Gazeta Transilvaniei, decembrie 1894 (Anul 57, nr. 263-286)

1894-12-01 / nr. 263

Nr. 263—1894, cu destinaţie pentru mănăstirea Sinaia. In­scripţiile de pe cruce reamintesc: data că­sătoriei M. M. L. L., nunta de argintă, cum şi data nascerei şi a morţii micei prin­cipese Maria a României. —p— Jeszenszky răsplătită. „Magyarország“ ,de astă-sără aduce soirea, că la propunerea ■ministrului Hieronymi, Majestatea Sa a nu­mită pe faimosul­ procurorii Dr. Alesandru Jeszenszky consilieră de secţiă în ministe­­riul­ de interne. Numirea acesta, 4i°® nu­mita fată, are însemnătate întru câtă Je­­szensky va fi referentulă afacerilor­ „va­lahe“ în ministeriu, în care specialitate şi-a câştigată esperienţe, câtă timpă a fostă procuroră la Oluşiu. —­o — Corone eterne. Doamna Susana Andreiu Mureşianu a trimisă subsemnatului comi­­tetă parochială, în locul­ unei corone pe mormentul­ fiicei sale, trei florini drept o coronă neperitoare la „fundaţiunea iubiţi­­lor­ răposaţi“, înfiinţată în folosulă şcola­­rilor­ români săraci. Achitămă în acestă modă şi acăstă sumă, care s’a adausă la fundaţiunea numită. Braşovu, 30 Noemvre 1894. Comitetulă parochială română gr. or. din Cetatea Braşovului. ro— Comitetulă secţiunei Ligei (­in Bucu­­resci s’a constituita în modula următoră: Preşedinte Vintilă C. A. Rosetti, vicepre­­sidenţi: I. B. Iancovescu şi Gr. Frunză, casieră G. Boambă, secretară A. D. Flo­­rescu, votanţi A. Lupaşcu şi G. Palade. ro — Convertiri religionare. „Egyetértés“ publică scrrea, că locuitorii comunei Wei­denthal, din comitatul­ Carașă-Severinului, nari toți suntă romano-catolici, vară acum se trécá în mássá la religia greco-catolicâ, din causă că episcopulă Dessewffy li-a impusă ună preotă, pe care poporulă nici de cum nu-lă voesce. Totii din causa procederei arbitrare a acestui episcopă suntă foarte amărîți și locuitorii din Haulikfalva, în corn. Torontală, cărora li­ s’a impusă, ca totă a doua Duminecă să li­ se predice un­­guresce în biserică, deşi abia 2°/0 din lo­cuitori pricepă limba maghiară. — o — Conductă de forțe lui Wekerle. Ti­nerimea maghiară de la universitatea din Budapesta se pregatesce la o demonstraţie în onoarea ministrului-preşedinte Wekerle, din incidentul­ sancţionărei proiectelor­. In unire cu alte societăţi din Budapesta, tinerimea a hotărîtu să aranjeze joi sara­ină importanta conductă de torţe. Foile budapestane spună, că din tote părţile ţa­rei sosescă la adresa guvernului sute de telegrame în cari se dă espresiune bucu­riei pentru sancţionarea proiectelor­. —­o — Luptă între Ţigani şi ţărani. Din Turda se scrie, că la începutul­ septămânei trecute, locuitorii din Micuşă, Kovács Jó­zsef, Fehér Sándor şi Kocsis Pál, reîntor­­cându-se din Turda dela târgu, când erau aproape de Petridulă de josă, se pomenescă cu o cetă de ţigani corturari, cari eşindă din şanţurile, ce erau pe lângă drumă, se aruncară asupra loră şi cerură să li­ se dea bani. Omenii, cari erau fără arme şi nu se simţeau în stare de-a ţine peptă cu atâta c­oră de Ţigană, o luară la fugă. Ţiganii însă îi urmăriră, pe Kovács şi Fehér îi şi prinseră şi, după ce-i jăfuiră de tată ce aveau, celui dintâiu îi ciuntiră amândouă urechile, precum şi nasului, oi lui Fehér îi scoseră amândoi ochii. Ală treilea călătoră, pe care Ţiganii nu l’au putută prinde, ajun­­gendă în comuna cea mai apropiată, dete alarma, or locuitorii înarmați cu case, sape și săcuri plecară în contra