Gazeta Transilvaniei, decembrie 1894 (Anul 57, nr. 263-286)
1894-12-01 / nr. 263
Nr. 263—1894, cu destinaţie pentru mănăstirea Sinaia. Inscripţiile de pe cruce reamintesc: data căsătoriei M. M. L. L., nunta de argintă, cum şi data nascerei şi a morţii micei principese Maria a României. —p— Jeszenszky răsplătită. „Magyarország“ ,de astă-sără aduce soirea, că la propunerea ■ministrului Hieronymi, Majestatea Sa a numită pe faimosul procurorii Dr. Alesandru Jeszenszky consilieră de secţiă în ministeriul de interne. Numirea acesta, 4i°® numita fată, are însemnătate întru câtă Jeszensky va fi referentulă afacerilor „valahe“ în ministeriu, în care specialitate şi-a câştigată esperienţe, câtă timpă a fostă procuroră la Oluşiu. —o — Corone eterne. Doamna Susana Andreiu Mureşianu a trimisă subsemnatului comitetă parochială, în locul unei corone pe mormentul fiicei sale, trei florini drept o coronă neperitoare la „fundaţiunea iubiţilor răposaţi“, înfiinţată în folosulă şcolarilor români săraci. Achitămă în acestă modă şi acăstă sumă, care s’a adausă la fundaţiunea numită. Braşovu, 30 Noemvre 1894. Comitetulă parochială română gr. or. din Cetatea Braşovului. ro— Comitetulă secţiunei Ligei (in Bucuresci s’a constituita în modula următoră: Preşedinte Vintilă C. A. Rosetti, vicepresidenţi: I. B. Iancovescu şi Gr. Frunză, casieră G. Boambă, secretară A. D. Florescu, votanţi A. Lupaşcu şi G. Palade. ro — Convertiri religionare. „Egyetértés“ publică scrrea, că locuitorii comunei Weidenthal, din comitatul Carașă-Severinului, nari toți suntă romano-catolici, vară acum se trécá în mássá la religia greco-catolicâ, din causă că episcopulă Dessewffy li-a impusă ună preotă, pe care poporulă nici de cum nu-lă voesce. Totii din causa procederei arbitrare a acestui episcopă suntă foarte amărîți și locuitorii din Haulikfalva, în corn. Torontală, cărora li s’a impusă, ca totă a doua Duminecă să li se predice unguresce în biserică, deşi abia 2°/0 din locuitori pricepă limba maghiară. — o — Conductă de forțe lui Wekerle. Tinerimea maghiară de la universitatea din Budapesta se pregatesce la o demonstraţie în onoarea ministrului-preşedinte Wekerle, din incidentul sancţionărei proiectelor. In unire cu alte societăţi din Budapesta, tinerimea a hotărîtu să aranjeze joi saraină importanta conductă de torţe. Foile budapestane spună, că din tote părţile ţarei sosescă la adresa guvernului sute de telegrame în cari se dă espresiune bucuriei pentru sancţionarea proiectelor. —o — Luptă între Ţigani şi ţărani. Din Turda se scrie, că la începutul septămânei trecute, locuitorii din Micuşă, Kovács József, Fehér Sándor şi Kocsis Pál, reîntorcându-se din Turda dela târgu, când erau aproape de Petridulă de josă, se pomenescă cu o cetă de ţigani corturari, cari eşindă din şanţurile, ce erau pe lângă drumă, se aruncară asupra loră şi cerură să li se dea bani. Omenii, cari erau fără arme şi nu se simţeau în stare de-a ţine peptă cu atâta coră de Ţigană, o luară la fugă. Ţiganii însă îi urmăriră, pe Kovács şi Fehér îi şi prinseră şi, după ce-i jăfuiră de tată ce aveau, celui dintâiu îi ciuntiră amândouă urechile, precum şi nasului, oi lui Fehér îi scoseră amândoi ochii. Ală treilea călătoră, pe care Ţiganii nu l’au putută prinde, ajungendă în comuna cea mai apropiată, dete alarma, or locuitorii înarmați cu case, sape și săcuri plecară în contra