Gazeta Transilvaniei, decembrie 1902 (Anul 65, nr. 264-285)
1902-12-04 / nr. 266
Urmări ale campaniei teroriste. Am nu numai odată, că şovinismul violent, care de mult timp s’a dedat a terorisa tot şi pe toţi, întru cât stau în calea poftelor lui nerealisabile şi nebune, lucreza însuşi, mai mult chiar ca oposiţia ce-o întâmpină, pentru ca se deschidă ochii lumei din afară asupra adevăratei sale naturi şi a stărilor deplorabile, ce le-a creat, de când a ajuns se dirijeze spiritele în sînul elementului dela putere, după ideile şi capriciile sale. De când cu gona, ce s’a întreprins la inspiraţia şi îndemnul acestui şovinism în contra pretinşilor agitatori şvabi din Bănat şi saşi din Ardeal, s’a creat în Germania, unde a prevelat prietinia pentru Maghiari, un curent antimaghiar, care începe se cucerască tot pe mai mulţi şi din tabăra celor ce se ţineau de lozinca politicei oficiale de stat germane şi n’aveau ochi şi urechi pentru suferinţele Germanilor din Ungaria. Urmăririle şi condamnările publiciştilor germani au făcut mai mult pentru stîrnirea interesului, ce se slăbise aşa de mult în Germania faţă cu conaţionalii din statul ungar, decât toate articolele şi corespondenţele publicate în timp de treizeci de ani prin unele chiate germane din Bavaria, Saxonia şi Prusia. Procesele de pressă, cu pedepsele, ce le-au urmat, i-au făcut pe cei din Germania se cerceteze lucrul mai de-aproape, se cumpănăscă faptele şi judecarea lor, şi să tragă resultanta. Astăcji nici un supus german din câţi se ocupă şi de cele ce se petrec în interiorul Ungariei, nu mai stă la îndoială, că ceea ce li se ia în nume de rău Germanilor din Ungaria, este, că ţin la germanismul lor şi vor se-şi păstreze intactărea şi cultura lor germană. Toţi aving din ce în ce mai mult, că învinuirea de agitaţiune în contra legilor şi a statului derivă tot numai din acelaşi isvor. Verturăm cum au fost înhăţaţi de cătră estrem, mai ales deputaţii saşi din Braşov Korody şi Dr. Lurtz. Ei sunt luaţi la ochi ca presupuşi agitatori, unul, fiind-că scrie din când în când la câteva foi germane din afară, celălalt, fiindca la totă ocasiunea îşi accentuăză alipirea cătră limba şi naţionalitatea sa germană, amândoi peste acesta, fiindcă sunt suspiţionaţi a sta în legătură şi cu mişcarea naţionalistă dintre Şvabii din Bănat. Seim cât de crud a fost atacat c zilele acestea deputatul Korodi în cameră. Cea mai nouă „afacere“ a privit pe deputatul Lurtz, faţă cu care s-a făcut arătare în scris la comisia de incompatibilitate a dietei, că „urăsce pe Maghiari“, că „este un trădător al statului“, că agită în contra unei legi sancţionate şi că prin urmare esistă contra lui cas de incompatibilitate. Comisiunea amintită a luat in disensiune aceasta arătare în 10. c. şi cu ocasiunea aceasta s’a presentat înaintea ei şi deputatul Lurtz ţinând un discurs, prin care i-a succes a demasca uneltirea pusă la cale în contra lui. Comisiunea de incompatibilitate a trebuit se-l achite din simpla causă, că arătarea n’a fost basată nici pe lege, nici pe fapte. Rămâne însă acesta discusiune, despre care aducem amănunte la alt loc, o nouă constatare viuă și neîndoiasa, că şovinismul atacă fără temeiu, și că scopul lui nu e decât terorisarea brutală. Din dietă. In şedinţa de Sâmbătă a dietei au venit la ordinea zilei petiţiile a vre-o 20 de comitate, cari cer desfiinţarea aşa numitelor legi diiamante pentru Thököly şi Rákóczi şi pretind în acelaşi timp să se inarticuleze meritele lui Ludovic Kossuth şi ale honvedilor din 46. Ministrul president Szell a declarat, că se va ocupa cu cestiunea readucerei în ţară a osămintelor lui Rákóczi, a rugat însă camera să nu-l acuse, deci nu poate consimţi cu celelalte părţi ale petiţiilor. Legile din 1687 şi 1715 