Ţiganilor­, pe cari îi și aflară în drumură de țară. Se în­cinse acum o luptă înverșunată între țărani și Țigani. Patru corturari fură tăiați cu casele, 6 au fostă răniți de moarte, er­a mai ușoră. Dintre călătorii jăfuiți, Fehér a murită pe drumă, er Kovács se află în agoniă. —o — Fortificațiuniiîe Bucurescilor­ suntă ■ definitiva construite. In săptămâna trecută s’a terminată și fortură Popescu. Armarea forturiloră înainteză repede sub conducerea majorului Tănăsescu. — o— Omoru. Despre ună omoră comisă în Pesta ni­ se telegrafiază următorele: Asasinul prostituatei Gerne­dics a fostă arestată în acelă momenta, când voia să arunce cer­ceii furaţi. Elfi se chiamă Figar, e oalfă de zid­ară din Galiţia şi a fostă deja con­damnată pentru furţă şi jară. — p— Comerciulii între România şi Buco­vina. Ca dovadă câtă de viu este comer­­cială între România şi Bucovina poate să servescă faptulă, că consululă română din Cernăuţi a vizată de la începutul­ anului acestuia pănă la 27 Noemvre cu totulă 19.200 paşaporte. r­o— Societatea filarmonică din locă va da primulă său concertă din stagiunea de faţă cu concursul­ musicei orăşenesc! în 14 Decemvre a. c. în sala „hotelului Cen­trală“ cu următorul­ programă: 1. Haydn: Simfonie în Es-dur (Nr. 3) 2. Bruch: Con­certă de vi­o­lină în G-moll cu acompaniare de orchestră (violină: d-lui Rudolf Malcher) 3. Mendelssohn: Liniştea mării şi călătorie fericită. Concertă, cuvertură pentru or­chestră. Bilete de întrare se potă căpăta în librăria Hiemesch, începutulă la 8 ore sera. — o— GAZETA TRANSILVANIEI Cântecul­ui lui Lucaciu, composiţiă pentru piană, se poate procura prin d-lă Costi Sibi­ana Gâluşcă din Braşovă. —o— Teatru germanii. Vineri în 14 De­cemvre se va representa comedia în 5 acte de Rudolf Kneisel „ Die Tochter Berichte“. Catastrofa dela Bistra şi foile unguresc!. Cetitorii noştri îşi vor­ aduce aminte, că cu ocasiunea nenorocirei întâmplata la Bistra prin exprosiu­nea fabrici.P.i do m­ain do r­narea dp. ~ - -------------------- -----­acolo, foile unguresc!, după obiceiulă loră, începuseră se respândâscă în lume bănuiala infamă, că şi aici ar fi vorba de una completă ală Ro­­mânilor­. Spuneau chiar, că în aju­­nul­ catastrofei nisce student! din România ar fi fi umblată prin acele părţi şi pe aceştia îi punea în prepusă de-a fi urzită nenorocirea. Cercetările s’au continuată, pănă o of o /NI rlAv* orv xTorlo + IWJ CIA VAV­ A UV V V. O* OOC no nu o r» putută găsi nici celă mai mică pre­textă pentru de-a susține acâstă gravă și prea cutezată calumină la adresa Românilor­. Astăzi foia bu­­dapestană „Egyetértés“ aduce asu­pra nenorocirei dela Bistra următo­rele lămuri, pe cari le primesce dela corespondentulă seu şi din cari re­­ese şi aici mişelia aceloră foi ungu­resc!, cari au* avută obrăzniciă de-a esploata şi acestă casă pentru ca­­lumniarea Româniloră : „Acum a eşitfi la iveală totu lucrulu­i aice fóia ungurescu. La fabrica de prafit era aplicată ună fochistă mai tomnatică: acesta avea o nevastă tinâră și frumoasa, care adese­ori a înșelată pe bărbatulă sâu. In presera catastrofei, fochistulă se con­vinse, că gelosia sa este în adevâră te­meinică. Totă noaptea eră și-a mustrată ne­vasta, pe care o aflase în societatea unui tinera muncitoră dela fabrică, dar nevasta ușuratică dedea numai din umeri. Fochis­­tulă se supâra multă, și când fu diminața, elă pleca la fabrică adresândă nevestei sale urmatoarele cuvinte: „Acum