Gazeta Transilvaniei, aprilie 1910 (Anul 73, nr. 72-94)
1910-04-01 / nr. 72
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 72.—1910 Dacă în toate părţile s-ar propovedui astfel bunăvestirea faptei bune, atunci fondul Stroescu ar deveni de fapt un fond de întinerire culturală între Români. Totul universal — calul de bătaie al politicianilor maghiari. Sunt de tot caracteristice comentarele, ce le fac ziarele maghiare în legătură cu recentele enunciaţiuni făcute în adunările de Duminecă şi Luni din diferitele oraşe maghiare. Ziarul „ Világ” spune că Tisza şi Apponyi se apropie tot mai mult în părerile lor asupra reformei electorale şi că nu mai e departe timpul, când aceşti doi bărbaţi împreună cu Andrassy vor deveni şefii nouei coaliţiuni reacţionare. »Pesti Naplo, comentând vorbirea lui Kristoffy, zice că persoana lui Kristoffy compromite cauza votului universal, deoarece îşi asumă sieşi toate meritele în jurul votului universal şi astfel cade în păcatul partidului independent, care se girează de singurul reprezentant adevărat al patriotismului. Ziarul »Az Újság« găseşte situaţiunea foarte tulburată şi prevede că în noua cameră se vor hărţui vreo 8 partide. »PestilBrlap« scoate la iveală contrastele în enunciaţiunile miniştrilor Zichy şi Hieronymi în ce priveşte reforma electorală. Campania electorală. In cercul Chişineului. Duminecă, cum am anunţat, şi-a ţinut discursul de program d-l Oct. Goga în marea comună Socodor, din cercul Chişineului, în mijlocul unei însufleţiri de nedescris. D-l Goga a plecat dimineaţa din Arad, însoţit de foştii deputaţi Dr. Vlad, Vaida şi Suciu şi de mulţi alţi fruntaşi din Arad şi din alte părţi. Pe la gări până la Chişineu grupuri de ţărani salutau pe călători. La Chişineu s-a făcut popasul de prânz, apoi convoiul alcătuit din preste 100 de trăsuri, pline de alegători, a plecat spre Socodor. Pe drum să alătură, în fruntea convoiului, un frumos banderiu de călăreţi. La marginea hotarului frumosului sat, o delegaţiune în frunte cu d-nii Dr. Marşieu şi Dr. Pătruţ, aştepta pe d-l Goga şi însoţitorii săi. In numele delegaţiunii, d-l Goga a fost salutat de preotul Aurel Pop din Socodor. S-a făcut apoi intrarea triumfală în Socodor. Adunarea s a ţinut în piaţa mare, unde erau de faţă 5—6 mii de oameni, din Socodor şi satele din jur. După constituire, primul vorbitor a fost d-l Alexandru Vaida-Voevod, care a lămurit însemnătatea viitoarelor alegeri şi a arătat ce datorinţă au alegătorii din cerc. A urmat apoi candidatul Goga, care prin graiul său limpede, poporul şi prin expunerea sa logică, a captivat auditorul, fiind aprobat şi aplaudat frenetic. A vorbit apoi d-l Dr. Vlad, lămurind pe ţărani despre duşmanii, ce-i are şi cari i se înfăţişează adeseori cu faţă pretinească, linguşitoare. Au mai cuvântat fostul deputat Suciu, apoi d-nii Dr. Victor Bontescu, Dr. I. Marşieu şi Dr. Cornel Iancu. Acesta din urmă a tălmăcit poporului însemnătatea votului universal. Adunarea a decurs cu însufleţire uriaşă şi în deplină ordine, presemne bune pentru isbândă definitivă. * In cercul Dobrei. Din Dobra oi se scrie, că acolo şi în cerc s-au lansat apeluri cătră alegători. In ele se face cunoscut, că comitetul central electoral al partidului naţional român a candidat în cercul Dobrei pe d-l Nicolae Ivan, asesor conzistorial în Sibiiu şi viceprezident al comitetului central. D-l Ivan, cum am mai anunţat, îşi ţine vorbirea de program mai întâiu în Bobra. Duminecă în 17 Aprilie n. c. la 1 oară după amiazi, în hotelul »Husariul« , iar în Ilia Duminecă în 24 Aprilie n. c. la 1 oră după amiazi, în curtea castelului băncii »Progresul«. Comitetul central electoral invită la aceste vorbiri de program pe toţi alegătorii cercului. * Noi şi partidul poporal german. »Rel. Krt.