Gazeta Transilvaniei, februarie 1894 (Anul 57, nr. 24-46)
1894-02-01 / nr. 24
!HactiMs, iâmlilitiatiikK! ! îiîC îi afla: ISUA^SWU, plr.t mars, TârgulC Inului Nr* SO. wtfrancate mu se f'f'atMurtri, Xr.M\MsriQte ah c* reirwinn. Birourile asumuiiuri; :SpRttGvS, p.la a mars, TSi-BulB Inului Nr. 30. 2&v«irate mai primescu în VI&hsi &. Macs*. Sctasenatein & Vogler (Otic :%cuMt, JI. Schaick, Alois Harr.del, M. ZMkas, A. Qppelik, J. Bonneberg; ?.n fturinpesta: .4. V. Goldberger, Eckintn 3 er nat: în Frankfurt : G. L. Rancé , în Hamburg: A. Steiner. Pfr.t'Hin insertiraiiloru: o seria gttxmcnd pe o coloana 6 pr. si ii: or. timbra pentru o imbiA^ni’e. Publicări mai dese «lupă tarifă ţi învoială. Reclame pe pagina a ITI-a o Bena 10 cr. v. a. acu SObnnî. „Gazeta iese în flă-cartD-ţi ABonameaie pentru Austro-Unsaria. Pe un ană 12 fl., pe şase luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Duminecă 2 fl. pe ană. Pentru Epitlmib şi străinătate. Pe ană ană 40 franci, pe acse luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumără la toate oficiele poştale din întru şi din afară şi la doi. colectori. Alwmmii pentru Braşovu: a administraţiune, piaţa mare, Târgul-nului Nr. 30 etaglulă I., pe ană ană 10 fr., pe aase luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusulă în casă. Pe ună ană2 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Ună esemplară 5 cr. v. a. său 15 bani. Atâtu abonamentele câtă şi inserţiunile sunt a ______a se plăti înainte. Nr. ?A. Braşovu, Luni-Marti, 1 (13] Februarie 1894. Guvernulu şi kossuthiştii. Braşovul, al Ianuarie v. Cu Lâtu s’apropiă mai multă lupta decisivă, parlamentară în cestiunea căsătoriei civile, cu atâta mai mare este iritaţiunea de care suntu cuprinse partidele maghiare din dietă. Fracţiunile oposiţionale în deosebi se află într’o situațiune forte încurcată în ce priveste atitudinea loru în aceasta mare și importantă desbatere. Ara vrea și n’ara vrea. Ară vrea se se folosăscă de aceasta ocasiune spre a resturna regimulu, în contra căruia se luptă de douăzeci de anî, dér n’ară vrea se se opună pe față realisării reformelor bisericescî-politice ale guvernului, ca se nu apară înaintea opiniunei publice maghiare, că ei, oposiţionalii, ară fi părăsită principiile aşa caisului liberalisam ungurescă. Grosală oposiţionalilor maghiari încă nici până astăzî n’a aflată forma cuvenită ca se potă ieși din aceasta dilemă. Partida numită „națională“ a lui Apponyi și-o caută acuma, er hitre fracțiunile stângei estreme a isbucnită din nou cearta de astă vera, ce se învertesce împrejurulă întrebârfi, că pre consultă este ca cei din stânga estremă se sprijineasca guvernulă actuală şi se contribue astfelă la întărirea sistemului, ce l’au combătutu necurmat cu cea mai mare înverşunare. O parte a stângei estreme, în frunte cu fracţiunea Eötvös, pare a fi deci să se voteze cu guvernulă pentru proiectele de lege bisericescipolitice. Aceştia vor se între în lupta parlamentară cu devisa: Trăiască liberalismule, losă cu reacţiunea! Deja contele Apponyi şi însuşi kossuthistulu Ugrón suntu declaraţi de ei ca reacţionari, pentru că nu vora se sprijineascá „acţiunea liberală“ a guvernului Wekerle. Cătră aceştia se adreseaza acuma una din foile oposiţionale arătându, în ce contradicţiă se află ei, când dându-li-se ocasiunea de a răsturna guvernulă, care de douăzecî de ani a lucrată totă în contra programului partidei independente şi dela 1848, ei suntă hotărîţi a’lă sprijini cu totă puterea, ca se mai asigure încă pe alţi douetieci de ani de urnirea partidei liberale în Ungaria. Kossuthistul Meszlenyi, cu interpelarea sa din şedinţa de Sâmbătă, n’a intenţionată alta, decâtă de a lămuri situaţiunea acesta anormală. Dacă, diseală, majoritatea guvernamentală poate să-şi realiseze reformele afli numai cu ajutorulă nostru, ală independentiloră, atunci e justă ca în schimbuiă sprijinului ce i-lă dămă, ea se primască şi celelalte puncte ale programului nostru, şi înainte de toaté sé ee gândéscu la repatriarea celui mai mare dintre patrioții noştri auî în viaţă, Ludovica Kossuth. D lu Wekerle a luată pe Meszlenyi în zeflemea şi totuşi acesta a spusă numai ună adeveră