bagă bine de seama, căci mai multă nu mă vei vedea nici pe mine, nici pe elă“... „La o oră după depărtarea lui, fabrica a explodată. Intre victimele catastrofei se afla şi fochistulă şi curtesantulă soţiei sale. Nevasta văduvă, care fusese cu totulă dată uitărei cu ocasia investigațiunei, după ter­minarea cercetărilor­ criminale a mărturi­sită totală şi, fiind­că cele mărturisite le a documentată cu doveefi concrete, este clară, că pentru acestă ccitast­a este nimenea. Urmărirea socialiştilor!! germani. In şedinţa de Luni a parlamentului germană, cancelarulă principe Hohenlohe a presentată presidiului propunerea primului procuroră dela tribunalulă din Berlină, prin care se cere, ca parlamentulă să încuviin­ţeze urmărirea judecătorâscă aceloră depu­taţi socială-democraţî, cari în şedinţa dela 6­­. c. nu s’au ridicată de pe scaune, când s’au făcută urări de „Hoch“ împăratului. Ei vor­ fi acusaţi de laesa-majestate. Scriea acesta, se înţelege, a produsă mare sensaţiă în Berlină. Suntă diferite vocile cu privire la împrejurarea, că da-va ori nu parlamentulă consimţământulă său pentru urmărirea deputaţilor, amintiţi. Pe când unii susţină, că imunitatea deputatului trebue respectată pentru totă ce se petrece în sala şedinţei, alţii 4 d6, că imunitatea e dată numai pentru vorbiri şi votare, nu însă şi pentru fapte şi întrelăsări demon­strative. Faţă cu îndoiala, ce s’a esprimată, dacă parlamentulă va concede ori nu pro­­cesulă de laesa-majestate, ună deputată observă. Atunci cunosci forte rău parla­­mentulă! „Berliner Corr­i­dh­e, că totă ţara tre­bue să aştepte, ca parlamentulă să nu de­­nege urmărirea deputaţilor­ social-demo­­craţi. Parlamentulă are însuşi celă mai mare interesă de a scuti totă ce este sfântă po­porului şi de a combate ceea ce vatemă sentimentulă lui. Printr’o urmărire judecă­­toresca nu se atacă imunitatea. In praba penală e stabilită, că devoţiunea faţă cu Majestatea Sa poate fi vătămată nu numai prin fapte, ci şi prin întrelăsări. Decă însă urmărirea nu ar avea efectul­ reperată, ar urma de aici numai, că disposiţiile legale nu sunt­ indestulitare; pentru pasulă acesta ar trebui să se ia măsuri, prin cari să se estin­dă influenţa legală pentru apărarea persoanei împăratului. Se pregătesce aşa­ deră în Germania o acțiune reacționară, prin măsuri și legi escepționale, care face ca situațiunea in­ternă a imperiului se devină totă mai critică, care după dreptă se potă fi trasă la răspun­­dere"1. Eta­der, că din nou s’a dată de golă infamia, cu care manevreazâ față de noi pressa jidano-maghiară. Procurorii ungu­­resci le vădă acestea, der tacă. Scrri telegrafice. Budapesta, 12 Decemvre. In cer­curile oposiţionale s’a lansatu ideia de a cere astăzi, la a treia cetire a proiectului de indemnitate, votare nominală pentru a dovedi, că ma­joritatea partidei guvernamentale nu e aşa de mare cum s’a arătat, erî. (Ieri au votată 205 pentru şi 90 contra proiectului.) Berlină, 12 Decemvre. In şe­dinţa de ieri a parlamentului ger­mană s’a cerută de urgenţă resol­­varea scrisorii cancelarului impe­rială privitoare la propunerea procu­rorului superioră, de a­ se admite să fie trași în judecată Liebknecht și soți. Hohenlohe a declarată, că la intrarea sa în oficiu nu s’a tractată de-o schimbare a sistemului; dân­­sulă, ce-i dreptă, nu va umbla în toate pe cărările antecesorului seu, dar va țină samă de faptele esis­­tente și va împlini leafă angajea­­mentele