Gazeta Transilvaniei, octombrie 1912 (Anul 75, nr. 216-240)
1912-10-02 / nr. 216
Pagina 2 ni e ţărănimea noastră, care formează temelia neamului nostru întreg, să-şi vadă ocrotite interesele sale materiale deprinzându-se cu spiritul de cruţare, ajutându-se reciproc în cazuri de lipsă, purtând o economie mai raţională, valorându-şi mai bine produsele sale agricole, folosindu-şi mai bine munca sa, părăsind deprinderile păgubitoare şi peste tot tinzând la o vieaţă mai bună şi mai deamnă de fiinţa omenească, îndeosebi în ce priveşte Organizaţia economică a ţărănimei noastre avem un îndemn cât se poate de preţios din partea acelui bărbat, pe care pare că însăşi prevedinţa l-a trimis în ajutorul poporului nostru şi care cuprinde în inima sa în adevăr nobilă interesele neamului nostru întreg: „De la Nistru pân’ la Tisa“ cum zice poetul,... din partea marelui binefăcător, întreit de mare în modestia sa, care este domnul Vasile de Stroescu. Nu numai prin darurile sale, un adevăr princiare şi-a câştigat acest mare bărbat un titlu de recunoştinţă vecinică a poporului nostru ci tot aşa de mult a căutat să ne stea într’ajutor prin sfaturile sale binevoitoare îndemnându-ne să ne interesăm de aproape de păturile largi ale poporului nostru, să le uşurăm greul veţii, organizându-le economiceşte, să le ridicăm la o viaţă mai conştie şt mai neatârnată, să-i învăţăm pe ţăranii noştri a fi „oameni de sine ştiutori şi stătători“ şi să nu-i lăsăm a ajunge „cerşitori“. Problema aceasta este poate cea mai însemnată, care bate la porţile instituţiunei noastre şi îndeobşte ale tuturor factorilor chemaţi să îngrijească de înaintarea poporului, din carele face parte şi dela deslegarea înţeleaptă şi corectă a ei atârnă de bună samă o parte însemnată a viitorului nostru. Recunosc, că rezolvirea unei asemenea probleme pretinde multe chibzuinţi, multă precauţiune şi mai ales mult devotament; din faţa ei însă nu ne putem ascunde, dacă nu voim să luăm asupra noastră o grea răspundere pentru viitor. Am însă prea multă încredere în iubirea de neam a conducătorilor noştri, ca să mă îndoiesc că nu vor pregeta a-şi da toate silinţele pentru deslegarea acestei însemnate chestiuni şi pentru desăvârşirea legăturilor sufleteşti şi materiale ale poporului nostru în timpul cel mai apropiat. In nădejdea, că fiecare din membrii instituţiunii noastre va contribui la deslegarea problemelor pe cari mi-am luat libertatea a le atinge, vă invit să păşim la Adunarea generală a Asociaţiunii In Sibiiu — Dela trimisul nostru. — Sibiiu, 13 Oct. n. c. — Duminecă dimineaţa, ziua mare a „Asociaţiunii“ noastre. Pe stradele oraşului o mişcare viuă. E lume românească, venită din apropiere şi din depărtări, ca sa asiste la adunarea „Asociaţiunii“ şi la serbări. Salutări de bine venire, cunoştinţe noui se fac în treacăt... Timpul e frumos excepţional. Un cer senin îşi întinde bolta azurie asupra Sibiiului şi soarele răspândeşte pretutindenea razele sale vesele înviorătoare, contribuind şi el la buna dispoziţie sărbătorească, înainte de orele 9 sună clopotul din turnul catedralei, chemător la rugăciune. Lumea pleacă spre a fi de faţă la serviciul divin din catedrală, alţii îşi îndreaptă paşii spre biserica gr. cat. română din suburbiu. Ambele locaşuri pline de lume multă şi aleasă. In catedrală serviciul îl oficiază I. P. S. Sa metropolitul Meţianu, cu mare asistenţă, în biserica gr. cat. canonicul Dr. Vas. Suciu, cu asistenţa protopopului Nic. Togan, şi Dem. Deac, preot. Serviciul este cucernic şi înălţător de suflet în ambele locaşuri d-zeeşti. Se rostesc predici. I. P. S. S. metropolitul arată rolul cultural al „Asociaţiunii“ şi dă credincioşilor sfaturi şi îndemnuri de muncă. In biserica gr. cat. vorbeşte