Ţiganilor, pe cari îi și aflară în drumură de țară. Se încinse acum o luptă înverșunată între țărani și Țigani. Patru corturari fură tăiați cu casele, 6 au fostă răniți de moarte, era mai ușoră. Dintre călătorii jăfuiți, Fehér a murită pe drumă, er Kovács se află în agoniă. —o — Fortificațiuniiîe Bucurescilor suntă ■ definitiva construite. In săptămâna trecută s’a terminată și fortură Popescu. Armarea forturiloră înainteză repede sub conducerea majorului Tănăsescu. — o— Omoru. Despre ună omoră comisă în Pesta ni se telegrafiază următorele: Asasinul prostituatei Gernedics a fostă arestată în acelă momenta, când voia să arunce cerceii furaţi. Elfi se chiamă Figar, e oalfă de zidară din Galiţia şi a fostă deja condamnată pentru furţă şi jară. — p— Comerciulii între România şi Bucovina. Ca dovadă câtă de viu este comercială între România şi Bucovina poate să servescă faptulă, că consululă română din Cernăuţi a vizată de la începutul anului acestuia pănă la 27 Noemvre cu totulă 19.200 paşaporte. ro— Societatea filarmonică din locă va da primulă său concertă din stagiunea de faţă cu concursul musicei orăşenesc! în 14 Decemvre a. c. în sala „hotelului Centrală“ cu următorul programă: 1. Haydn: Simfonie în Es-dur (Nr. 3) 2. Bruch: Concertă de violină în G-moll cu acompaniare de orchestră (violină: d-lui Rudolf Malcher) 3. Mendelssohn: Liniştea mării şi călătorie fericită. Concertă, cuvertură pentru orchestră. Bilete de întrare se potă căpăta în librăria Hiemesch, începutulă la 8 ore sera. — o— GAZETA TRANSILVANIEI Cântecului lui Lucaciu, composiţiă pentru piană, se poate procura prin d-lă Costi Sibiana Gâluşcă din Braşovă. —o— Teatru germanii. Vineri în 14 Decemvre se va representa comedia în 5 acte de Rudolf Kneisel „ Die Tochter Berichte“. Catastrofa dela Bistra şi foile unguresc!. Cetitorii noştri îşi vor aduce aminte, că cu ocasiunea nenorocirei întâmplata la Bistra prin exprosiunea fabrici.P.i do main do rnarea dp. ~ - -------------------- -----acolo, foile unguresc!, după obiceiulă loră, începuseră se respândâscă în lume bănuiala infamă, că şi aici ar fi vorba de una completă ală Românilor. Spuneau chiar, că în ajunul catastrofei nisce student! din România ar fi fi umblată prin acele părţi şi pe aceştia îi punea în prepusă de-a fi urzită nenorocirea. Cercetările s’au continuată, pănă o of o /NI rlAv* orv xTorlo + IWJ CIA VAV A UV V V. O* OOC no nu o r» putută găsi nici celă mai mică pretextă pentru de-a susține acâstă gravă și prea cutezată calumină la adresa Românilor. Astăzi foia budapestană „Egyetértés“ aduce asupra nenorocirei dela Bistra următorele lămuri, pe cari le primesce dela corespondentulă seu şi din cari reese şi aici mişelia aceloră foi unguresc!, cari au* avută obrăzniciă de-a esploata şi acestă casă pentru calumniarea Româniloră : „Acum a eşitfi la iveală totu lucrului aice fóia ungurescu. La fabrica de prafit era aplicată ună fochistă mai tomnatică: acesta avea o nevastă tinâră și frumoasa, care adeseori a înșelată pe bărbatulă sâu. In presera catastrofei, fochistulă se convinse, că gelosia sa este în adevâră temeinică. Totă noaptea eră și-a mustrată nevasta, pe care o aflase în societatea unui tinera muncitoră dela fabrică, dar nevasta ușuratică dedea numai din umeri. Fochistulă se supâra multă, și când fu diminața, elă pleca la fabrică adresândă nevestei sale urmatoarele cuvinte: „Acum bagă bine de seama, căci mai multă nu mă vei vedea nici pe mine, nici pe elă“... „La o oră după depărtarea lui, fabrica a explodată. Intre victimele catastrofei se afla şi fochistulă şi curtesantulă soţiei sale. Nevasta văduvă, care fusese cu totulă dată uitărei cu ocasia investigațiunei, după terminarea cercetărilor criminale a mărturisită totală şi, fiindcă cele mărturisite le a documentată cu doveefi concrete, este clară, că pentru acestă ccitasta este nimenea. Urmărirea socialiştilor!! germani. In şedinţa de Luni a parlamentului germană, cancelarulă principe Hohenlohe a presentată presidiului propunerea primului procuroră dela tribunalulă din Berlină, prin care se cere, ca parlamentulă să încuviinţeze urmărirea judecătorâscă aceloră deputaţi socială-democraţî, cari în şedinţa dela 6. c. nu s’au ridicată de pe scaune, când s’au făcută urări de „Hoch“ împăratului. Ei vor fi acusaţi de laesa-majestate. Scriea acesta, se înţelege, a produsă mare sensaţiă în Berlină. Suntă diferite vocile cu privire la împrejurarea, că da-va ori nu parlamentulă consimţământulă său pentru urmărirea deputaţilor, amintiţi. Pe când unii susţină, că imunitatea deputatului trebue respectată pentru totă ce se petrece în sala şedinţei, alţii 4 d6, că imunitatea e dată numai pentru vorbiri şi votare, nu însă şi pentru fapte şi întrelăsări demonstrative. Faţă cu îndoiala, ce s’a esprimată, dacă parlamentulă va concede ori nu procesulă de laesa-majestate, ună deputată observă. Atunci cunosci forte rău parlamentulă! „Berliner Corridhe, că totă ţara trebue să aştepte, ca parlamentulă să nu denege urmărirea deputaţilor social-democraţi. Parlamentulă are însuşi celă mai mare interesă de a scuti totă ce este sfântă poporului şi de a combate ceea ce vatemă sentimentulă lui. Printr’o urmărire judecătoresca nu se atacă imunitatea. In praba penală e stabilită, că devoţiunea faţă cu Majestatea Sa poate fi vătămată nu numai prin fapte, ci şi prin întrelăsări. Decă însă urmărirea nu ar avea efectul reperată, ar urma de aici numai, că disposiţiile legale nu sunt indestulitare; pentru pasulă acesta ar trebui să se ia măsuri, prin cari să se estindă influenţa legală pentru apărarea persoanei împăratului. Se pregătesce aşa deră în Germania o acțiune reacționară, prin măsuri și legi escepționale, care face ca situațiunea internă a imperiului se devină totă mai critică, care după dreptă se potă fi trasă la răspundere"1. Etader, că din nou s’a dată de golă infamia, cu care manevreazâ față de noi pressa jidano-maghiară. Procurorii unguresci le vădă acestea, der tacă. Scrri telegrafice. Budapesta, 12 Decemvre. In cercurile oposiţionale s’a lansatu ideia de a cere astăzi, la a treia cetire a proiectului de indemnitate, votare nominală pentru a dovedi, că majoritatea partidei guvernamentale nu e aşa de mare cum s’a arătat, erî. (Ieri au votată 205 pentru şi 90 contra proiectului.) Berlină, 12 Decemvre. In şedinţa de ieri a parlamentului germană s’a cerută de urgenţă resolvarea scrisorii cancelarului imperială privitoare la propunerea procurorului superioră, de a se admite să fie trași în judecată Liebknecht și soți. Hohenlohe a declarată, că la intrarea sa în oficiu nu s’a tractată de-o schimbare a sistemului; dânsulă, ce-i dreptă, nu va umbla în toate pe cărările antecesorului seu, dar va țină samă de faptele esistente și va împlini leafă