Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1896 (Anul 59, nr. 1-23)

1896-01-28 / nr. 22

rele semne de mileniu. Rău s’a început pentru Ungure­anul mileniului. încercarea, ce s’a făcut de-a încheia pace intre partidele ma­ghiare ca cel puţin în anul acesta se se curme luptele înverşunate din­tre ele, n’a isbutit. Patimile sunt mai aţîţate ca ori şi când. Oposiţia atacă fără cruţare partida guvernu­lui, unde numai poate. Cu naţionalităţile cei dela câr­mă stau mai rău acum ca or!­şi când, aşa că din sînul popoarelor ne­maghiare nimeni nu se gândesce de-a lua parte la veselia serbării mileniului. Şi ca se fiă aşa stăpânii fiilei îşi dau totă silinţa continuând bărbătesce cu prigonirile de tot soiul. Cu Austria Ungurii asemenea n’o duc bine. Din acest stat dualist se ridică acum în contra Ungariei mare şi multă duşmănia, ce s’a dat pe faţă mai ales cu prilegiul sfătui­­rilor privitore la reînoirea pactului economic şi financiar dintre Austria şi Ungaria. Tractările dintre guver­nele din Viena şi Pesta dau de mari greutăţi. Austriacii pun condiţiun! apăsătore şi vor acum se urce şi crota, ce o plătea Ungaria pănă acuma pentru cheltuielele comune, armată etc. Cu alte cuvinte n’avem destule dări, se se mai înmulţescâ şi mărăscă pentru ca Banffy cu ai săi se poata încheia din nou pace cu Viena. Mai mult ca toate vise, apasă afi­ pe sufletul partidei dela putere multele fără-delegî, mâncătorii şi în­şelătorii din tabăra lor, ce s’au dat şi se dau pe faţă acum chiar de că­­tră Unguri. Numai de curând s’au desco­perit gheşefturile, ce le făcea fişpa­­nul din Borsod Miklós Gyula cu drumurile de fier clădite pe spina­rea bietei poporaţiuni a comitatului. Acesta s’a îmbogăţit cr comunele din comitat vor ave se plătescă încă fieci de ani, pană ce vor scăpa de sarcinele, ce i­ le-a aruncat in spi­nare. Şi acesta e numai unul. Câţi însă nu vor fi căutat se se îmbo­­găţăscă ca şi el, când guvernul îm­părţea concesiunile drept răsplată pentru slujbele de agenţi şi cortesi, ce i­ le făceau fişpanii şi deputaţii? Acuma se descopere alte ispră­­vuri scandalose ale fişpanului din comitatul Zala, care şi-a şi dat di­­misiunea în urma învinuirilor în­dreptate contra lui, pe când fişpa­­nul mai sus amintit a fost silit de guvern se se retragă. De câte­va fiile face mare svon caşul de corupţiune Pulszky, care nu şi-a dat socotela despre 400.000 fl., ce i-a primit de la guvern, ca se cumpere tablouri de artă pentru museul din Pesta. Guvernul e învinuit cu drept cuvent, că sufere corupţiunea şi că chivernisesce cu cea mai mare uşu­rinţă banii statului. Se plâng gazetele guvernamen­tale, că tocmai acum în ajunul mi­leniului se dejosesce vatra ţării, prin aceea, că se scot la lumina cailei amintitele mişelii. Cine portă însă vina, deca nu aceia, sub a căror dom­­nire se întemplă mişeliile, dăcă nu sistemul acela corupt, care le face cu putinţă? Curmarea certei pentru bunaa. Septămâna aceasta ni a adus vestea liniştitore, că carta, ce a isbucnit în Sibiiu pentru proprietatea „Institutului tipografic“ şi a foilor „Tribuna“ şi „Fata poporului“, tipărite acolo, s’a curmat. Sâmbăta trecută s’au întruni­t membrii comitetului, la Sibiiu şi au aprobat paşii făcuţi de Dr. Raţiu. S’a decis, ca se cheme pe T. L. Albini și să fiă provocat din nou a da declarațiunea cerută, că „Institutul tipografic“ este proprietatea comitetului. T. L. Albini, adus în strâmtore, a declarat, că e gata să subscrie actul notarial, prin care se recunoaste comitetul ca proprietar. Acesta s’a și întâmplat. De altă parte Dr. Raţiu a dat declaraţiunea, că printr’asta se curmă procesul şi că faţă cu T. L. Albini nu mai are nici o pretensiune. Faţă cu purtarea d-lor T. L. Albini, G. Bogdan-Duică şi Russu-Şirianu s’a de­cis, că cei doi dintâi, Albini şi Duică, să nu mai fiă primiţi în postul lor la nici un cas, or cât pentru Russu-Şirianu s’a lăsat în voia d-lui Dr. Raţiu să-l primesc i­­răşi ca colaborator