Gazeta Transilvaniei, octombrie 1910 (Anul 73, nr. 215-239)

1910-10-26 / nr. 235

L­I­BERACŢIUNEA, m I Tipografia şi Administra^ BRAŞOV, Piaţa-mare SO. etar4*on nefnancnt« n* *« — Man ii scripte na ae r*trimit — INSERATE, ce primesc la Adm­inistr»­­thrae Braşov şi la birou­iile următoare : Viena in M. Ilirk«-« Nachf., Heinrick Berrniuk, Rudolf Mo»«» — In Baiin­ peetc 1» Krkstein Inline Lk»o­poM, Blockiirr 1. PREŢUL INSERATELOR : Un şir petit 20 bani pen­tru o publicare. Publicări mmi dea« b­ujii tarii» și învoinli.. Reeisme pe pag. a 8-a i air 20 Pani. J &.A LXXII! „GAZETA“ apare ZILNIC. Abonamente pentru Auatro-Untar. 24 cor. pe 6 luni 12 cor. in trei Ioni 6 cor- —N-rii de Duminecă : patru cor. pe an. Pp.ulfB România si străinătate: un un 40 franci. pe pnee Inni In franci, pe trei luni 10 franci. N-r­i rie Dumineca 8 fr­ ac. Pe poete prenumără la toe:e oficiile poştale precum şi la d-nii colectori« An­CBaiuium! pesire Braşov. La ArfminisL­uția „GAZETEI­, pa 1 an 20 C. Pe fi luni 10 (1. pe trei luni b iî. Cu­­­ ugiI «ca«H . Un un Hii 24 Cor- P* n um i 12 Cor. Pe trei luni R Oor I n i-xnw L pUr 10 - Ala' «'• m.mu.iT. I. \ cit fi • -»rtim.iî* «* «*ti.............., ni. t Telefon: Nr. 226. Nr. 235 Braşov, Luni-Marţi, 26 Octomvrie (8 Noemvrie) 1910. i i i Alegeri în comitate. Cu finea anului curent espiră mai multe mandate ale membrilor congregaţionali aleşi. Alegerea n­oui­­lor membrii a a face în luna aceasta. Suntem deci in preajma alegerilor de membrii noi pentru adunările co­­mitatense, ba în unele locuri alege­rile sunt iminente, cum este d. e. în comitatul Făgăraşului, unde alegerile să fac poimâne. Miercuri în 9­­. c. însemnătatea acestor alegeri credem, că e de prisos a o mai dis­cuta. A avea în congregaţiile comi­­tatense din comitatele locuite de Români reprezentanţi în număr im­punător şi corăspunz-.tor numărului Românilor din respectivele comitate, este tot atât de însem­nat, ca şi a avea reprezentanţi naţionali în ca­meră. In adunările comitatense să­­concentrează toate afacerile publice locale, aici să pot sana multe rele, să pot lua la răspundere funcţionarii pentru eventualele vol­nicii sau întrelăsări, etc. Cu un cu­vânt, aici este un teren bun de luptă, pentru de-a curma relele şi a aduce foloase obştei comitatense. Aceasta s’a şi făcut de cătră fruntaşii noştri în câteva comitate şi luptele lor au avut rezultate mul­ţumitoare, uneori rezultate reale, alteori morale. Aceasta luptă, care ne-a fost deschisă şi am­ dus o şi pe timpul pasivităţii, trebuie să o con­tinuăm acum cu tărie şi râvnă mai mare, cu devotament şi însufleţire. Ea trebuie să se estindă asupra în­tregului teritor locuit de Români, şi în comitatele, unde până acum indi­ferenţa şi amorţeala au fost stăpâne. Iată un teren vast şi pentru tine­rime, care e dornică de luptă şi muncă naţională, să pună umărul împreună cu bătrânii la urnirea gre­utăţilor din cale. E vorba acum, că în vederea alegerilor apropiate făcut am tot ce ne este în putinţă, ca să eşim bi­ruitori din valurile electorale? S’au luat măsuri potrivite în unele părţi, dar nu peste tot locul. Ştim, că în comitatele Făgăraş, Târnava-mică, Arad şi Caraş-Severin să lucră cu seriozitate şi sistematic pentru reu­şita alegerilor. Măsuri cam pe jumătate s’au luat d.­e. în comitatul Turda-Arieş, precum cetitorii noştri să pot con­vinge din avizul publicat mai la vale. E măsură pe jumătate, căci nu să numesc candidaţii şi peste tot avi­zul este o provocare­­ platonică. In alte părţi însă nu s’a făcut nici atâta, nu s’a făcut nimic, fruntaşii noştri să se pună grabnic pe lucru, căci deşi timpul e scurt, dar încă nu e prea târziu. Dacă vom fi indiferenţi şi lăsători, nemernici vom rămânea. Despre mişcările din comitate mai avem azi următoarele infor­maţii : Alegerile în Caraş-Severin. In comitatul Caraş-Severin s’a dat următo­rul aviz: Consfătuirea confidenţială a mem­brilor congregaţiunei comitatense a comi­tatului Caraş-Severin, aparţinători parti­dului naţional român, ţinută în preajma congregaţiunei ordinare de toamnă m’a designat pe mine pentru conducerea afa­cerilor comitatense ale partidului. Deşi la această consfătuire au fost puţini membri de faţă, — după părerea mea — prea puţini pentru a lua o hotă­râre atât de importantă, ţinând seamă de urgenţa afacerilor, cari