« e informat, că zilele trecute a fost la Budapesta Edmund Steinacker şi a conferat cu politicianii români în chestia sprijinului reciproc, ce are să se dea candidaţilor români şi germani din Bănat.* »Poftim, d-te furier !« Şi cât ai bate în palme hi se ducea întreg pachetul. In ziua aceea însă serviciul era mai uşor; de cal nu mai aveam nici o grijă şi calul era mai îngrijit ca niciodată. Dar cine nu ducea casă bună cu şefii săi era recrutul Misăilă, un ţigan, nici el nu ştia de unde vine, prins cu arcanul şi ţinut mai mult cu frica în cazarmă. Câte ghionturi, câţi pumni la fălci n-a măncat bietul Misăilă ! Nu ştiu cum făcea s-o nimerească întotdeauna pe dos. Când i se comanda: »capul la dreapta!«, Misăilă îl întorcea regulat la stânga, iar când i se comanda »ocolire la stânga!«, Misăilă ocolea la dreapta, înadins parcă n-ar fi nimerit-o aşa de bine. »Mă deşcă bătrână, mă ! N-ai să înveţi odată exerciţiu meletar, mă !« îi striga plin de supărare d-l sergent şi poc una în pântece. »La dreapta, mă! şi poc alta la fălci, — nu de alta, dar ca să-i întoarcă, se vede capul în poziţia comandată. Bietul Misăilă primea pumnii şi tăcea mulcom, parcă nu erau fălcile lui. Iar mie mi se rupea inima în două, când mă uitam la ei şi-l vedeam aşa de nenorocit şi fii* răbdător. ce lua toată lumea, punea bucatele pe masă şi bătându-mă uşor pe umeri îmi arăta farfuria spunându-mi : acuma poţi lua şi d-ta ! Cum era să servească un soldat pe un alt soldat! Vorbeam mai sus de bietul Misăilă şi-l plângeam. Dintre toţi soldaţii proşti el era desigur cel mai prost, între voluntarii bacalaureaţi insă, mi se părea că era unul care-l întrecea. Întotdeauna a fost o enigmă pentru mine, cum Jenică Smochinescu şi-a trecut examenele de bacalaureat, îmi închipui alergătura bătrânului său tată ! Jenică niciodată n-a fost în stare să înveţe un singur reglement pe de rost şi era aşa de leneş, că adormea pe cal, de se trezea sub el. Afară de asta însă, el era cel mai elegant, cel mai fercheş dintre toţi voluntarii noştri. In minutele de repaos nu uita să-şi scoată regulat oglinda şi periuţa din buzunar, ca să-şi îndrepte cărarea sau să dee iarăşi direcţiunea zenitului, mristeţelor sale rebele. Noroc încă, gândeam în mine, că bătaia e oprită în armată... Cu soldaţii aceştia mici am trăit mai ales bine. Pe stradă când ne întâlneam, dacă nu-mi întindeau chiar mâna şi nu mă opreau la vorbă, ca să mă întrebe unde merg, mă salutau însă întotdeauna cu surâsul pe buze. E curios chiar de observat cum intre voluntar şi soldatul aşa zis prost, deşi nu-i el de multe ori cel mai prost, se leagă repede un fel de bună prietenie. Soldatul acesta, care tremură înaintea ofiţerului, în voluntar nu vede decât un camarad, care îi împarte soarta, care stă alături de el în front, ascultând de aceleaşi comenzi, şi prin urmare un egal al său. Din această cauză mi s-a întâmplat adesea, că mergând la prietini sau rude ofiţeri, ordonanţa soldat purtând aceeaşi uniformă ca şi mine, n-a voit să mă lase să întru in casă pe uşa din faţă, ci prin bucătărie. Mi