angajeamentele luate. El se va strădui de-a susţine pacea între stată şi biserică. Debutul acesta a lui Hohenlohe nu i-a adusă ună succesă deosebită. Pe când Bismarck şi Caprivi străluceau ca oratori, Hohenlohe trebui se-şî cetesca vorbirea. Propunerea de tragere în judecată în contra socialiștiloru, cari după regulamentulă camerei a fostă predată unei comisiuni, fu primită cu adâncă tăcere. Pagina 3 Parisu, 12 Decemvre. Preşedintele camerei Burdeau e încă totă greu bolnavă. Procesulu domnişorelor din Sibiiu. Tocmai când să intre fóia în tescu pricoimü unu lungu raportu telegraficu din care, fiindu imposibila a-lț reda astădî, Insemnámü : SÎBIIU, 12 Decenii. Jude Greisz. Acusatele presente: Eugenia Simonescu, Leontina Simonescu, Letiţia Roşea, Elena Cunţanu, Teodora Necşa, Aperătură: Dr. Frâncu. Pertractarea începe la 9 ore. Judele comunică daunelor, că acusaţiunea s’a schimbată, fiindă acusate numai de „állam elleni kihágás“ (contravenţiune contra statului) comisă prin purtarea tricolorului la primirea condamnaţilor Memorandului. Domnişorele recunoscă cu resoluţiune admirabilă, că au întâmpinată pe Dr. Raţiu şi soţi cu intenţiunea, de a-şi manifesta sentimentele naţionale pentru condamnaţii naţiunei, şi au purtată cocarda tricoloră românesca, pe care au dreptă a o purta. Fiindă provocate de gendarmî se depună cocarda, nu s’au supusă, fiind-că la acesta gendarmii n’au fostă îndreptăţiţi. Protestază înse, că în colorile naţionale şi în purtarea loru ar fi tendinţă contra statului. Aperătorulă Dr. Frâncu într’o pledoariă strălucită, care a durată o oră, vestecresce actulă de acusaţiune şi arată, că statulu este aici pentru a scuti libertatea cetăţenilor, în care e cuprinsă şi naţionalitatea şi cultură liberă ală acesteia prin colorile naţionale. Nu se potu opri colorile românesc!, fiindcă esprimă continuitatea de dreptă, Ardealulă avândă aceste colori de sute de ani. Nu suntă dor colorile streine, fiindcă nu poate se fiă Românulă streină în patria lui. Arată, cum s’au folosită aceste colori pănă acum la toate ocasiunile însemnate și cum însuși procurorul recunosce, că nu esistă o ordinațiu- TI 9 hlPY PlDiWU/w/lrt/VM Arvvif Aim \Tnw\ni /-> / '■"»••«"«'Wt/i/t/vw/i' ATI U.111CIU UOi cari vreau unificaţiunea de rassă forţată potă se afirme, că în colorile românesc este tendenţă contra statului. Numai acestor tendenţe distrutive poate se atribue aretarea gendarmii oră contra mărgăritariloră naţiunei române. Judecătorulă imparţială nu va accepta de basă la o sentinţă criminală o utopiă ca aceea a maghiarisărei şi nu va osândi damele române, pentru că iubindu-şî naţiunea, au folosită colorile ei. Nu cere graţiă, ci judecată drepta. Pertractarea se amână. Entusiasmu generalii. NECROLOGII. Capitulată Bisericei catedrale gr. cat. din Lugoşiu cu adâncă întristare face cunoscuta, că Reverendissimul et Domnu Michaila Periami, canoniou alu aces- Biserice sânte, după una morba îndelungată, în anul cetăţii 53, alu preoţiei 26, şi alu canonieiei al 4-lea, provezuta cu SS Sacramente a adormituln Cosmulu la 8 Decemvre st. n. 1894. Osemintele ei se vor înmormânta Luni în 10 Decemvre la 2 ore d. a.; şi Sta liturgia pentru repausul adormitului se va ţine Sâmbătă în 15 Decemvre la 7 ore a. m. Lugoşiu, 9 Decemvre 1894. Fiă-i memoria binecuvântată! Proprie M: Dl*. AumeS Hui*@siasui. Redactori responsabul: Gregor în Haiopă*