Gazeta Transilvaniei, octombrie 1908 (Anul 71, nr. 216-241)

1908-10-28 / nr. 238

REDA­CTIVIT''U* Mamsîratmea si Ttuperatia Brasov, piaţa mars ar 30 TELEFON Nr. 228. Scrisori nefrancatfl nu primesc. Uaimscripte nu se r­ef.rnr.it. Inserat« 3» primesc la Admintitresiue» Brasov si la urmattoareîe BIROURI de ANUNTURI : In Vlena Ia M. Dukes Macht., Mux, Aag-enreld & Eioeric Loa­der. Heinrich Schalek. A.. Op­­sîik Naehi.. a-txtoii Oppolik. ;'n Budapesta la Á. V. (iolber- V6V, Ekstein Bemat. Iuliu Le­opold (VII Erzsébeti-kftrut). Preţul Inserţiunilor ; o serie | ^armond pe o coloană 10 bani p­entru o publicare. Publicări m­ai dese după tarifă şi învo- J -,lă RECLAME pe patina J 3-a o sene 20 bani. Pir. «38. A­MUL LXXI Telefon: Nr. 226. Braşov, Lîmi-Iarţi M Octomvrie (10 Noemvrie) e tAiiW apar» ip re AaCMantt­­6»in Pe un hit 24 cor., pc tfltt*.? it 12 cor., pe trei lur»î 6 con fc­ rii do Dumineci 4 oor pe • Pestrn România și straistii,». Pe un ai 40 franci, pe şasv luni 20 ît., pe t.rei lur.î 10 *r N-rlI de Dumineca 8 fr. pe ar.. Se prenumeră la tente ofi ciile poştale din întru şi di afară şi la d-nii colectori AliouaaiBBtai pmri! Brasov: Administraţiunea Piaţa m&ţt târgul Inului N- 30 etagii I. Pe un ac 20 cor., pe sp.ss luni 10 cor., pe trei luni 5 cor cu dusul acasă . Pe un an 24. cor., pe şase luni 12 cor.. p.« It­rei luni 6 cor - Uzi esen I piar 10 bani. Atftt ahnet­­ t ar entele. câ . şi inserţiuni | f *­*• nîăti înainte. 1908 Bucurie nebună şovinîstă. Celor din coaliţia maghiară li­ s’au luat o mare greutate de pe piept când au aflat de prea î­ulta rezolu­­ţiune, prin care s’a dat sancţiunea prealabilă proiectului de reformă elec­torală a contelui Andrassy. Dela 1867 încoace era în adevăr pericol ca să se întâmple cum nu le-ar fi fost nici­decum pe plac şi monarchal să nu aprobe proiectul cu sistemul plural, chiar cu rizicul de a provoca astfel o criză guvernamentală in Ungaria. Dela 1867 nu s’a mai oferit un ase­menea cas, care să îl uşurat coroanei a lua hotărâre contra sistemului pro­pus al pluralităţei, fără ca să i­ se poată imputa măcar că s’ar fi de­părtat cât de puţin de la uzul consti­tuţional ; în cazul din urmă n’avea de­cât să se provoace la pactul încheiat cu şefii coaliţiei. E justificată deci bucuria ce o simte coaliţia maghiară după ce a trecut cu atâta noroc peste momen­tul critic şi poate răsufla iarăşi liniş­tit. Aceasta este ceva firesc. Dar în­ loc de a fi mulţumiţi că au scăpat deocamdată dintr’o mare strâmtoare, cei dela putere au devenit, dacă se poate, şi mai îngâmfaţi şi încep a lua în bătaie de joc pe cei ce în urma norocului orb, ce le-a mai surâs încă odată privilegiaţilor şi suprematiştilor, au rămas nedreptăţiţi şi nemulţu­miţi. Aşa a fost întotdeauna şi acum mai mult ca ori şi când. Patimile şi-au ajuns culmea. Văzându-se în aşa mare progres în ce priveşte intenţiu­­nile şi planurile lor de distrugere a vieţei noastre naţionale, egemenii no­­ştrii cred că, după ce va trece prin parlament şi legea votului plural, va sosi momentul când triumviratul An­­drassy-Apponyi-Kossuth va putea să dea lovitură de moarte şi să suprime cu totul mişcarea naţionalistă opozi­ţională din ţară, să nu rămână pe te­ren decât aceia caii, după cum scria mai deunăzi „Pesti Napló“, vor re­nunţa la orice dorinţă şi aspiraţiune naţională şi vor îmbrăţişa cu iubire şi încredere cauza culturei şi a uni­tăţii naţionale maghiare. Nu ne surprinde că în fruntea oa­menilor cari iau în batjocură pe cei vremelnic învinşi — căci a sus­ţine că ar fi definitiv învinşi ar în­semna a susţine că este învins