s-a mai întâmplat apoi, că din salon, pe când mă găseam în mijlocul unei conversaţii mai interesante cu cucoana de ofiţer, să fiu deodată chemat de ordonanţă să-i ajut la scuturatul unor perdele sau să-i ridic o canapea. Judecai aşa din picioare, cu botforii Iar când eram poftit la vreo masă bine lustruiţi de te puteai oglinda în ei ofiţerească, soldatul care servea, nu-mi o- i cu hainele care nu făceau un singur creţ, ferea niciodată farfuria cu bucate, ci după i-ai fi dat de sigur nota cea mai bună. Pus însă la treabă şi mai ales la teorii, era chiar mai pe jos de Misăilă. Misăilă cel puţin executa comenzile totdeauna pe dos, pe când Smochinescu le făcea halandala. Tot el era marea noastră distracţie în clipele de recreaţie. Câte farse nu i-am făcut ! Intr-o zi, mi-aduc aminte, un ofiţer, ca să râdă de el, l-a găsit nereglementar, fiindcă nasu-i prea lung, iese vecinie din aliniere, şi pentru asta, l-a pedepsit. Mult mi s-a mai plâns Jenică de nedreptatea ofiţerului, iar eu îl mângâiam sfătuindu-l să ceară consiliului de revizie dispenza pentru motivul, că are un nas, care nu se poate aținea în front! Jenică s-a uitat lung la mine, ca să se încredinţeze dacă vorbesc serios şi nu ştiu zău de nu i-a trecut prin gând să facă o asemenea cerere. Altădată unul dintre noi i-a furat ceasornicul, un ceasornic frumos de aur, şi l-am făcut să creadă, că i l-a mâncat calul. A stat Jenică o zi întreagă de strajă la coada calului aşteptând să-i restituem ceasornicul ! Nu era zi lăsată de la Dumnezeu să nu inventăm câte ceva, ca să păcălim pe Candidaţii germani. S-au stabilit definitiv următoarele candidări de-ale partidului poporal german: In Vârşeţ, Reinhold Heegen. In Sz.Gothard, Edmund Steinacker, candidat şi la Biserica albă. In Lipova, Victor Orendi-Hommenau. In Becicherecul mic şi-a ţinut Duminecă discursul de program, candidatul Johann Röser. La adunare au luat parte numeroşi Români. In Billed s-a ţinut Duminecă o adunare a Germanlor poporali. A vorbit candidatul cercului Lovrin, Dr. Kremling. In cercurile aceste, unde sunt ş. Români, alegătorii noştri vor sprijini pe candidaţii germani. La adunarea de la Becicherecul mic s-a şi făcut această promisiune.* Hotărârea conferenţei săseşti In conferenţa reprezentanţilor cercurilor electorale săseşti, întrunită alaltăeri în Sibiiu, s-a votat o rezoluţiune, prin care se dă sfatul alegătorilor saşi, să influinţeze pe viitorii lor deputaţi intr-acolo, ca să sprijinească guvernul şi, să între în vardul muncei naţionale. In rezoluţiune se mai dă expresiune speranţei, că viitorii deputaţi vor merge şi un viitor mână în mână şi se vor supune hotărârilor, ce vor fi luate cu majoritate de voturi de către conferenţa deputaţilor saşi ,deoarece solidaritatea deputaţilor saşi, în ce priveşte atitudinea lor politică şi de partid în viitorul parlament, formează o condiţiune vitală a poporului sas, care singură poate garanta o activitate încoronată de succes.