constatând», că cabinetulu de faţă numai cu ajutorulă stângei estreme mai poate guverna. Acésta e clare, mai alesă după ce acuma contele Apponyi a eşită din reserva sa și a declarato, că va vorbi și va vota în contra proiectului de lege asupra dreptului matrimonială, fiindcă nu poate aproba introducerea matriculelor civile și a căsătoriei civile ,în starea în care se află azî administrația de stată. Guvernulă va rămâne der avisatu la ajutorulă, ce-lă va primi dela o parte a stângei estreme şi de pe acuma organele lui pregătescă opiniunea publică susţiindă, că nu importă cine forméza majoritatea, numai să fiă majoritatea pe partea regimului. Interesantă a fostă, că la şedinţa de constituire au fostă chiămaţi pe cale telegrafică şi cei 82 Croaţi, pe cari Meszlenyi i-a numită „fraţi esterni“, numai ca guvernulă să aibă majoritate mai mare la votare. D-lă Wekerle va pune der toate în mişcare, ca să reuşescă. Ce va face însă oposiţia? Aceasta este marea întrebare a 4 lei în ajunul discusiunei celei mari, ce se va începe în 19 a lunei curente. Dar cine scie, cum se voră mai schimba lucrurile pănă atunci? FOILETONUL: „GAZ. TRANS.“ De prisos u. Novelă, de C. Buss. (11) (Urmare.) VI. Intr’o sală mare a locuinței familiei Heidenreich, care era deschisă numai la ocasiuni deosebite sărbătoresci, erau mese lungi acoperite cu pânzâturi albe; una candelabra cu mai multe braţe, ce atârna din mijlocul tavanului şi mai multe lampe de părete împrăştiau o lumină ca diua prin sala mare, şi doi pomi de Craciun, înalţi pănă la tavanul, împodobiţi frumos,i umpleau aerul cu acelă parfumă deosebită, ce se produce, când se amestecă mirosurile de bradă, de lumini de ceară şi de confeturi proaspete. Deja dup’amécil aranjase domnul Heidenreich şi mamă-sa în încăperile fabricei ună pomă de Crăciună pentru copiii lucrătorilor căsătoriţi ; la pregătirea pomului de sora lua parte servitorimea, care, primindu-şi presentele menite pentru ea, se depărta mulţămindă. Era datină tradiţională, că numai după acesta se cinsteau cu cadouri membrii familiei, eventuală şi prietinii invitaţi la serbarea de Craciuna. Gertruda audise aceasta dela doamna Heidenreich și acum aștepta cu inimă palpitândă să se deschidă ușa și se între alesa lui Heidenreich cu părinții ei. Intr’adevăr, acum se deschiseră ușile, ce conduceau în odăile laterale mai mici; se putea vedea o masă acoperită cu daruri, în mijlocul odăii unu pomit de Craciuna mica cu luminări aprinse, înse ospeții nu se iviră. Singurul o oaspe era și rămase doamna Berner, care a fost invitată să participe la serbarea familiară și, fălosă de acestă distincțiune, a și venito îmbrăcată în hainele ei cele mai bune. Doamna Heidenreich lua pe Gertruda de mână şi o conduse la masă, la locul menita pentru ea, fiiul ei, doamna Berner şi Rosalia Wölfel, dama de societate, care a fost forte gata de ajutoră şi prevenitoare în decursul balei Gertrudei, urmară, şi cea din urmă îşi şi lua în primire cu mulţămire obiectele destinate pentru ea. Gertruda din contră stetea mută, mai multă spăriată decâtă veselă, înaintea bogatelor daruri, ce erau grupate pe masă în faţa ei. Aici era stofa pentru haine, erau dantele, garnituri, giuvaere admirabile, colo erau cărţi şi note pentru piană, ună costumă frumosă de urnă cu baretă și blană. Doamna Heidenreich și ființă ei o lăsară câtva timpă în gândurile ei, pănă când schimbară între sine cadourile și primiră mulțămita cucoanei Berner, de care încă era îngrijată în deajunsă, apoi păși doamna casei spre tînăra fată și îi cjise zimbindă: „Ei Gertruda, de ce nu dicî nimică, nu-ţi place alcătuirea pomului?“ — „Nu poate să fie în seriosă ceea ce se înfățişeză aici, domnă Heidenreich dar nu vrei să-mî presentezi aceste mie !“ zise Gertruda. — „Ba da, copilă dragă. Crede că noi amă fi în stare, să facemă așa o glumă?“ — „Dar eu nu potă — nu potă să primescă aceste“, zise ea. „Spune d-ta, domnă Berner, se cade așa ceva pentru o lucrătore ?“ In loculă celei întrebate răspunse Adalbert Heidenreich: „Ai dreptate, d-soră Gertruda, pentru o lucrătore, în adevără, nu s’ar cădă să le porte lucrurile aceste, însă poți d-ta crede, că eu te voiu mai lăsa să lucri în fabrică?