la foi, dacă va voi, însă nu­mai sub condiţiunea, ca să pară spuse îna­intea publicului pentru purtarea sa necu­­viinciosă faţă cu Dr. Raţiu. Se mai clocea că cu privire la d-nii Brote, Albini și Popovici, cari au trecut în România, s’a hotărit, ca să se curme legăturile cu ei și să nu fie priviți ca non­­proprietari ai „Institutului tipografic“. De față au fost 16 membri, dintre cari 11 au votat pentru hotărîrile de mai sus, or­i în potriva lor. Contra au fost d-nii: Dr. V. Lucaciu, N. Cristea, A. Su­­ciu, Dr. Baroisnu și Comşa. „Tribuna“, anunțând acastă deslegare a certei iscate în sânul comitetului, cjice, că printr’asta crisa „Tribunei“ s’a sfîrşit și nedéjduesce, că pentru tot-deuna. Vom vedea, daca aceia, cari — cu Slavici, Brote şi comp. în frunte — au urzit certele urîte dela „Tribuna“ şi din comitet, se vor cuminţi şi se vor astâm­păra în viitor. FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ Eacă dracul (Spusă cum se vorbesce pe Someş). On1­­uăm2) trecea pe vreme grea pîntr’o pădure. Plaia turna ca din 3) cofă, fulgerile și trăsnețile gân­di ai 4), că amu amu vreau se prăpă­­deascu lumea ; o fost dară silit, vrând­­nevrend, se stee în pădure subt­on copaciu, până o trecut fortuna. Pă­­raiele creșteau 5) văcjend cu văchilii), și scoteau copaci din rădăcină, er ventul dărăpăna ploptyii (plopii) de crengi și pe copacii scorburoş! mi-i culca la pământ. Apróape de locul unde se pusese călătorul să se scutescu de vreme era on copaciu mare crenguros apróape de-o poiană, şi chiar lângă drum. Când era vijelia mai mare, numa aude poac! şi copaciul cel mare se rostogoli di pân’ trupehină de rămase numa cam d’on stat de năm. După ce o încetat ploia de tăt, s’o luat nămu­nost și s’o dus aţă la copad­ă să vafiă cum de s’o rupt iei chiar di pă din jos de crengi, cum de nu s’o rupt din rădăcină, dacă o stat să chiar cadă, văi­­să și2) stat locului cum o fost? Adică când o fost acolo ce era să-i vadă văchii ? Trupchina copa­­ciului iera găunoasă, borchită, şi iera plină plinuţă de3) ban!4) tăt5) de aur şi de argint. Cum am fiîs, copaciul iera aproape de-o poiana lângă drum. Di-acolo se uită nămu­nost în tote părţile să vafiă, dacă-i singur, ori că-l vede6) cineva? Adică din jos vede patru uăminî înarmaţi până ’n dinţi suind în sus. Dacă vă fie pă uaminî, îşi luă clopu ’­ în mână şi o tuli­aţă la vale pă lângă cei patru uaminî. Dar aceia văc­indu-l că fuge ca nebun, îl opriră şi îl întrebară : De ce fug! aşa tare, mă nămule? Doară nu te alungă lupul? — Nu, da­­că dracul — Hm! Eacă dracu ! îşi fu­c cei patru oaminî, ce urcau la deal; iei fuge de dracu! Şi — noa, nu-i mirare, că-i singur şi cu mânagălă, dar noi sântem patru şi cu puştile pline, hai să-l vedem! Şi cei patru îşi urmăză calea în sus pe drum, iar cela tot fuge la vale cât fuge, apoi se ascunde între tute într’on loc, di unde putea bine să vadă ce vor face cei patru. Adică­,cei patru merg-mărg pă drum la dial până dau de copaciul cel mare resturnat. Şi să miră şi ei de copaciu, apoi se uită în scorbura lui şi văfiând atâta potop de banî, bat in palme şi rîd cu hohot: Aies­­ta-i dracu? I-i bun drac! Bine că am dat de iei! Şi-şi fac de lege scute-or ei banii amu să-i împartă, ori ce să facă ? Fiă-care avea în gând câte ceva, ce nu putea spune la ortaci, fiă-care ar şi vrut să aibă singur camora, dar una ca asta de­ocamdată nu se putea. Dec! îşi fac ei de lege aşa. Doi inş! să se ducă la oraş, că nu-i de­parte, să aducă pită, friptură, jin1­ şi horincă2), iar doi să stea lângă bani cu puştile pline, să păzască ca­mora, şi după ce vor sosi şi cei doi din oraş, apoi să o împărţăscă fră­­ţesce şi să se ospete voiniceşte. Aşea şi făcură. Doi inşi plecară la oraş şi alţi doi rămaseră locului. b­in-un 2) uăm-om 3) din se esprimă ca gym­ 4) gândeai se esprimă gângyei 5) cresceau se esprimă creşteau 6) uăchii-ochii. 4) ua-orî 2) şi-fi. 3) de se esprimă gye 4) bani se esprimă banyî 5i tăt-tot. 6) vede ceresce vegye. 