prin­cipiul vecinic al libertăţii şi dreptăţii popoarelor—păşeşte organul fariseilor din partidul poporal maghiar, care pe lângă toate îşi mai are şi Gedeonii săi. Intr’un articol întitulat „Falimen­tul naţionaliştilor români“, articol pe care „Alkotmány“ zice că l’a primit dela un individ, care s’ar bucura de mare stimă la Români (la ce fel de Români ?), se dă pe faţă tot ce numai poate dori în momentele de faţă un suflet de şovinist fanatic şi pervers, ori un suflet de unealtă mizerabilă a şovinismului dominant. Se vorbeşte în acest articol de deputaţii naţiona­lişti, de încurcătura cea mare în care au ajuns prin aprobarea pro­iectului lui Andrassy, de buimă­ceala în care s’ar afla neştiind ce să mai înceapă. Arată satisfacţia ce ar simţi-o aşa zişii moderaţi în urma aceasta; zice că aceştia ar aş­tepta numai ca naţionaliştii să declare pasivitatea parlamentară, aliându-se cu toate elementele mai contente, ceea ce ar documenta definitivul lor faliment, pentru ca ei, „moderaţii“, să se pună pe lucru şi să creeze noua epocă a frăţietăţii maghiare române. E ridicol a vedea că ei sunt aşa de rău informaţi asupra stării sufle­teşti a poporului român, încât presu­pun şi cred, că deputaţii naţionalişti de astăzi formează garda ultimilor Mohicani, care, fiind izgonită din par­lament, va aduce cu sine peirea na­ţionalismului românesc. Pe când în realitate actualii deputaţi naţionalişti au fost şi sunt priviţi de popor ca cei mai moderaţi dela 1867 încoace, şi expediţiunea lor în parlament a fost şi este privită ca o ultimă încercare de a vedea şi de a se convinge mic şi mare dacă mai este cu putinţă vre-o apropiere cinstită între Româ­ni şi elementul stăpânitor. Astfel fa­limentul, de care vorbesc Gedeonii nu va fi al naţionalismului românesc, ci al sistemului de guvernare unguresc, care se va putea lăuda, că a ştiut să suprime şi ultimul germen de fră­ţească înclinare în inima Românului, ales din Bosnia şi Herţegovina, aduce oma­giile sale împăratului rege pentru extin­­derea drepturilor suveranităţii sale asupra acestor provincii. Suntem fericiţi că acest îi:*» mnat eveniment a avut loc în timpul strălucitei Voastre Domnii. Noi am jurat că ne vom da chiar sângele pentru apă­rarea tronului şi a integrităţii patriei noa­­stre. O singură rugare facem : Sub scutul Vostru să faceţi din Croaţia, Bosnia şi Herţegovina un singur stat, ceea ce a fost de veacuri visul nostru. Dumnezeu să vă ajute«. »functimul« reformei electorale. Ofi­cioşii unguri desmint ştirile după cari ar ezista între reforma electorală ungară şi cestiunea militară şi a băncei un »junc­­tim«. Alte sunt insă informaţiunile ce le primesc cei din Viena. »Wiener Allge­meine Zeitung« află din isvoare foarte au­torizate, că cele trei cestiuni ale Ungariei, şi anume cea a reformei electorale, cea a băncei naţionale autonome şi cea militară au fost legate una de alta, aşa că făcând coaliţia maghiară concesiuni în cestia mi­litară, a obţinut şi ea concesiuni în cele­lalte două. Toate trele cestiunile vor fi re­zolvate de actualul parlament. Cu privire la aprobarea proiectului ministrului Andrassy. »N. w. Tageblatt« află din Budapesta următoarele : »Maj. Sa Regele a aprobat proiectul de lege al con­telui Andrassy, cu privire la reforma elec­torală, în forma sa originală. Contele An­drassy a declarat monarhului că nu res­pinge modificările ce se vor face acestui proiect în desbaterile parlamentului, dar că aceste modificări nu vor schimba întru nimic proiectul, ci se vor raporta numai la dispoziţii tehnice şi la conducerea şi controlul alegerilor. Proiectul de