nu suferă amâ­nare fără o simţitoare păgubire a intere­selor noastre de partid, am cedat în fine insistenţei soţilor mei de principii şi am primit în mod interimar această sarcină, până ce o adunare mai în măsură a de­cide, va lua hotărâri definitive relativ la organizarea noastră în viaţa comi­tă­tensă. In consecvenţă mă simţesc dator a iniţia lucrările pentru apropiatele alegeri de membri congregaţionali, cari vor avea loc în zilele de 22, 23 şi 24 Novembrie nou -n. c. în toate cele 70 cercuri electo­rale, în care s’au împărţit după noua arondare, comunele comitatului nostru, având a se alege 150 membri cu mandat până la finea anului 1916 şi 15 membrii cu mandat până la finea anului 1913. Invit deci fruntaşii cercurilor cu po­­pulaţiune română, aparţinătoare partidului naţional român, să iniţieze fără amânare lucrările, ca în toate aceste cercuri să se procedeze la urnă cu candidaţi proprii, a căror aparţinere la partidul naţional este mai presus de orice îndoială. Şi în deo­sebi rog fruntaşii din partea locului să caute a candida astfel de fruntaşi din partea locului, — ţerani şi intelectuali — cari nu numai sunt în situaţia a lua parte la şedinţele congregaţionale, ci şi iau angajamentul solemn, că vor veni la şedinţe şi vor observa indispensabila dis­ciplină de partid, aşa după cum se va de­cide din caz în caz la adunările plenare ale membrilor partidului. întrucât în vre­un cerc nu s’ar găsi candidaţi potriviţi, designăm cu plăcere candidaţi din centru sau din alte părţi ale comitatului, cari oferă toate aceste garanţii. Rog deci pe fruntaşii noştri din toate cercurile electorale ale noastre, să ne co­munice îndată paşii întreprinşi, iar noi din centru le stăm bucuros la dispoziţie cu totul ce putem. Lugoj, 4 Novembrie n. 1910. Dr. V. Branisce. * Alegerile pentru congregaţia co­mitatului Turda-Arieş. Pe terminul de 20 Novembre st. n. sunt fixate în întreg comitatul Turda-Arieş alegerile de membrii ai congregaţiunei comitatense. Toţi alegătorii din comitat sunt cu insistenţă rugaţi, ca pe terminul fixat să-şi exercieze dreptul de alegător, vo­tând exclusive pentru candidaţii partidului naţional român. In special d-nii inteligenţi, preoţi şi învăţători să fie la culmea chemării na­ţionale-Turda, 6 Novembrie 1910. Pentru comitetul comitatens Emil Kormos Alexandrescu. * In comitatul Murăș-Turda. Din Reghin am primit următorul convocător: Având în vedere, că în toamna a­­ceasta să vor face alegeri nouă de mem­brii în congregația comitatensă, pentru o prealabilă conțelegere referitoare la per­soanele ce se vor candida, alegătorii ro­mâni ai cercurilor electorale aparţinătoare comitatului Murăş-Turda, sunt invitaţi la o consfătuire, ce se va ţinea joi, în 17 i. c. la 3 oare d. a., în localitatea institu­tului de credit «Mureşana» în Reghin, Reghin, la 3 Novembre 1910. Dr. Ioan Popescu, presid. clubului electoral al com. Murăş-Turda. » ► FOILETONUL GAZ. TARNS.« Concertul domnişoarei Cella Delavrancea la Viena. Sâmbătă, la 29 Oct. st. n. a. c., şi-a început d-ra Delavrancea turneul artistic cu un concert, dat în sala festivă a Reu­niunii de muzică din Viena. Numele acestei artiste române ne este deja bine cunoscut de la concertele date in ţară şi Ardeal. Cu datul de 29 Oct. însă acest nume s-a înregistrat şi în analele distinselor concertante din Viena. Şi cu drept cuvânt, fiind­că d-ra Delavran­­cea este una dintre artistele tinere, care pe lângă talent dispune şi de o pregătire temeinică şi pricepere superioară muzicală, însoţită de o deosebită fineţă şi dibăcie extraordinară în executarea technică. Aces­tor calităţi distinse se poate atribui şi splendidul succes, ce l-a avut la primul ei debut în acest centru muzical, pe cât de pricepător, pe atât de pretenţios în ale artei muzicale. Distinsului public, care a asistat la acest concert şi care cu aplause viforoase au ştiut răsplăti prestaţiunile escelente ale artistei, i­ s’a dat ocazie să admire nu nu­mai talentul şi virtuositatea unei Ro­mânce, ci şi gustul ei fin, cu care a ştiut compune un program din piese alese şi de o mare valoare muzicală şi artistică. Concertul s-a început cu »Deus pieces anciennes« de Scarlatti. Această piesă veche, azi pe nedrept prea mult desconsi­derată, te înviorează şi încântă, când o auzi ce tainic, legănat