privitdre la Thököly şi Rákóczi le-a şters deja fiecare Maghiar în inima lui. Aprecieză meritele lui Ludovic Kossuth şi dice, că nu este nimeni care să stimeze mai mult memoria lui Kossuth, — nu poate împărtăşi însă dorinţa petiţionarilor, din causă că Kossuth s’a pus în contradicere cu constituţia ţării şi cu ordinea sucesiunei la tron, când în 1849 a enunţat detronarea casei de Habsburg. — Bine a făcut! strigă Barta Ödön. — Şi adî ar trebui se se facă! seconda Lengyel Zoltán. Szell face atentă camera, să nu tulbure armonia pacînică dintre rege şi naţiune şi să nu facă politică de sentimente. ANUL LXV. „SAZETA“ iese în Mars * Abonamente pentru Austro-Ungaria Pe un an 24 cor., pe geae luci 12 cor., pe trei luni 8 cor. N-rii de Duminecă 2 11. pe an Pentru România și străinătate: P© un an 40 franci, pe şase luni 20 fr.. p© trei luni 10 fr N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumeră la tote ofterele poştale din întruşi din afară şi la d-nii colectori. Abonamentul pentru Braşi Administraţiunea, Piaţa unue. Târgul Inului Nr. 30, et.aţiu I.: Pe un an 20 cor., p© şase luni 10 cor., pe trei luni 1 cor. Cu dusul în casă . Pe un an 24 cor., pe 6 luni 12 c., pe trei luni 6 coroane. — Un esemplar 50 bani. — Atât abonamentele căt şi inserţiunile sânt a se plăti înainte RED ACŢIUNEA, Mffliaistraţiunea şi Tipografia Braşov, piaţa mare nr. 30 coriaorî nefrancate nu se primesc.— Manuscripte nu se retrimit. INSERATE os primesc la Administraţii!©© în Braşov şi la următorele 3IE0URI de iNLA NŢURI: în Viena la N. Dukas Nachf., Nux. Augenfeld & Emeric Leaner, Heinrich Schalek, A. Oppelik Nachf. Anton Oppelik. În Budapesta: la A. V. Goldberger, Ekstein Bernat, Iuliu Leopold (VII Erzsébet-körút). PREŢUL INSERŢIUNILOR: o seria garmond pe o coloana 10 bani pentru o publicare. — Publicări mai dese după tarifă şi învoială. — RECLAME pe pagina 3-a o seriă 20 bani. Nr. 268. Braşov, Miercuri 4 (17) Decemvrie. 1902. isolaţî, ca la ţară. Din Paris, adevăratul Paris, nu cunosc aprope nimica. Numai din când în când fac câte o călătorie lungă pănă acolo. Madame Chantal se duce adecă să facă cumpărături. Şi aceasta se face așa: Domnişdra Perle, care are dulapurile din bucătărie (cheliile cu albiturile le ţine im n i^dBBfcliedeclară Madame Chantal şi domnişdra Perle fac împreună aceasta călătorie, numai ele singure, în taină şi nu se întorc decât seara, istovite şi agitate şi scuturate în droşcă, a cărei acoperiş este plin de sacî şi pachete. Pentru Chantalescu, întreaga parte a Parisului dincolo de Sena constă din cartiere nouă“, unde, după credinţa lor, locnesc nişte omeni ciudaţi, lărmuitori şi nu prea cinstiţi, cari îşî petrec dilele în trândăvie şi nopţile în desfrîu, or banii îi aruncă pe ferestră. Din când în când îşi conduc totuşi firele la teatru, la opera amică sau la teatru francais, deci piesa e dă, este lăudată în jurnalul, pe care este domnul Chantal, fetele sunt de nouă-spre-dece şi de pre-dece ani, sunt două fete frumarî şi vidie, bine educate, încă !ine educate, căci rămân aşa de nevate ca nisce păpuşe. Abia îndrăzfcî să vorbescî cu ele, atât de castent; ţî-e frică, că ţi-ai permis prea mult aţă cu densele, deci le saluţi numai. Tatăl este un domn fdrte amabil, fdrte învăţat, cu minte limpede, o fiinţă fdrte cum se cade, dar îi place înainte de toată liniştea, pacea, motivul principal, că familia lui trăesce într’o nemişcare, ca mumiile în mormânt. Ceresce mult, stă bucuros de vorbă şi se emofioneza. Epiderma lui spirituală, prin lipsa de contact şi prin giugiulirea îndelungată, a devenit atât de sensibilă, încât cel mai neînsemnat lucru îl pute agita şi a atinge dureros. Chantalescii totuşi au câţîva prieteni, aleşi prin împrejurime cu multă îngrijire. Ei mai schimbă