lege al reformei electorale va fi completat prin­­tr’un proiect de lege cu privire la împăr­ţirea cercurilor electorale, care va asigura în acelaşi timp libertatea alegerilor. S’a declarat că sistemul plural întâmpină greu­tăţi din partea Coroanei, pentruca prinţul moştenitor s’a declarat contra lui. Din sursă autorizată aflăm însă, că arhiducele Francisc Ferdinand care la început era contra sistemului plural, nu mai face pie­­deci proiectului de când a primit în au­dienţă pe contele Andrassy. Croaţii pretind Bosnia. Partidul star­­cevician a ţinut în Agram o mare adunare poporala, la care au asistat și câteva mii de Bosniaci. S’a discutat chestia anexării Bosniei. Adunarea a trimis monarchului ur­mătoarea telegramă : »Întrunirea partidu­lui starcevician la care au luat parte mem­brii din toate provinciile croate, și mai Din Budapesta. — Vineri în 6 Nov. n. 1908. (Iarăși se începe campania parlamentară. — Votul plural şi jidovimea. — Un şovinist despre re­forma electorală.) Comisiunea financiară mai are să desbată portofoliul justiţiei, honvezimii şi al finanţelor din proiectul de budget pe 1909. Şi fiindcă desbaterile merg foarte neted, se crede ferm că Sâmbătă ori Luni se va putea încheia discuţia, apoi se va redigia raportul comisiei şi astfel Marţi în 10 Nov, când se va redeschide parlamentul, va fi totul pregătit. Campaniei parlamen­tare, ce se va începe, i se atribue o în­semnătate foarte mare, din cauza celor 2 proiecte, cu desbaterea cărora se va în­cepe stagiunea, reforma electorală şi în­­articularea la lege a anexărei Bosniei şi Herţegovinei. Proiectul legei electorale va fi dat spre desbatere unei comisii de 28, în care să fie representate şi partidele minorităţii, chiar şi naţionaliştii, dacă vor voi. (Măi, ce generositate i-a apucat deodată. — Co­rect. »Gaz.«) Proiectul de lege privitor la anexa­rea ţărilor ocupate, va consta după cum se svoneşte numai din 3 paragrafi. Cel din­tâi ar declara extinderea suveranităţii ca­sei de Habsburg şi asupra Bosniei şi Her­ţegovinei, al 2 lea ar hotărâ, că dreptul de ereditate conform sancţiunii pragmatice se va extinde şi asupra acestor provincii, iar al 3-lea ar dispune ca aparţinerea de drept public a celor două provincii să se stabilească în curând prin cele două foruri legislative ale monarchiei. — In articolul de fond de cri »Al­kotmány« organul partidului poporal se plânge că prin sistemul plural al lui An­drassy s’ar prea favoriza jidovimea, care astfel ar ajunge un și mai însemnat factor în viața statului ungar. Așa de exemplu în Budapesta din cele 290 de mii de vo­turi 65 mii (22%) ar­e jidoveşti, iar dacă din cele 225 mii nejidoveşti se vor sub­­trage cele preste 100.000 social-democrate şi multe francmasoane, radicale etc, ne putem închipui, zice »Alk.«, cine va re­prezenta capitala. După ce mai arată, cât de mare va fi numărul alegătorilor jidani în unele co­mitate — în Maramureş de ex. din 20.000 de aleg. 8400 (= 40’8% ar fi jidoveşti, în Oradea 29%, în Sătmar 22% — numitul ziar încheie: »Trebue să mişcăm toate pietrile, ca nu cumva jidovimea, şi aşa prea puternică, să ajungă un factor prea însemnat, care ar putea periclita creştină­tatea ţării.« ..In acelaşi timp însă Andrassy face declaraţii înaintea riporterului dela foaia jidovească »Frankfurter Zeitung«, că nu vrea să-i scurteze în drepturi pe jidani, cari sunt cetăţeni fideli, ci pe naţionalişti, cari sunt foarte primejdioşi...­­— Sub titlul »Reforma electorală« un Dr. Iosif Ajtay şi-a strâns intr’un vo­lum articolele publicate în »Bud. H.