7) clopu-pălăria. 1) jin-vin 2) horincu-rachia cu vinars. Revista politică. Pertractările privitoare la pactul dualistic. Implinindu-se în anul viitor 30 de ani de când s’a încheiat dua­lismul austro-unigar, ambele guverne, adecă cel austriac şi cel ungar au început deja încă în luna trecută a se sfătui în privinţa modului şi în privinţa condiţiunilor cum se se în­cheie din nou acel pact. Cele dintâi consultări din luna trecută le-au ţi­nut miniştri austriaci împreună cu miniştri ungar­ in Viena. Ei, însă, n’au putut ajunge la un resultat ho­­tărîtor, dec! au trebuit se-şî întrerupă consultările. Săptămâna trecută mi­niştri austriac! au venit la Budapesta pentru ca se continue cu miniştri ungari sfătuirile, pe cari le întrerup­seră în Viena. Consultările au durat mai multe fiile, dar şi acum s’au finit nefavorabil. Mai ales cestiunile economice şi comerciale sunt acelea, asupra cărora ambele ministerii nu se pot învoi. Mai vine apoi și întrebarea de forte mare însemnă­tate a cvotei, adecă a sumei, cu care trebue să contribue de-o parte Aus­tria, de altă parte Ungaria la aco­perirea datoriilor întregului stat. Un­gurii se plâng, că suma, pe care o plătesc ei pentru acoperirea ace­lor datorii, ar fi prea mare, pănă când Austriaca fiic, că e prea mică. Afacerea acesta a fost amintită adese­ori şi în parlament, de aceea guver­nele s’au înţeles se formeze o com­i­­siune amestecată din parlamentul austriac şi cel ungar, care apoi se decidă asupra cvotei. Aşadară şi de astă dată sfaturile pentru încheierea pactului dualistic au trebuit să fie în­trerupte, fără ca guvernele se fi ajuns la vre­un resultat final, şi ele au ho­tărit numai atâta, ca de­ocamdată se continue pertractările în scris. Miniştrii austriaci au plecat joi sora la Viena şi ministrul-preşedinte aus­triac, conte Badeni îndată a doua fii a fost în audienţă la Majestatea Sa, căruia i-a referat asupra consultărilor din Budapesta. Proces pentru agitare de naţio­nalitate. Alaltăerî s’a pertractat îna­intea tribunalului din Budapesta pro­cesul de pressă al filaristului slovac Dr. Isidor Ziak din Turoţ-Săn-Mărtin. Acesta publicase adecă în 5 Martie a. tr. în­­iiarul slovac „Narodnie No­­vinyk‘ un articol întitulat „Maghiari­­sare neruşinatăIn acel articol na­ţiunea maghiară e timbrată ca o naţiune despotică şi crudă, şi Slo­vacii sunt provocaţi se lupte din toate puterile contra maghiarisărei. Pro­curatura de stat îi intentase lui Ziak pentru acest articol proces de pressă. „Sazeta“ iese în M­ care dr. Atemelie pentru Austro-Ungaria. Pe un an 12 fl., pe sese luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Dumineoâ 2 fr. pe an. Pentru România si străinătate: Pe un an 40 frânai, pe ,os. Ioni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de DomineoA 8 fr.no!. Se prenumără la toate oficiale poștale din intru și din ntară și la doi. ad­epteri. Aiwmeitul jeitri Brasov administraţiunea, piaţa mare, Târgul Inului Nr. 30 stagiu I., pe un an 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusul în casă. Pe un an 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a. gen 15 bani. Atât abonamen­tele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. MactiMed, MBinistratiiM, li Tipografia; Sraiţov, piaţa mare Nr. 30. Scrisori n­efrancate nu se primesc.—Manuscripte nu se r­etrimet, INSERATE se primesc la Admi­­nistraţiune în Braşov şi la ur­­matoarele Birouri de anunciuri: în Viena: Jr. Dukes, Heinrich Schalek, Rudolf Mosse, A. Oppeliks Nachfolger, Anton Oppelik, J. Danneber, în Budapesta: A. V. Goldbergerg, Eckstein Bemned, în Bucuresci: Agence Havas, Suc­­cursale de Roumanie; în Ham­burg: Karolyi­ck Liebmann. Preţul Insorţiunilor: o seria garmond pe e coloana 8 or. şi 6Oor. timbru pentru o publi­care. Publicări mai dese după tarifă și învoială. Ho clame pe pagina a 8-a o seria 10 or. seu 30 bani. Nr. 22.—Anul LIX. Brașov, Duminecă, 28 Ianuarie (9 Februarie) 1896.

Next