Gazeta Transilvaniei, octombrie 1910 (Anul 73, nr. 215-239)
1910-10-26 / nr. 235
LIBERACŢIUNEA, m I Tipografia şi Administra^ BRAŞOV, Piaţa-mare SO. etar4*on nefnancnt« n* *« — Man ii scripte na ae r*trimit — INSERATE, ce primesc la Administr»thrae Braşov şi la birouiile următoare : Viena in M. Ilirk«-« Nachf., Heinrick Berrniuk, Rudolf Mo»«» — In Baiin peetc 1» Krkstein Inline Lk»opoM, Blockiirr 1. PREŢUL INSERATELOR : Un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mmi dea« bujii tarii» și învoinli.. Reeisme pe pag. a 8-a i air 20 Pani. J &.A LXXII! „GAZETA“ apare ZILNIC. Abonamente pentru Auatro-Untar. 24 cor. pe 6 luni 12 cor. in trei Ioni 6 cor- —N-rii de Duminecă : patru cor. pe an. Pp.ulfB România si străinătate: un un 40 franci. pe pnee Inni In franci, pe trei luni 10 franci. N-ri rie Dumineca 8 fr ac. Pe poete prenumără la toe:e oficiile poştale precum şi la d-nii colectori« AnCBaiuium! pesire Braşov. La ArfminisLuția „GAZETEI, pa 1 an 20 C. Pe fi luni 10 (1. pe trei luni b iî. Cu ugiI «ca«H . Un un Hii 24 Cor- P* n um i 12 Cor. Pe trei luni R Oor I n i-xnw L pUr 10 - Ala' «'• m.mu.iT. I. \ cit fi • -»rtim.iî* «* «*ti.............., ni. t Telefon: Nr. 226. Nr. 235 Braşov, Luni-Marţi, 26 Octomvrie (8 Noemvrie) 1910. i i i Alegeri în comitate. Cu finea anului curent espiră mai multe mandate ale membrilor congregaţionali aleşi. Alegerea nouilor membrii a a face în luna aceasta. Suntem deci in preajma alegerilor de membrii noi pentru adunările comitatense, ba în unele locuri alegerile sunt iminente, cum este d. e. în comitatul Făgăraşului, unde alegerile să fac poimâne. Miercuri în 9. c. însemnătatea acestor alegeri credem, că e de prisos a o mai discuta. A avea în congregaţiile comitatense din comitatele locuite de Români reprezentanţi în număr impunător şi corăspunz-.tor numărului Românilor din respectivele comitate, este tot atât de însemnat, ca şi a avea reprezentanţi naţionali în cameră. In adunările comitatense săconcentrează toate afacerile publice locale, aici să pot sana multe rele, să pot lua la răspundere funcţionarii pentru eventualele volnicii sau întrelăsări, etc. Cu un cuvânt, aici este un teren bun de luptă, pentru de-a curma relele şi a aduce foloase obştei comitatense. Aceasta s’a şi făcut de cătră fruntaşii noştri în câteva comitate şi luptele lor au avut rezultate mulţumitoare, uneori rezultate reale, alteori morale. Aceasta luptă, care ne-a fost deschisă şi am dus o şi pe timpul pasivităţii, trebuie să o continuăm acum cu tărie şi râvnă mai mare, cu devotament şi însufleţire. Ea trebuie să se estindă asupra întregului teritor locuit de Români, şi în comitatele, unde până acum indiferenţa şi amorţeala au fost stăpâne. Iată un teren vast şi pentru tinerime, care e dornică de luptă şi muncă naţională, să pună umărul împreună cu bătrânii la urnirea greutăţilor din cale. E vorba acum, că în vederea alegerilor apropiate făcut am tot ce ne este în putinţă, ca să eşim biruitori din valurile electorale? S’au luat măsuri potrivite în unele părţi, dar nu peste tot locul. Ştim, că în comitatele Făgăraş, Târnava-mică, Arad şi Caraş-Severin să lucră cu seriozitate şi sistematic pentru reuşita alegerilor. Măsuri cam pe jumătate s’au luat d.e. în comitatul Turda-Arieş, precum cetitorii noştri să pot convinge din avizul publicat mai la vale. E măsură pe jumătate, căci nu să numesc candidaţii şi peste tot avizul este o provocare platonică. In alte părţi însă nu s’a făcut nici atâta, nu s’a făcut nimic, fruntaşii noştri să se pună grabnic pe lucru, căci deşi timpul e scurt, dar încă nu e prea târziu. Dacă vom fi indiferenţi şi lăsători, nemernici vom rămânea. Despre mişcările din comitate mai avem azi următoarele informaţii : Alegerile în Caraş-Severin. In comitatul Caraş-Severin s’a dat următorul aviz: Consfătuirea confidenţială a membrilor congregaţiunei comitatense a comitatului Caraş-Severin, aparţinători partidului naţional român, ţinută în preajma congregaţiunei ordinare de toamnă m’a designat pe mine pentru conducerea afacerilor comitatense ale partidului. Deşi la această consfătuire au fost puţini membri de faţă, — după părerea mea — prea puţini pentru a lua o hotărâre atât de importantă, ţinând seamă de urgenţa afacerilor, cari