Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1908 (Anul 71, nr. 1-24)
1908-01-15 / nr. 11
REOACŢIUNEA. AiimsimTM şi Tinosrava Braşov, piaţa mare nr. 30. TELEFON Nr. 220. tărişori nebancate au se primea o. Manuscript, nu se retrimit. Inserate ie primesc la Administra fibre Sraţov şi la urmatoarele BIROURI de ANUNŢURI: îo Vlen® la M. Dukes Nacht., Nun. Aagenrold & Kroerie Leaner. Heinrich Sohaiek. A. Oprienk Nacht.. A nton Oppelik. In Budapests ia A. V. Golber^©t. Ekatein Bernat. Iuliu Leopold (VII Breachet-körut). Prețul Insorțiunilor: o scrie garraond pe o coloana 10 b&ul pentru o publicare. Publicări mai dese dupa tarifa și învoiala. - RECLAME |»o pagina .S-a o serie 20 bani. ANUL LXXI SAZETA apare în fiecare zi ABouamente pe ana AuaiHi-etigma: Pe un an ii cor., pe tase luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. H-rlI da Dumineci 4 cor. pe an. Patul Pannaim și straiaăuw: Pe un a 40 franci, pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. K-rlI de Dumineca 8 fr. pe an-Se prenumera la toate oficiile poştale din intru şi din afară şi la d-nii colectori. Apouaiaeintal pentru Braşov, Admintetraţiunea, Piaţa mare târgul Inului Nr. 80, Stagiu I. Pe un an 20 cor., pe şase luni 10 cor., pe trei luni 6 cor. Ca dusul acasă . Pe un an 24 cor., pe şase luni 12 cor., pe trei luni 11 cor. — Un esemplit 10 bani. — Atât abonamentele, cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 1 Braşov, Limii-Marţi 15 (18) Ianuarie 1908. lin ziarist maghiar la Björnson. O dovadă viuă despre aceea cât de mult au fost impresonate cercurile intelectualilor maghiari de debutul lui Björnson, in apărarea naţiunilor nemaghiare din Ungaria faţă cu supremaţia maghiară, este o convorbire ce a avut-o zilele acestea la Roma corespondentul ziarului „Az Ujsag“, Balla Ignacz, cu poetul norvegian. Îndată ce a înţeles că Björnson primeşte vizite din când în când, s’a dus la locuinţa sa pe Corso Umberto arzând de nerăbdarea alia dela poet, cine l’a informat asupra Maghiarilor? Când s’a prezentat ziaristul ungur, Björnson c’un surâs rece la sa- lutat şi a zis cătră el în limba germană : „Ah, also sie sind auch ein Magyaré !“ I-a dat mâna şi aşa a început conversaţia în limba germană, deşi maghiarul zice, că cunoaşte şi limba italiană. N’a vrut însă să abuzeze de curioasie, şi în loc de italieneşte a vorbit nemţeşte. I-a spus ce impresiune penibilă a produs scrisorile lui Björnson între Unguri şi îndată a şi vrut să-l descoasă, că cine i-a dat informaţiunile. „Oho! răspunde poetul, asta-i secretul meu, nu trădez pe tovarăşii mei de arme ! Atâta pot numai să-ţi spun că nu sunt Maghiari, deşi cunosc bine relaţiunile d-voastră.“ I-a spus apoi poetul cum a ajuns să se informeze despre stările din Ungaria şi să-şi ridice glasul în favorul celor asupriţi. Raportorul şi-a făcut însemnări cu creionul, asupra acestui istoric, la care vom mai reveni. „Cu deosebire, rolul iezuitic al lui Apponyi, n-a revoltat", îi zise Björnson, şi istorisi mai departe, cum s’a interesat de Ruteni, de Poloni de relaţiile acestor două popoare din Galiţia, de asuprirea ce o sufer Polonii în Prusia etc. Şi cum numai mult mai târziu a ajuns la cunoştinţă, că şi în Ungaria naţionalităţile sunt asuprite; iar mai mult l’a revoltat că groful Apponyn, tocmai cel mai pronunţat amic al păcei în afară, e maghiar. Vorbeşte de pace, dar poartă răsboi contra naţionalităţilor. „De aci încolo", zise poetul, „ştiţi ce s’a petrecut. Amicii păcii au năvălit asupra-mi dar eu nu m’am retras şi nu mâ voi retrage. Voi continua lupta !...