dl. protopop Nicol. Togan, relevând însemnătatea lui Gheorghe Bariţ, îndeosebi pe terenul publicisticei şi iniţiază o colectă pentru fondul ziariştilor. Şedinţa 1. Pe la oarele 11 spaţioasa sală a muzelui „Asociaţiunii« era tixită de lume. Era reprezentată bine preoţimea, apoi mulţime de doamne şi d soare, jos în sală şi pe galerie multă tinerime etc. Printre somităţile noastre era de faţă şi d-l Vasile Stroescu, marele binefăcător al neamului. La masa prezidială ocupă loc membrii comitetului: d-nii Parteniu Cosma, vicarul Dr. 11. Puşcariu, Nicolae Ivan, sresor, prof. I. F. Negruţiu, Dr. Ioan Lupaş prof. şi secretarii Goga şi Tăslăuanu. Presa era reprezentată prin d-nii I. Montani («Românul«), Silv. Moldovan („Gazeta Trans.“), Dr. Val. Branisce (»Drapelul«), T. V. Păcăţianu (»Telegr. Român“), A. C. Domşa („Unirea“). Mai aveau reprezentanţi „Solia Satelor“ din Cluj, „Universul“ şi »Adevărul“ din Bucureşti. Autoritatea politică era reprezentată prin d-l Albert Dörr, primarul oraşului. La 11 oare îşi fac intrarea în sală cei trei prelaţi ai bisericii ortodoxe, însoţiţi de vicarii Dr. 11. Puşcariu şi Hamzea, de preşidentul »Asociaţiunii«, d-l Andrei Bârseanu şi alţi fruntaşi. Sosirea prelaţilor produce o vie impresie în public. Li se fac vinovaţii. Şirurile publicului erau stăpânite de un aer solemn... In acest cadru prezidentul A. Bârseanu se ridică şi îşi rosteşte vorbirea, clar şi respicat. E ascultată cu atenţie încordată, fiind făcută, ca toate discursurile d-lui Andreiu Bârseanu, cu studiu şi pătrundere adâncă a cauzelor ce le safevează. La amintirea numelui d-lui Vasile Stroescu sala întreagă isbucneşte în aplauze şi ovaţiuni nesfârşite Un popor, prigonit de soarte, îşi manifestă prin reprezentanţii săiînalta sa recunoştinţă faţă de unul din cei mai iluştri fii şi binefăcători ai săi. Ovaţiunile s’au repetat în trei rânduri. Dl Andrei Bârseanu a fost viu aplaudat. După rostirea discursului d-l Bârseanu mulţumeşte prelaţilor pentru participarea lor la şedinţă. *Aţi venit, 1. P. Sfinţiile Voastre — a zis între altele d-l Bârseanu — în mijlocul credincioşilor, urmând devizei, că unde e turma, acolo e şi păstorul. Excel. Sa. Metropolitul Meţionulând cuvântul, accentuează, că prelaţii prin prezenţa lor şi-au împlinit o sfântă datorinţă, dorind să contribue şi dânşii la înaintarea şi cultivarea poporului. Cere binecuvântarea cerului asupra lucrărilor. Cuvintele Excel. Sale sunt acoperite de aplauze. D-l Bârseanu salută în cuvinte calde pe d-l Vasile Stroescu. Noui şi nesfârşite ovaţii se fac merituosului mecenat. Urmează agendele de la ordinea zilei. Înscrierea delegaţilor prezenţi ai despărţămintelor se decide a se face la secretarul administrativ, d-l Tăslăuanu, înainte de şedinţa a doua de mâne. Raportul comitetului central către adunarea generală se consideră de cetit şi se va preda comisiunii ce se va alege. La propunerea d-lui Dr. Aurel Cosma în comisiunile proiectate se aleg următorii dni: Pentru examinarea raportului general: Dr. Dăian, Dr. Frâncu, Dr. Vaier Branisce, Dr. Nic. Bălan, Dr. Aurel Vlad și Dr Iuliu Mania. Pentru examinarea socotelilor: loan Lăpădat, Franc. Hossu-Longin, Const. Pop, V. Osvada. In comisiunile pentru înscrierea da membrii: Dr. I. Stroia, Dr. Lucian Borda, Dr. Aurel Crăciunescu, Dr. Nic. Comşa, Lt. T.K. Bredicean şi Dom Vulcu. Pentru candidarea membrilor Incombet d-nii : Lazar Triteanu, Roman Ciorogar, Era. Ungurean, Dr. N. Oncu, Dr. Onis. Ghibu. Prezidiul mai prezintă două propuneri, de la d-nii Emil Bran (Maramurăş) şi George Dobrin (Ţara Oltului), referitoare la organizări noui în cadrul »Asociaţiunii«. Se predau comisiunii pentru examinarea raportului general. D-l Bârseanu închide şedinţa, invitând publicul