pe an câteva visite cu rudele, cari locuesc la distanţe mari de dânşii. Eu prândesc de două ori pe an la dânşii: la 15 August şi la boboteză. Acesta este o datorie pentru mine tot aşa de sfântă, ca sfânta grijanie la Pasci pentru un creştin. La 15 August tot mai sunt și alți câțîva invitați. La boboteaza sunt numai eu dspe la masă. Prândiiui așadar în aceasta de ca în tdte dilele epifaniei, la Chantalescu. După obiceiu, sărutai pe domnul și domna Chantal și pe domnișdra Perle și făcuiii inam icul Din România. Răspuns la mesagiul tronului. In camera română s’a încheiat desbaterea asupra răspunsului la mesagiul regal. Eră textul acestui răspuns, care a fost primit de majoritate şi care a fost redactat de d-1 Em. Porumbaru, raportor: Sire! Adunarea deputaţilor, recunoscătore pentru cuvintele căldurose cu cari Majestatea Voistră a binevoit a saluta deschiderea celei de a doua sesiuni ordinară a corpurilor legiuitore, îşî face o datorie de a depune şi de astă-dată la picioarele tronului espresiunea sentimentelor sale nestrămutate de respectuosă iubire şi de profund devotament. Sire! Deosebita solemnitate cu care Majestatea Voistră, împreună cu ţara întrega, a serbat astă-primăvară aniversarea de un pătrar de secol a răsboiului independenţei, este o dovadă viuă, că recunoscinţa şi veneraţiunea poporului român pentru eroii luptelor glorioase din 1877 cresc tot mai mult cu cât ne depărtăm, în cursul timpului, de data acestui mare eveniment istoric. Pastele patriei vor păstra cu sfinţenie amintirea zilelor memorabile în cari Majestatea Voistră, cu credinţă în geniul României şi în virtuţile strămoşesce ale acestui popor, V’aţî pus în capul bravei noistre oştiri şi aţi ridicat la înălţimi necunoscute fala neamului nostru. Naţiunea română nu va uita niciodată, că prin victoriile câştigate pe câmpul de bătălie şi cu preţul zilelor Voistre atât de scumpe ei, aţi făurit neatârnarea statului român, realizând astfel ultima dorinţă a adunărilor ad-hoc şi aşezând pe temelii de bronz viitorul regat al României. Permiteţi, dar, Sire, adunărei deputaţilor, espresiune fidelă a sentimentelor naţiunei întregi, ca celebrând amintirea acestor fapte măreţe, cari au aruncat o strălucire atât de viuă asupra domniei Majestăţii Voistre şi cari au înălţat statul român la posiţiunea şi rangul pe care le ocupă astădi, în concertul statelor europene, să asigure pe Majestatea Voistră de recunoscinţa, devotamentul şi iubirea de carindra este însufleţită pentru suveranul ei. Sire! Călătoria Maiestăţii Voistre în Bulgaria şi primirea căldurosă ce i s-a făcut din partea Principelui şi a poporului bulgar, au dat serbărei evenimentelor de acum 25 ani o semnificare deosebită. Adunarea deputaţilor a văzut, cu o viuă mulţumire, manifestarea sentimentelor de recunoscinţă pentru România, constatate de Maiestatea Voistră cu prilejul acestei călătorii, şi ea este încredinţată, că aceste sentimente vor întări relaţiunile prietinescî, cari trebue să domnescă între ambele popore. Astfel întrevederea de la Rusciuc şi Plevna, pe locul chiar unde armatele aliate ruso-române, sub comanda supremă a Maiestăţii Voistre, au decis sorta răsboiului şi au creat Principatului vecin o situaţiune mai bună, pote fi considerată, cu drept cuvânt, ca o continuare a bunelor legături de vecinătate dintre cele două ţări. Adunarea deputaţilor, Sire, ţine a Vă încredinţa, că pretutindeni unde Majestatea Voistră a pus piciorul în cursul acestei călătorii, naţiunea română s’a simţit cu inima şi cu gândul alături de Majestatea Voistră. Sire! Naţiunea românască a primit cu fericire înalta asigurare ce i se dă prin mesagiul regal, că raporturile noistre cu toate statele sunt din cele mai bune. Ea este încredințată, împreună cu Majestatea Vos