“ „Am douăzeci de colaboratori şi de corespondenţi în cari mă pot încrede, cari mă informează permanent despre starea lucrurilor şi eu conţinu a scrie acuzările mele... Astăzi am terminat un articol nou pentru „Neue Freie Presse.“ „Ungaria să fie stat independent şi liber — zise Björnson. Dar să nu asuprească naţionalităţile! Fiecare să vorbească şi să înveţe limba pe care o voeşte. Maghiarul-ungureşte, Slovacul-slovăceşte ! Şcoale maghiare să se ridice atâtea câte vor voi Maghiarii, dar să nu li se ia naţionalităţilor dreptul de a şi înfiinţa şcoale cu acea limbă pe care o voesc. Repet iubesc pe Maghiari, totdeauna i-am iubit. Puterea lor espansivă e o adevărată putere. Ei au încă o misiune în istoria Europei. Sunt oameni bravi şi au şi inimă.... nu pe ei îi acuz ci pe guvern. Pe conducători şi mai cu samă—pe Apponyi !“ „Ştiu că în luptele mele am ajuns pe un vulcan care mai curând ori mai târziu va isbucni... Dar nu-i nimic ! Să isbucnească ! să fie luptă ... Şi va şi fi luptă, pentru că jocul cel continuă Apponyi e joc periculos... Aceasta luptă care se pregăteşte acuma va fi o luptă serioasă, nu luptă de scrieri şi articole de ziare, ci luptă serioasă, în care va curge şi sânge... şi nu totdeauna sângele naţionalităţilor !... “ Spune apoi poetul, că numirea de Gross-Magyaren a folosit-o după modelul de Gross-Schweden, fiindcă tocmai aceea voesc ce-au voi Swedezii, faţă cu Norvegienii. Mai departe a esclamat Björnson: „Lăsaţi naţionalităţilor limba lor şi dacă voiţi limbă comună, să fie în toată Europa centrală limba comună cea germană! Dacă împăratului Iosif II nu i-a succes aceasta, acuma va succede, fiindcă acuma sunt alte vremuri. . Maghiarii să vorbească ungurește intre ei, dar, cu străinii să vorbească fiecare' ueiÎUește. .. cum e de pildă în America limba comuna cea engleză." „Limba ^comună să fie aici deocamdată cea germană. Deocamdată, am zis, fiindcă poporul viitorului este tot poporul slav! In acesta încă puterea e intactă.“ „Aceasta însă să n’ofcri, căci de aici să poate naşte bucluc. Aceasta se poate scrie numai mai târziu. Eu însuşi o voi scrie. Dar acum încă nu“(!) Răspunderea pentru exactitatea celor raportate aici o are raportorul Ioaei „Az Ujsag“. Acesta mai spune că poetul a vorbit şi despre socialism şi despre cestiunea jidovească — fireşte ca să satisfacă curiositatea lui Balla Ignacz. In fine l-a rugat pe acesta să-i citească nişte versuri în limba maghiară a căreia accente i-au plăcut mult. înainte de a se depărta, Balla a cerut lui Björnson un autogram, data locului şi a zilei cu subscrierea poetului, pe care îl reproduce în „Ujsag“. Este autogramul „adversarului Maghiarilor !“ FOILETONUL »GAZ. TRANS.« v \v\ \ • .-«aUtKKV: -v \ v; . • -V NX. \ X • Lumi pitice. Am accentuat nu de mult, că traducând articole ştiinţifice din limbi străine, trebue să fim cu atenţie la timpul când au fost scrise acele articole, să ţinem seamă de eventualele progrese mai proaspete, căci altfel uşor putem comite anacronisme. In No. 264 cetim un foileton astronomic scris de C. Flammarion acum vreo zece ani, tradus de J. L. astăzi, în care ni se vorbeşte numai de opt sateliţi ai lui Saturn. Ei bine, în deceniul din urmă s’au mai descoperit doi, încât astăzi cunoaştem zece. Despre aceasta Flammarion a scris articol în repeţite rânduri, de care trad, se vede n’are cunoştinţă ") Goana după trabantul al nouălea s’a pornit în staţiunea