la desvălirea bustului lui G. Bariţiu. Suflet de aviator, de locotenent Andrei Popovici. — La ce oră plecaţi ? La această scurtă întrebare a unui mecanic, Silvan, tănăr pilot de 25 ani, înalt, svelt, cu părul şi o mustaţă subţire, neagră, cu ochii negri catifelaţi şi blânzi, răspunse: — De îndată ce soarele răsare, punem motorul în mers. Orfan de timpuriu, Silvan, tânăr inginer, se avântase în domeniul aviaţiunei acum doi ani. Era unul dintre cei mai buni pioneri ai aerului. Astăzi se alerga ultima etapă a unui mare premiu de aeroplane. Silvan era clasificat până acum întâiul, urmat de aproape de Costin, un frumos tânăr blond, bogat şi de asemenea aviator de mâna întâia, însă luptând pentru glorie. Un nor des de antipatie domina între cei doi adversari. Costin, prin banii săi, îşi atrăsese bunele graţii ale Annei, o splendidă fată de 19 ani, blondă, care înainte fusese prietena lui Silvan şi pe care ea îl părăsi pentru a urma pe Costin. Ceasul a sunat 3 şi jumătate. Totul doarme încă în această răcoroasă dimineaţă de Septemvrie. Un cocoş se aude din depărtare. In curând soarele se va înălţa; rouă dimineţei a semănat iarna cu frumoasele şi bogatele sale perle, totul pare a respira vieaţa fericită. Silvan, în picioar , rezemat de hangarul său, priveşte a natura care se deşteaptă, se gândeşte, spiritul său pluteşte departe şi pare a reflecta: »Dacă ea ar fi acolo, lângă el, cum ar iubi-o, şi cu toată trădarea adusă dragostei lui, cu plăcere i-ar ierta totul acum!« Sânt ceasurile patru. Un foc de revolver se aude: e primul semnal de plecare. Silvan, trezit din visul său, se urcă pe aparat. Motorul sforăe şi elicea se învârteşte cu putere: la un semn al mânii pilotului se dă drumul păsării, care rulează, se deslipeşte de pământ şi se înalţă măreţ in văzduh, începându-şi cursa nebună printre nori... In liniştea sfântă a unui cer misterios, aeroplanul fuge ca o săgeată deasupra câmpiilor. Motorul trage perfect. Legănat de cântecul său obicinuit, I Silvan se gândeşte la trecut, la frumoasa Anna, pe care o iubeşte incă, mereu. Poate van la sosire spre a vedea pe Costin coborându se. Şi el sărmanul, nu va avea nici o mângâiere, nici un cuvânt bun, răsplătitor pentru cursa sa periculoasă! Or ! de are deja acolo, cum ar fi aclamat de mulţime. Anna i-ar surîde poate, şi reîncepându-şi vechea dragoste, ar petrece frumoase zile împreună ! Intorcându-şi maşinaliceşte capul, îngălbeni. Dulcele sale iluzii se destrămau: un alt aeroplan era acolo, în urma lui, fugea grozav, în curând îl va ajunge, îl va întrece chiar. E numărul 12, acel al lui Costin care va sosi întâiul, întrecându-1 pe el, învingătorul de până acum. Oh, nu, asta nu va !“ Apoi accelerându-şi motorul, ambii continuară alergarea nebună deasupra câmpiilor. Deodata No. 12 coboară, coboară încă şi cu o iuţeală înspăimântătoare, pilot şi aeroplan sunt precipitaţi din nori, sub ochii lui Silvan, singurul martor neputincios. Nu mai are pe nimeni de temut acum, el va fi învingătorul, însă poate Costin a murit sau poate sufere îngrozitor? O dilemă omorâtoare i se înfăţişă. Dacă ar fi el cel căzut, zăcând I sub sfârâmăturile aparatului, gemând şi strigând în zadar pe nume pa cei dragi, spre a-i da o mână de ajutor ! Dacă continuă cursa, va fi cel dintâiu, va câştiga bani mulţi şi ochii dulci ai Annei îi vor surâde ! — Dar nu, mă voiu coborâ cum voiu putea şi voiu merge să ajut pe Costin. Două ceasuri mai târziu, sub acoperământul unei colibe sărace şi pe drumul părăsit, Costin, adus de Silvan, îşi trăia ultimele clipe. El, Costin, luând mâna camaradului său într’un slab gemăt și cu vocea stinsă, îl imploră să-l erte : — Dragul meu Silvan, ești bun că m’ai scăpat... te-ara făcut să suferi, mă căesc însă, iartă