şi melodios răsare de sub degetele fine ale d-rei Delavran­­cea, care prin o excelentă interpretare a ştiut să redea atât de admirabil simplici­tatea şi naivitatea acestei muzice italiene. După acest preludiu delicat, executat cu o gingăşie rară, concertanta, ne-a pro­curat o adevărată surprindere, când a în­ceput să cânte »Appassionata lui Beetho­ven. Sonata aceasta, atât ca concepţie in­ternă, cât şi cu privire la greutăţile ei technice, pretinde nu numai talent artis­tic, ci şi puterile fizice ale unui bărbat, ca să poată fi executată şi interpretată con­form tuturor referinţelor. Am rămas însă cu toţii uimiţi, când ne-am convins, cu ce virtuositate şi siguranţă a învins o fiinţă atât de delicată şi tânără toate greutăţile technice, ba în partea ultimă a piesei a dat dovadă de o executare desăvârşită. După sonata aceasta d-ra Delavran­­cea ne-a câştigat o adevărată relevaţie su­fletească prin gingăşia şi fineţa, cu care a ştiut interpreta opul marelui romancier Schumann »Etudes symphoniques Cis­moll«. Acestei piese i-au urmat compoziţii francese de Debussy, Faure şi Saint-Saens. Bogata poesie și spiritul fin al acestor piese, mai cu seamă în »Toccata« de Saint- Saens au fost redate cu o desteritate ui­mitoare, care face cinste conservatorului din Paris, unde concertanta și-a făcut studiile. Ultimul punct din program a fost compus din diferite piese de Chopin, în a căror interpretare artista a avut foarte multe momente interesante. In deosebi s-a observat cu multă plăcere un ritm bine accentuat. Valsul As­dur şi Polonaise As­­dur au fost foarte potrivit alese, ca să iasă la iveală temperamentul şi eleganţa adevărat artistică a acestei eleve distinse a celebrilor profesori Duvernoy şi Philipp. Impresia generală a publicului pre­zent şi mai cu seamă a noastră, a Româ­nilor, este, că d-ra Delavrancea, urmând înainte pe această cale spinoasă, dar fru­moasă, îşi va cuceri în curând un renume universal între artiştii lumii culte şi va fi demnă de numele ilustrului ei părinte, iar naţiunii noastre îi va câştiga multă cinste între străini. De încheiere mai amintesc, că colo­nia română din Viena a prezentat artistei un frumos buchet de flori cu panglică tri­coloră, iar după concert, în frunte cu fami­liile Dr. Ciurcu, T. Gramatovici, Z. Vo­­ronca şi Dr. L. Popovici a grăbit să es­­prime urările de bine d-nei şi d-rei De­­lavrancea. Totodată le-a invitat la o masă comună în restaurantul »Riedhof«, unde distinsele dame au fost centrul atenţiunii şi dragostei acestei colonii, care ştie apre­cia şi stima talentele naţiunii sale. A doua zi, Duminecă, d-na şi d-ra Delavrancea au participat la serviciul divin ţinut in ca­pela română. A fost coincidenţă plăcută, că tot atunci s-a aflat acolo şi d-l Sava Şomanescu, acest Maecenare al tuturor în­treprinderilor noastre culturale, care a fost vesel de această întâlnire şi care după terminarea serviciului divin s-a interesat­ mult de progresele societăţii bisericeşti, al căror scop este zidirea unei biserici şi înfiinţarea unui internat în Viena. Luni şi Marţi d-na şi d-ra Delavran­­cea a cercetat familiile fruntaşilor români de aici, cari i-au dorit domnişoarei suc­cese tot atât de splendide în turneul său artistic, ce-l va continua în Dresda, Lipsea şi Berlin­. Orlăcanul. Adunarea Societăţei pentru fond de teatru român­ — Raport special. — Braşov, 7 Noemvrie c. Eri, în 6 Noemvrie n. c. s’a ţinut aici in Braşov adunarea extra­ordinară a »Societăţii pentru fond de teatru român«. O mulţime de membrii, atât din Bra­şov, cât şi din jur şi din depărtări mai mari au luat parte la adunare, apoi a asis­tat un număros public şi o frumoasă cu­nună de dame. Din jur şi din depărtare am remarcat pe următorii d­ni: Dr. Bra­nisce şi Dr. Dobrin (Lugoj), Bănuţ, direc­torul artistic al Societăţii şi Ioan Bercan (Cohalm), Goldiş (Arad), O. Tăslăuan, Tib. Bredicean şi Dr. Onisifor Ghibu (Sibiiu), Iosif Comanescu, preot (Codlea) apoi pre­zidentul Dr. Ioan Mihu, (Vinerea) ş. a. Deschiderea şedinţei. Prezidentul, d-l Dr. Mihu deschide şedinţa la 3 oare cu o scurtă vorbire, în care salută membrii şi arată, că unicul obiect al adunării acesteia este schimba­rea sau mai corect zis, amplificarea a doi paragrafi din statute, amplificare recerută de spiritul vremii şi pin care se deschide

Next