Arequipa a Observatorului Harvard. Cu ajutorul telescopului Boyden, de 13 ţoli=35 cm, s’au făcut fotografii de ale lui Saturn cu expuneri de câte o oară. Examinarea acestor plăci nu releva nici o urmă a vr’unui trabant necunoscut de ai lui Saturn şi profesorul Pickering ajunse la conclusia, că nu mai e nici o speranţă de-a găsi lumi nouă de ale planetului. Dar aşezându-se telescopul Bruce, aproape de două ori mai tare (24 ţoli=62 cm.), cercetarea fu reluată cu avânt nou. In 1897 şi 1898 s-a obţinut o serie de fotografii, cu rezultat mai favorabil. In Martie 1899 s’a început examinarea minuţioasă a plăcilor şi s’a aflat, că pe cele din 17 şi 18 August 1897, precum şi pe cele din 16,17 şi 18 August 1898 obţinute cu expuneri de 1--2 care se observă un mic punct în depărtare considerabilă dela Saturn Punctul se mişcă de-odată cu planetul, prin urmare trebuia să fie un satelit de al lui Saturn. Fotografii şi examinări ulterioare au verificat presupunerea. Astfel s-a descoperit satelitul al 19-lea, primind numele Phoebe, care după mitologia antică era o soră a lui Saturn. Dintre ceilalţi sateliţi cunoscuţi de mai nainte trei au fost botezaţi de John Herschel, Thetys, Dione şi Rhea, numiri de ale surorilor lui Saturn, unul Japetus I frate al lui Saturn, iar cel descoperit în 1848 a primit numirea de Hyperion (fiu al lui Uran, frate al lui Neptun). Mişcarea satelitului e retrogradă, cei- ; laiţi având mişcări directe. Profesorul Klein, j redactorul revistei astronomice »Sirius«, j înregistrând descoperirea satelitului face i următoarea observaţiune: »Dass im Son- j nensystem ein Beispiel gefunden würde, j in welchem unter den Monden, die einen Hauptplaneten umkreisen, verschieden gerichtete, directe und retrograde Bewegungen Vorkommen, hätte sich wahrscheinlich kein Astronom oder Kosmologo träumen lassen. Die Tatsache ist aber vorhanden und man wird sich in den praktischen Speculationen über die Entstehung unseres Sonnensystems damit abfinden müssen«. Atâta nu fu destul, ci Pickering a descoperit în 1905 al zecelea satelit, care fu numit Themis. Orbita acestuia întrece pe a lui Titan și Hyperion. Mărimea 175. Invizibil pentru ochiu, chiar și în telescoapele cele mai puternice. E perceptibil numai de aparatul fotografic. Nu e cunoscut decât prin trăsăturile uşoare, ce le-a lăsat pe clişeurile îndelung expuse asupra lui Saturn. Aceste trăsături fine au per- * mis de a determina toate elementele orbitei, distanţa, durata revoluţiei, excentricitatea elipsei, înclinaţia, mersul etc. Dimensiunea reală e evaluată la mărimea unui glob de 60 km. în diametru. Distanţa ce ne desparte de Saturn face 1400 milioane km. De unde uşor vom putea deduce micimea optică a acelui globuleţ pitic. Strălucirea lui poate fi comparată cu a unei bile de 25 mm, în diametru, depărtată la 5000 metri, reflectând lumina Soarelui. Diametrul Lunei e cam a patra parte (0.271) din diametrul Pământului şi măsoară 3482 km. Diametrul Themidei e deci aproape de 60 ori mai mic. Tot prin micimi extraordinare se disting sateliţii VI şi VII ai lui Jupiter. Sunt abia de mărimile 14 şi 16. Tot astfel sateliţii lui Marte. Cel intern, Phobos, ne ofere aspectul unei stele de mărimea 13. Diametrul lui abia face 12 km. Cel extern, Deimos, ne ofere aspectul unei stele de mărimea 14 Diametrul abia face 10 km. Sunt deci două corpuri liliputiene. (Va urma.) 1) Pe cât știm, ultimul articol referitor la această descoperire, l’a publicat în „Bulletin de la Société Astronomique