mă, în curând voiu muri, o simt; aș pierdut victoria din cauza bunătăței tale !... Apoi, stringând mai tare mâna salvatorului său, continuă cu vocea atât de slabă, încât de-abia se mai auzea: — Anna te iubeşte, reia-o, fiţi fericiţi, iert.. Nu putu să isprăvească, capul se răsturnă, ochii se închise , murise. Silvan se desfăcu de strânsoarea mortului și sărutându-i pe frunte, nu putu să reţie o lacrimă, contemplând rămăşiţele pământeşti ale celui ce fusese cel mai înverşunat rival al său. GAZETA TRANSILVANIEI, lucrările pentru cari s’a conchemat aceasta adunare generală. Desvălirea bustului Bariţiu. Publicul, pe care nu-l încăpea sala muzeului, se grămădeşte în parcul orăşenesc în faţa bustului, ce se înalţă la grădina şcoalei de fetiţe. Aproape de parele 12 începe actul solemn prin intonarea imnului »Asociaţiunii« de Iacob Murăşan. 11 cântă corul teologilor, condus de d-l prof. Timoteiu Popoviciu. Urmează discursul d-lui Andreiu Bârseanu, discurs magistral, în care caracterisează activitatea lui Bariţiu, arată, “că chiar »Asociaţiunea“ pentru care Bariţiu a muncit peste 30 de ani, a fost chemată să-i ridice acest monument. Dând ordin să cază învălişul, figura lui Bariţ apare turnată în bronz, cu faţa serioasă, cu fruntea gânditoare, cu mâna dreaptă întinsă înainte, gest de vorbire. (Continuarea pe pag. 3). Din delegaţiuni, la şedinţele de Vineri ale delegaţiunei ungare şi austriace ministrul comun de finanţe a depus, precum am anunţat, proiectele de credite extraordinare pentru armată şi marină, făcând câteva enunciaţiuni importante, pe ciri le resumăna în următoarele : «Nu este vorba de un credit pentru mobilizare, căci nu există nici un motiv pentru o atare acţiune, deoarece monarhia este decisă să menţie o politică de pace (aplauze). Este totuşi tristă întorsătura situaţiunii din Balcani, care ne înştiinţează serios să ne desăvârşim forţele militare. Creditele au de scop numai de a realiza vechiul program al administraţiunii războiului. Dacă guvernul comun, supunându-vă aceste credite, îşi îndeplineşte o datorie în momentul în care în vecinătatea noastră imediată, în Balcani, precum vedem războiul că se aprinde aşa de uşor, dânsul este inspirat de ideea că noi trebue să fim în măsură de a face să valoreze vocea noastră în deplina ei putere, atunci când odată problemele balcanice se vor deslega în mod definitiv. Acţiunea de faţă este inspirată de gândul de a ne asigura putinţa de a salvgarda în mod ferm interesele Austro-Ungariei şi de a putea împlini misiunea pacifică a monarhiei, împreună cu aliatele noastre fidele şi de acord cu celelalte mari puteri amice.» In şedinţa plenară de Sâmbătă delegaţiunea austriacă a adoptat creditele extraordinare. Sâmbătă seara delegaţii ungari şi austriaci au fost invitaţi la un prânz al curţii. Maj. Sa a distins cu scurte convorbiri aproape pe toţi delegaţii. A produs mare surprindere faptul, că Marca, a esprimat in de ursul convorbirilor speranţa, că pacea din Balcani se va putea menţinea, delăturându-se norii ameninţători. Consiliu de miniştri român. Vineri seara s-a ţinut un lung consiliu de miniştrii sub preşedenţia d-lui Titu Maiorescu. Consiliul a durat trei oare, în care timp s’a discutat asupra situaţiei politice interne şi a celei externe. S’a exprimat credinţa, că în curând va fi realizată concentrarea conservatoare, urmând să fie format un guvern comun sub preşedinţia d-lui P. P. Carp. In ce priveşte situaţia externă miniştrii au fost de acord, că România va păstra atitudinea despectativă în care se găseşte, până la noui împrejurări. Cu toate aceste ministerul de răz Nr. 216—1912, boi a dat ordin ca soldaţii din cortil genial 1911, care urma să se libereze pe ziua de 10 Octomvrie cor., să