nu suferă amânare fără o simţitoare păgubire a intereselor noastre de partid, am cedat în fine insistenţei soţilor mei de principii şi am primit în mod interimar această sarcină, până ce o adunare mai în măsură a decide, va lua hotărâri definitive relativ la organizarea noastră în viaţa comitătensă. In consecvenţă mă simţesc dator a iniţia lucrările pentru apropiatele alegeri de membri congregaţionali, cari vor avea loc în zilele de 22, 23 şi 24 Novembrie nou -n. c. în toate cele 70 cercuri electorale, în care s’au împărţit după noua arondare, comunele comitatului nostru, având a se alege 150 membri cu mandat până la finea anului 1916 şi 15 membrii cu mandat până la finea anului 1913. Invit deci fruntaşii cercurilor cu populaţiune română, aparţinătoare partidului naţional român, să iniţieze fără amânare lucrările, ca în toate aceste cercuri să se procedeze la urnă cu candidaţi proprii, a căror aparţinere la partidul naţional este mai presus de orice îndoială. Şi în deosebi rog fruntaşii din partea locului să caute a candida astfel de fruntaşi din partea locului, — ţerani şi intelectuali — cari nu numai sunt în situaţia a lua parte la şedinţele congregaţionale, ci şi iau angajamentul solemn, că vor veni la şedinţe şi vor observa indispensabila disciplină de partid, aşa după cum se va decide din caz în caz la adunările plenare ale membrilor partidului. întrucât în vreun cerc nu s’ar găsi candidaţi potriviţi, designăm cu plăcere candidaţi din centru sau din alte părţi ale comitatului, cari oferă toate aceste garanţii. Rog deci pe fruntaşii noştri din toate cercurile electorale ale noastre, să ne comunice îndată paşii întreprinşi, iar noi din centru le stăm bucuros la dispoziţie cu totul ce putem. Lugoj, 4 Novembrie n. 1910. Dr. V. Branisce. * Alegerile pentru congregaţia comitatului Turda-Arieş. Pe terminul de 20 Novembre st. n. sunt fixate în întreg comitatul Turda-Arieş alegerile de membrii ai congregaţiunei comitatense. Toţi alegătorii din comitat sunt cu insistenţă rugaţi, ca pe terminul fixat să-şi exercieze dreptul de alegător, votând exclusive pentru candidaţii partidului naţional român. In special d-nii inteligenţi, preoţi şi învăţători să fie la culmea chemării naţionale-Turda, 6 Novembrie 1910. Pentru comitetul comitatens Emil Kormos Alexandrescu. * In comitatul Murăș-Turda. Din Reghin am primit următorul convocător: Având în vedere, că în toamna aceasta să vor face alegeri nouă de membrii în congregația comitatensă, pentru o prealabilă conțelegere referitoare la persoanele ce se vor candida, alegătorii români ai cercurilor electorale aparţinătoare comitatului Murăş-Turda, sunt invitaţi la o consfătuire, ce se va ţinea joi, în 17 i. c. la 3 oare d. a., în localitatea institutului de credit «Mureşana» în Reghin, Reghin, la 3 Novembre 1910. Dr. Ioan Popescu, presid. clubului electoral al com. Murăş-Turda. » ► FOILETONUL GAZ. TARNS.« Concertul domnişoarei Cella Delavrancea la Viena. Sâmbătă, la 29 Oct. st. n. a. c., şi-a început d-ra Delavrancea turneul artistic cu un concert, dat în sala festivă a Reuniunii de muzică din Viena. Numele acestei artiste române ne este deja bine cunoscut de la concertele date in ţară şi Ardeal. Cu datul de 29 Oct. însă acest nume s-a înregistrat şi în analele distinselor concertante din Viena. Şi cu drept cuvânt, fiindcă d-ra Delavrancea este una dintre artistele tinere, care pe lângă talent dispune şi de o pregătire temeinică şi pricepere superioară muzicală, însoţită de o deosebită fineţă şi dibăcie extraordinară în executarea technică. Acestor calităţi distinse se poate atribui şi splendidul succes, ce l-a avut la primul ei debut în acest centru muzical, pe cât de pricepător, pe atât de pretenţios în ale artei muzicale. Distinsului public, care a asistat la acest concert şi care cu aplause viforoase au ştiut răsplăti prestaţiunile escelente ale artistei, i s’a dat ocazie să admire nu numai talentul şi virtuositatea unei Românce, ci şi gustul ei fin, cu care a ştiut compune un program din piese alese şi de o mare valoare muzicală şi artistică. Concertul s-a început cu »Deus pieces anciennes« de Scarlatti. Această piesă veche, azi pe nedrept prea mult desconsiderată, te înviorează şi încântă, când o auzi ce tainic, legănat