de France“, 1907, pag. 24 In chestiunea revizuirei regulamentei lui Camerei s’a încheiat, precum anunțasem un scurt armistiţiu între guvern şi grupul disidenţilor. Guvernul, prin intermediul ministrului Andrassy, a consimţit la următoarele concesiuni, făcute disidenţilor: Desbaterea asupra revizuirei să fie pusă la ordinea zilei după terminarea şedinţelor delegaţiunilor; se vor lua în desbatere numaidecât proectul de legi, despre regularea posesiunilor în Ardeal, despre organizaţia judecătorilor şi procurorilor şi despre ştergerea dârei de cap. In afară de aceste proecte camera nu va putea să discute în acest timp nici un alt proiect până după încheiarea sesiunei delegaţilor. Această abstinenţă nu se va putea referi, bineînţeles la micile afaceri curente. In timpul vacanţelor camerei se vor ţinea din nou corferenţe ale partidelor în chestia revizuirei regulamentului camerei. Deputaţii disidenţi desaprobă, în principiu, orice proiect de revizuire şi îşi rezervă deplină libertate de acţiune. In felul acesta desbaterea revizuirei se amâ-nă cu o lună, deşi o parte a deputaţilor kossuthişti insistă ca desbaterea revizuirei să se înceapă săptămâna aceasta. Li-e teamă ca în decursul unei luni să nu se schimbe părerile asupra necesităţii revizuire! regulamentului. O interpelaţie în chestia instrucţiei" din comit. Sibilului. In şedinţa de Sâmbătă a dietei, şirul interpelaţiunilor s’a început prin aceea a dep. Bozoky A. în cestiunea instrucţiei şcolare. Interpelantul pune următoarele întrebări ministrului de instrucţie: Are cunoştinţă dl ministru că comit. Sibiiului are 175 şcoli elementare, dintre cari în 135(9) nu se propune limba maghiară; ştie dl ministru, că în gimnaziul de stat din Sibiiu domneşte spirit antimaghiar; are de gând, de a dispune ca în fiecare şcoală medie să se propună cel puţin o limbă de naţionalitate, apoi de a înfiinţa în Sibiiu şcoală de stat civilă şi comercială; doreşte a transpune în alt centru inspectoratul ajutător de învăţământ din Sibiiu şi de a lua dispoziţiuni pentru introducerea instrucţiei de stat ? Cam multe într’un răsuflet! Chestia congruei preoţilor catolici. Ziarul clerical »Alkotmány« scrie în n rul său mai nou, că în chestia congruei preoţilor catolici se fac acum ultimii paşi Membrii comisiunei esmise de corpul episcopesc, Vărosy Gy. episcop în Kalocsa, Parvy S. Szepes, contele Széchényi M. din Győr, Radnai F. din Bistriţa şi Vasile Hossu, episcop gr. cat. în Lugoj, au ţinut Sâmbătă o conferenţă sub presidiul ministrului de culte contele Apponyi. Obiectul consfătuirii l-au format cu deosebire modificările asemnării congruei preoţeşti, Thun şi Aehrenthal. Vizita ce a făcut-e contele Francisc Thun la Berlin, a dat naştere ştirei, că baronul Aehrenthal se va retrage şi va fi înlocuit de numitul conte, un cunoscut bărbat de stat austriac. Semioficiosul »Kel. Krt.« din Budapesta află cu privire la aceasta următoarele: La curtea din Viena e un obiceiu tradiţional ca de câte ori se pregăteşte o schimbare în conducerea ministerului de externe, noul ministru de externe candidat, care e totodată şi ministru al casei împărăteşti să facă încă cu mult mai nainte vizite la curţile marilor puteri aliate, pentru ca să aibă ocaziunea a intra în înţelegere cu factorii politici ai acestor state. Ca ministru de externe dr. Aehrenthal s’a făcut o excepţiune din cauza raporturilor tulburi politice de pe timpul numărei lui. Demisiunea contelui Goluchowsky și numirea lui Aehrenthal s-a în-