rămână incorporaţi până la noui dispoziţiuni. Austro-Ungaria ocupă Sandjacul Novibazar. Ziarului „Vossische Zeitung“ i se telegrafiază din Viena . Din sursă sigură se anunţă, că Austro-Ungaria e hotărâtă să ocupe Sandjacul Novibazar. Probabil, că Austro- Ungaria nu va face nici o declaraţie relativ la, păstrarea neutralităţei şi nu va mai trata cu rRusia asupra crizei din Balcani, vand a şi păstra libertatea de acţiune. Ştirea aceasta o confirmă şi ziarul berlinez „Morgenpost“. Războiul balcanic încă n’a isbucnit. Luptele continuă: — Pregătirile Turciei. Mutenegru se răsboieşte din greu pe când celelalte state se află încă tot în toiul mobilizărilor şi în aşteptarea succeselor intervenţiei Puterilor mari. Ştirile de pe câmpul de războiu sunt deasemenea incontrolabile în urma cenzurei severe militare. Deşi ştirile particulare se contrazic în multe, totuşi reiese un fapt, că ciocnirile între Muntenegreni şi Turci sunt foarte sângeroase secerând pe ambele părţi numeroase victime omeneşti. Ştirile mai nouă sunt următoarele: In toiul luptelor. Podgoriţa 13 Oct. Cu prilejul ocupaţiunei dealului şi localitatei Decicî, muntenegrenii au avut perderi mari; spitalele din Podgoriţa sunt tixite. Regele Nichita a a asizitat de două ori pe răniţi. Principesa Denie e în capul serviciului sanitar. Printre răniţi sunt mulţi marişori şi soldaţi turci. Până acum peste 300 de prizonieri turci au fost transportaţi la Nikolci, Podgoriţa 13 Oct. Oraşul Iuzi, garnizoana şi împrejurimile au fost înconjurate ori după amiazi şi comunicaţia cu Scutari a fost complect tăiată. Lupte violente au continuat ieri pe întregul front al armatei centrale, sub comanda Principelui moştenitor. Portul din Begonne a fost luat cu asalt şi cucerit la amiazi. Artileria a bombardat muntele întărit Vrano, situat în regiunea de şes Zeta; spre seară operaţia a fost oprită. După amiază, turcii au încercat o mişcare ofensivă în contra armatei de sud comandată de ministrul de război, generalul Martinovici, dar au fost respinşi. Detinge 17 Oct. In lupta de la Decici muntenegrenii au avut 100 morţi şi 200 răniţi. Regele Nichita a vizitat azi spitalele. Se zice că viitorul atac muntenegrinii îi vor face cu artileria, de oarecare în luptele de em, în care a luat parte numai infanteria, a curs prea mult sânge. In Cetinge se află acum numai femei, bătrânii şi schilozii, toţi ceilalţi au plecat la graniţă. Regina şi principesele au privit la lupta artileriei de pe o înălţime. ConstantinopoL 13 Oct. Oficialul anunţă, ca atacurile Muntenegrinilor la Berana au eşuat faţă de rezistenţa îndârjită a soldaţilor turci. Belgrad, 13 Oct. 6000 Sârbi constituiţi in bande au pătruns în Sandjak, căutând legătura cu trupele muntenegrene. Turcia. Sultanul a publicat următoarea proclamaţie cătră armată: »Toata lumea ştie că Turcia vrea pace şi că otomanii respectă drepturile tuturor naţiunilor, dar că nu vor lăsa pe vecinii lor să nu respecte drepturile lor. Otomanii nu nutresc nici un gând ascuns în contra nimănui şi au dreptul să ceară ca şi guvernele celelalte să facă la fel; otomanii nu vor turbura fericirea şi progresul nimăuui, dar nu vor consimţi să lase alte popoare să le turbure. Cu toate dificultăţile întâmpinate voim să realizăm în mod trept. Pentru comoditatea cumpărătorilor din Transilvania, am deschis o Filială în stil mare în Braşov, strada porţii Nr. 60, înainte de a vă procura mobile, visitaţi depositul nostru, deoarece firma noastră în toată Transilvania este cea mai capabilă de concurenţă, având cel mai mare deposit. Fabrică de mobile Székely şi Réti Marosvásárhely, Széchenyi-tér 47. Braşov, Strada Porţii 60. . ..... Se creditează fără urcarea preţului şi plată în rate.................................