptam­ multa şi în care pănă acuma am avutu cea mai mare încredere în ori­ce afacere naţio­nală, atâta a beatü, Inpata şi în­­fiua ur­­mătore era beatü, aşa că nu se putea scula din patu. In decursulu „aldămaşului“, candi­­datulu maghiaru Józsika a pactatu cu primarulu Băiţei, Lazaru Perianu, ca să-i ducă alegători români. Acesta a și pri­mita bani unguresci spre a corupe ale­gătorii. Câta va fi căpătata densule, nu sciu, daar atâta sciu, că în 10 Ianuarie fiă­­care primaru româna a primita dela den­­sula câte 10 fl., ca să dea arvună pen­tru alegători, pănă-i voru sosi banii, în 16 Ianuarie v. Li-a spus, adecă, că pri­marii voru căpăta câte 10 fl., or alegătorii câte 3 fl., deca voru vota pentru ele. Acestea le aducu la cunoscinţa pu­­blicului, deoarece mulţi îşi punu încrederea în susu numitulu primară, şi ca cetitorii să scie, ce se întâmplă la noi. Unu alegătoru. * Năseudit, 19 Ianuarie 1892. La 17 Ianuarie n. c. Năsăudenii s’au chefuita strajnioa. A venita aici depu­­tatulu Jelanek şi în otelula Griviţa a trasu cu „fraţii“ săi Ciocanu, Jarda, Pre- * * * înainte de alegeri. De lângă Băiţa. (Zaranda) 9 Ianuarie v. 1892. Ţinutula Băiţei pănă acuma a fostu recunoscuta ca una ținuta, în care pp­ Nr. 10.—1892

Next