şi melodios răsare de sub degetele fine ale d-rei Delavrancea, care prin o excelentă interpretare a ştiut să redea atât de admirabil simplicitatea şi naivitatea acestei muzice italiene. După acest preludiu delicat, executat cu o gingăşie rară, concertanta, ne-a procurat o adevărată surprindere, când a început să cânte »Appassionata lui Beethoven. Sonata aceasta, atât ca concepţie internă, cât şi cu privire la greutăţile ei technice, pretinde nu numai talent artistic, ci şi puterile fizice ale unui bărbat, ca să poată fi executată şi interpretată conform tuturor referinţelor. Am rămas însă cu toţii uimiţi, când ne-am convins, cu ce virtuositate şi siguranţă a învins o fiinţă atât de delicată şi tânără toate greutăţile technice, ba în partea ultimă a piesei a dat dovadă de o executare desăvârşită. După sonata aceasta d-ra Delavrancea ne-a câştigat o adevărată relevaţie sufletească prin gingăşia şi fineţa, cu care a ştiut interpreta opul marelui romancier Schumann »Etudes symphoniques Cismoll«. Acestei piese i-au urmat compoziţii francese de Debussy, Faure şi Saint-Saens. Bogata poesie și spiritul fin al acestor piese, mai cu seamă în »Toccata« de Saint- Saens au fost redate cu o desteritate uimitoare, care face cinste conservatorului din Paris, unde concertanta și-a făcut studiile. Ultimul punct din program a fost compus din diferite piese de Chopin, în a căror interpretare artista a avut foarte multe momente interesante. In deosebi s-a observat cu multă plăcere un ritm bine accentuat. Valsul Asdur şi Polonaise Asdur au fost foarte potrivit alese, ca să iasă la iveală temperamentul şi eleganţa adevărat artistică a acestei eleve distinse a celebrilor profesori Duvernoy şi Philipp. Impresia generală a publicului prezent şi mai cu seamă a noastră, a Românilor, este, că d-ra Delavrancea, urmând înainte pe această cale spinoasă, dar frumoasă, îşi va cuceri în curând un renume universal între artiştii lumii culte şi va fi demnă de numele ilustrului ei părinte, iar naţiunii noastre îi va câştiga multă cinste între străini. De încheiere mai amintesc, că colonia română din Viena a prezentat artistei un frumos buchet de flori cu panglică tricoloră, iar după concert, în frunte cu familiile Dr. Ciurcu, T. Gramatovici, Z. Voronca şi Dr. L. Popovici a grăbit să esprime urările de bine d-nei şi d-rei Delavrancea. Totodată le-a invitat la o masă comună în restaurantul »Riedhof«, unde distinsele dame au fost centrul atenţiunii şi dragostei acestei colonii, care ştie aprecia şi stima talentele naţiunii sale. A doua zi, Duminecă, d-na şi d-ra Delavrancea au participat la serviciul divin ţinut in capela română. A fost coincidenţă plăcută, că tot atunci s-a aflat acolo şi d-l Sava Şomanescu, acest Maecenare al tuturor întreprinderilor noastre culturale, care a fost vesel de această întâlnire şi care după terminarea serviciului divin s-a interesat mult de progresele societăţii bisericeşti, al căror scop este zidirea unei biserici şi înfiinţarea unui internat în Viena. Luni şi Marţi d-na şi d-ra Delavrancea a cercetat familiile fruntaşilor români de aici, cari i-au dorit domnişoarei succese tot atât de splendide în turneul său artistic, ce-l va continua în Dresda, Lipsea şi Berlin. Orlăcanul. Adunarea Societăţei pentru fond de teatru român — Raport special. — Braşov, 7 Noemvrie c. Eri, în 6 Noemvrie n. c. s’a ţinut aici in Braşov adunarea extraordinară a »Societăţii pentru fond de teatru român«. O mulţime de membrii, atât din Braşov, cât şi din jur şi din depărtări mai mari au luat parte la adunare, apoi a asistat un număros public şi o frumoasă cunună de dame. Din jur şi din depărtare am remarcat pe următorii dni: Dr. Branisce şi Dr. Dobrin (Lugoj), Bănuţ, directorul artistic al Societăţii şi Ioan Bercan (Cohalm), Goldiş (Arad), O. Tăslăuan, Tib. Bredicean şi Dr. Onisifor Ghibu (Sibiiu), Iosif Comanescu, preot (Codlea) apoi prezidentul Dr. Ioan Mihu, (Vinerea) ş. a. Deschiderea şedinţei. Prezidentul, d-l Dr. Mihu deschide şedinţa la 3 oare cu o scurtă vorbire, în care salută membrii şi arată, că unicul obiect al adunării acesteia este schimbarea sau mai corect zis, amplificarea a doi paragrafi din statute, amplificare recerută de spiritul vremii şi pin care se deschide