“ — „Cum, nu vrei se’mî mai reocupă postulă meu, domnule Heidenreich?“ îlă întrebă tînăra fată spăriată. — „Da, îți abdică, loculă d-tale la masa doamnei Berner este deja ocupată de alta“, răspunse elă. — „De prisosă p ărăși de prisosă!“ suspină ea. — „Nu, de prisosă nu ești, Gertrudă“, răspunse elă și strânse mâna ei tremurătoare, „în schimbă pentru loculă dela masa din fabrică îți oferă eu ună locă în casa aceasta, numai să voiesci să-lă primesci.“ — „Va să zică, totuși să devină ajutorată doamnei Heidenreich!“ esclama ea. — „Câtă de bucurosă așă fi ocupată eu postulă acesta mai înainte, dar acum nu, acum nu potă. Din causa mea să nu-și părasească d-soara Rosalia postulă, sciu din CRONICA POLITICĂ . — 81 Ianuarie Proiectele bisericesci-politice au făcută pe deputaţii din dieta unguresca aşa de nervoşi, incâta putemu susţine cu oarecare siguranţă, că viitoarele desbateri din parlamentul ungari vor fi peste măsură agitate. Abia suntem, în ajunul marilor discuţiuni asupra căsătoriei civile şi deja furtuna a isbucnită. In şedinţa de Sâmbătă a dietei, după ce preşedintele a propusă, ca în 19 Februarie să se începa desbaterile asupra acestui proiect, a luată cuventură Madarász, Thaly, apoi Ugrón. Celă din urmă a atacat vehement partida guvernamentală. Ugrón cjise, că majoritatea se ascunde în mod laş după uşi laterale şi nu informeza camera nici despre aceea, decă voesce se aştârnă spre sancţionare proiectele despre dreptură matrimonială şi despre religia copiilor? Atacul, acesta a consternată multă pe guvernamentali, aşa că mulţi dintre ei au cerută, ca Ugran să fiă chiămată la ordine, ceea ce s’a şi întâmplată. Deputatulă guvernamentală Iuliu Miklós însă nu s’a mulţumită cu atâta, ci a pretinsă dela Ugran să numescă pe aceia, cari se dosescă, căci decă l’a înţelesă şi pe elă, atunci îi va cere socotelă. Agitaţia era mare şi abia lui Wekerle îi succese a o tempera printr’ună scurtă răspunsă, ce l’a dată lui Ugron. Urmară apoi câteva interpelații între cari și a lui M e s z l é n y i, care a întrebată de guvernă, când își va da dimisia, căci elă nu mai poate guverna decâtă cu ajutorul kosutbiștiloră. La casă dacă mai vrea să stea la putere, atunci să ia în programaie său principiile partidei independentă. Ministrulă Wekerle i-a răspunsă, că guvernulă s’a formată pe basa unui programă principială și va rămâne la loculă său, pănă când programulă lui întrunesce majoritatea dietei. Dăcă n’ar lucra așa, ar fi o lașitate din parte-i. Răspunsulă ministrului s’a luată spre sciinţă. * Tăcerea, în care lucră cabinetulă Crispi la planurile financiare pentru de a delătura crima în Italia, începe a face pe Italieni să fiă îngrijaţi. Peste totă, are cabinetulă vr’ună plană ? Nu se scie nimica cu siguritate, numai atâta se vorbesce, că Sonnino în expunerea cheltueliloră pentru 1894 — 95 va arăta lipsa sumei de 130 milioane lire, care lipsă însă se va acoperi astfelă: 20 milioane din economisări și restulă din urcarea venituriloră. Se crede, că statulă va duplica didactrulă la institutele înalte de învăţămentă, darea de moştenire, de venita şi de sare, precum şi darea de pămentă. Se vorbesce apoi şi de urcarea vamei pentru cereale dela cinci la optă lire. In 20 Februarie se va întruni camera şi atunci numai se va pute seisigură starea lucrului. * O telegramă a guvernatorului Sudanului, reproducendă o comunicaţie a căpitanului Philippe, comandantul postului Timbuctu, dice că colonelulă Bonnier a plecată la 12 Ianuarie dimineţa împreună cu ună şefă de batalionă, cu întregulă său stat-major, cu compania a 5-a de infanterie şi ună plutonă de cavaleriă. Colonelulă a fostă surprinsă pe când dormea în lagărulă Dongoi în apropiere de Gondacz, de cătră Tuaregii armaţi şi de Fantazinî. Ei aveau lănci şi cuţite. Au intrată în lagără prin mai multe părţi de-odată, răsturnândă stîlpurile, cari unite prin inele, formau gardulă lagărului. Tiraliorii n’au putută nici să ia armele în mână. Ună căpitană a putută scăpa cu mai mulţi omeni, 9 ofiţeri, între cari colonelulă Bonnier, 2 sergenţi europeni şi 68 soldaţi indigeni au dispărută. Lagărulă surprinsă se afla la 3 zile de marşă dela Timbuctu. Căpitanul: Phi-