luate. El­ se va strădui de-a susţine pacea între stată şi bi­serică. Debutul­ acesta a lui Hohen­lohe nu i-a adusă ună succesă deo­sebită. Pe când Bismarck şi Caprivi străluceau ca oratori, Hohenlohe trebui se-şî cetesca vorbirea. Propunerea de tragere în jude­cată în contra socialiștiloru, cari după regulamentulă camerei a fostă predată unei comisiuni, fu primită cu adâncă tăcere. Pagina 3 Parisu, 12 Decemvre. Preşedin­tele camerei Burdeau e încă totă greu bolnavă. Procesulu domnişorelor­ din Sibiiu. Tocmai când să intre fóia în tescu pricoimü unu lungu raportu telegraficu din care, fiindu imposibila a-lț reda astădî, Insemnámü : SÎBIIU, 12 Decenii. Jude Greisz. Acusatele presente: Eugenia Simo­­nescu, Leontina Simonescu, Letiţia Roş­ea, Elena Cunţanu, Teodora Necşa, Aperătură: Dr. Frâncu. Pertractarea începe la 9 ore. Judele comunică daunelor­, că acu­­saţiunea s’a schimbată, fiindă acu­­sate numai de „állam elleni kihágás“ (contravenţiune contra statului) co­misă prin purtarea tricolorului la primirea condamnaţilor­ Memoran­dului. Domnişorele recunoscă cu re­­soluţiune admirabilă, că au întâm­pinată pe Dr. Raţiu şi soţi cu in­­tenţiunea, de a-şi manifesta senti­mentele naţionale pentru condam­naţii naţiunei, şi au purtată cocarda tricoloră românesca, pe care au dreptă a o purta. Fiindă provocate de gendarmî se depună cocarda, nu s’au supusă, fiind-că la acesta gendarmii n’au fostă îndreptăţiţi. Protestază înse, că în colorile naţionale şi în pur­tarea loru ar fi tendinţă contra statului. Aperătorulă Dr. Frâncu într’o pledoariă strălucită, care a durată o oră, vestecresce actulă de acusaţiune şi arată, că statulu este aici pentru a scuti libertatea cetăţenilor­, în care e cuprinsă şi naţionalitatea şi cultură liberă ală acesteia prin co­lorile naţionale. Nu se potu opri co­­lorile românesc!, fiind­că esprimă continuitatea de dreptă, Ardealulă avândă aceste colori de sute de ani. Nu suntă dor colorile streine, fiind­că nu poate se fiă Românulă streină în patria lui. Arată, cum s’au folosită aceste colori pănă acum la toate ocasiunile însemnate și cum însu­și procurorul recunosce, că nu esistă o ordinațiu- TI 9 hlPY PlDiWU/w/lrt/VM Arvvif Aim \Tnw\ni /-> / '■"»••«"«'Wt/i/t/vw/i' ATI U.111CIU UOi cari vreau unificaţiunea de rassă for­ţată potă se afirme, că în colorile românesc­ este tendenţă contra sta­tului. Numai acestor tendenţe distru­­tive poate se atribue aretarea gendar­mii oră contra mărgăritariloră naţiu­nei române. Judecătorulă imparţială nu va accepta de basă la o sentinţă cri­minală o utopiă ca aceea a maghia­­risărei şi nu va osândi damele ro­mâne, pentru­ că iubindu-şî naţiunea, au folosită colorile ei. Nu cere gra­­ţiă, ci judecată drepta. Pertractarea se amână. Entu­­siasmu generalii. NECROLOGII. Capitulată Bisericei ca­tedrale gr. cat. din Lugoşiu cu adâncă în­tristare face cunoscuta, că Reverendissimul et Domnu Michaila Periami, canoniou alu aces- Biserice sânte, după una morba îndelun­gată, în anul c­etăţii 53, alu preoţiei 26, şi alu canonieiei al­ 4-lea, provezuta cu SS Sacramente a adormitu­ln Cosm­ulu la 8 Decemvre st. n. 1894. Osemintele ei se vor­ înmormânta Luni în 10 Decemvre la 2 ore d. a.; şi S­ta li­turgia pentru repausul­ adormitului se va ţine Sâmbătă în 15 Decemvre la 7 ore a. m. Lugoşiu, 9 Decemvre 1894. Fiă-i memoria binecuvântată! Proprie M: Dl*. AumeS Hui*@siasui. Redactori responsabu­l: Gregor în Haiopă*

Next