« Este mare duşman al lui Kristóffy, urăşte pe naţionalişti, pe socialişti, şi e de părerea că drepturile elementului eminamente al­cătuitor şi susţiitor de stat, cu alte cu­vinte privilegiile maghiarismului trebue menținute. Pentru a caracteriza nivelul primitiv, la care se află autorul, când trac­tează probleme sociale atât de însemnate, e destul să amintim, că dânsul ar vrea ca fiecare alegător, dacă vrea să fie luat în listele electorale, să fie obligat a depune un jurământ, prin care se deobligă să lu­cre totdeauna în interesul binelui public, şi pentru unitatea şi independenţa statu­lui ungar (zi: maghiar) pentru constituţie şi stăpânirea legilor. Am putea să mai amintim multe năzbâtii tipărite în aceasta carte, dar cre­dem că publicul e în curat cu ea, dacă vom spune, că însăşi limbuţa »jidano-ma­­ghiară cu buze germane« »Pester Lloyd« zice despre ea: »Autorul se ţine de cate­goria acelor raţionali extremi, cărora chiar şi proiectul lui Andrássy nu le este destul de naţional«. Coresp. întrevederea împăratului Wilhelm cu Maj. Sa Monarchul, împăratul Wilhelm, însoţit de archiducele Francisc Ferdinand venind din Eckartsau, a sosit în automo­bil Vineri la ora 6 sara la Schoenbrunn, spre a face o vizită împăratului Francisc Iosif O mare mulţime a aclamat pe împă­rat la sosirea sa. La 7 seara a avut loc un prânz intim la Schoenbrunn, la care au luat parte, în afară de cei doi împăraţi, arhiducele Francisc Ferdinand ambasado­rul Germaniei la V­iena, d-1 de Tschirschky, baronul Aehrenthal, ambasadorul austro­­ungar la Berlin d-1 de Szögyény-Marich şi suitele suveranilor După prânz cei doi monarhi au convorbit o jumătate de oră, iar la ora 9.5 seara împăratul Wilhelm a plecat la Donaueschingen, însoţit la­ gară de împăratul Francisc Iosif şi de arhiducele Francisc Ferdinand. Cei doi împăraţi şi-au luat rămas bun în mod foarte cordial. La convorbirea, ce-a avut loc la Schön­brunn între cei doi împăraţi, şi în care s’au atins cestiunile politice dela ordinea zilei, a luat parte şi archiducele Francisc Ferdinand. »Vaterland« despre Români. Ziarul » Vaterland« din Viena discută astăzi sis­­­temul electoral plural şi urmările pe cari le va avea asupra naţionalităţilor şi în special asupra Românilor. Intre altele, zia­rul citat spune : » ..De fapt, sosesc ştiri din Bucureşti, cari arată cu câtă grije se urmăreşte acolo starea Românilor din Ungaria. Se descrie o demonstraţiune, la care reprezentanţi ai tuturor partidelor au vorbit foarte agitaţi de apăsarea la care sunt supuşi Românii din Ungaria. Dacă se dovedeşte acum că ştirea pentru un viitor mai bun a fost greşită, atunci tre­bue să considerăm ca fapt desăvârşit o răcire a relaţiunilor bune până acum, cu statul vecin cel mai important«. »In Ungaria chiar pe lângă o mişcare pan-sârbă va trebui să se aibă în vedere şi o mişcare a Românilor«. Meetinguri naţionale în România, in oraşul Buzău a fost convocat pe eri Du­minecă 26 Oct. la oarele 2 jum. în sala teatrului »Moldavia« un mare meeting na­ţional. In ajun s’a împărţit următorul apel prin oraş: »Români, temelia statelor europene e ameninţată de un cutremur mare; de câtă­va vreme se sdruncină grozav baza păcei. Ziua de mâne ne va aduce pace sau răsboiu ? »Ştirile ce ni­ se aduc dela vecinii noştri, unele ne anunţă o împărăţie nouă, altele frământări răsboinice, iar altele re­gulari sau rotunjiri de hotară, în avanta­jul unora şi în desavantajul altora. »Români, noi singuri, în mijlocul ve­cinilor noştri, stăm cuminţi de o parte şi pare că privim cu nepăsare la aceste eve­nimente, ca și cum nimic nu am avea de zis, nimic nu am avea de pretins.

Next