« Nici nu ne-am putut aştepta la o altă hotărâre a circumspecţilor politiciani ai compatrioţilor noştri saşi. Dela conferenţa naţională, — telegrame trimise cu ocazia conferinţa naţionale din Sibiiu. — Reghinul săsesc. Cercul electoral Teaca salută cu însufleţire pe representanţii naţiunii şi roagă pe Tatăl ceresc să reverse lumina şi darul său asupra lor. Florian Bogdan, inginer diplomat şi architect. * Gherla. Dorim isbândă causei naţionale, represintată prin delegaţii conferinţii. Inteligenţa română. * Alba lulia. Vă salutăm din toată inima şi rugăm pe Atotputernicul să vă binecuvinteze lucrările. Ioan Tatu, Traian Novac, Anghel Roşea. * Cernăuţ Salutăm cu dragoste pe fruntaşii a trei milioane de Români şi dorim relizarea tuturor dorurilor şi aspiraţiunilor, ce vor fi exprimate în conferinţa naţională. Dr. Bodea, Dr. textil Puşcariu. * Bozoviciu. Salutăm venerabila conferinţă naţională română, sub a cărei flamură Fie zi cu soare Sau cerul noros, Fie, ploi, ninsoare, Noi mergem voios! Almăjenii. Iuliu Novac, preşedinte.* Turda. Regretând neparticiparea mea, vă doresc succese strălucite în toate afacerile. Vlăduţiu.* Hidalmaş. Aderăm la condusele conferinţii, care va conduce la isbândă causa naţională. Pavel Roşea, Ioan Andreiu, Ioan Domşa, Ioan Ştefan, Simion Pop, Romul Pop, Victor Pop, Emil Roth, Micle, Dumitriu, Gheorghe Murăşan, Puşcaş, Dr. Vasile Nossa.* Jibău. Lipsiţi, prin legi, de dreptul de vot nemijlocit, preţuim deplin conferinţa şi dorim isbanda votului obştesc. Salutăm adunarea. Ţăranii români din Dulupoaia, Sălagiu, * llia de pe Murăș. Dumnezeu să vă lumineze şi să vă întărească în virtutea străbună, ca decisiunile, ce se vor aduce, să fie fundamentul fericirii popoarelor din această patrie, de atâta timp asuprite pe nedreptul. Românii din llia şi iur, Dalea, Stefănică, Nandra, Morariu, Herbai, Juga, Tiliga, Oprean, Gastea, Odor, Tordăşeni, Carabaş.* Caransebeş. Salutând conferința, ne declarăm solidari în lupta pentru drepturile neamului. Dr. Dratromir, Voilăşescu, Tatariu, Bianu, (indescifrabil), Vuia, Faur, Liuba. * Slănic. Dorim isbândă deplină congresului fraţilor noştri. Lucaciu şi Pop. * Ilaţeg. Din causă de mort nu pot participa la conferinţă — aderez la hotărârile ce se vor aduce. Dr. Gavril Suciu. * Râmnicul Vâlcea. Dumnezeu să ajute sfintei noastre cause. Trăeascâ conducătorii poporului. Trăiască votul universal. Moisiu. Scrisoare din Sibiiu. — 12 Aprilie n. După ştiri particulare sosite aici din Viena aprobarea Prea Înaltă a alegerei de episcop al eparchiei Caransebeşului este iminentă, dacă nu chiar fapt împlinit. Din zi în zi se aşteaptă în privinţa aceasta avizul guvernului din Budapesta, fiind delăturate toate piedecile măiestrite, cari s-au pus în calea confirmărei alesului episcop. E de altfel şi timpul suprem, ca să se pună capăt unei situaţii abnormale şi atât de păgubitoare pentru interesele vitale ale diecezei Caransebeşului şi în genere ale bisericei gr. or. române. * O ştire mai puţin îmbucurătoare este hotărârea ce s-a luat de venere, conzistoriu archidiecezan, de a nu se admite ţinerea congresului proiectat al profesorilor de la institutele şi şcoalele noastre medii şi superioare. Motivarea acestei hotărâri nu o cunosc. Se spune însă, că ţinerea unui astfel de congres nu e prevăzută în organizaţia bisericei gr. or. române. In privinţa aceasta s-au dat avizurile de lipsă iniţiatorilor acestui congres. Dumineca trecută profesorul braşovean d-l Dr. A. Bogdan a ţinut aici o frumoasă conferenţă despre desvoltarea bisericei româneşti. Simpaticul conferenţiar a vorbit despre această temă cu multă cunoştinţă de cauză şi a ţinut încordată atenţiunea distinsului şi numerosului public, care l-a răsplătit cu bogate aplauze şi aclamări.* Săptămâna trecută publicul românesc şi străin din Sibiiu a avut fericita ocaziune să admire prestaţiunile unei distinse