Gazeta Transilvaniei, aprilie 1913 (Anul 76, nr. 74-93)
1913-04-02 / nr. 74
imaginaa că mai multe interpelări, comisia a hotărât să ia cele mai draconice măsuri de represiune contra Românilor din Sătmar şi a constatat că actuala situaţie nu poate fi schimbată decât numindu-se noul episcop, iar în acest scop va adresa guvernului şi autorităţilor bisericeşti câte un manifest. După ştiri mai moi sosite fişpanului Csaba Adorján vina pentru aceste tulburări ar purta-o preoţimea, care a agitat de luni de zile poporaţia. Ancheta şi arestările continuă Din rapoartele ziarelor maghiare rezultă faptul neîndoios, că poporul şi preoţimea sătmăreană română sunt daţi pradă celei mai nemiloase persecuţiuni din partea organelor administrative. Procuratura lucră zi şi noapte pentru căutarea „vinovaţilor“ şi în câteva zile numărul ţăranilor şi preoţilor noştri arestaţi şi escortaţi va fi de sute de oameni. Fiindu-ne prea bine cunoscută procedura sumară a fibirilor şi gendarmilor la astfel de prilejuri, ţăranii noştri vor fi luaţi cu sutele de la munca câmpului şi ţinuţi cu săptămânile în temniţele Sătmarului! Se impune de urgenţă, cu fruntaşii noştri din acele părţi, dar cu deosebire deputaţii noştri, cari au culcerat acele ţinuturi, să se prezente la faţa locului, pentru a da bieţilor noştri ţărani, rămaşi fără scut, tot ajutorul posibil. Aceiaşi datorinţă se impune şi forurilor competente ale bisericei gr. cat. române intervenind la guvern şi la capul bisericei catolice pentru uşurarea soartei ţăranilor noştri, pe cari amărăciunea pricinuită de deslipirea lor de biserica străbună i a făcut să-şi piardă răbdarea îndelungată. Din ştiri particulare ce ne sosesc rezultă, că din comunele inundate de gendarmi s’au trimis telegrame la Roma, Viena şi Oradeamare. Pentru ca aceste telegrame să aibă însă efectul dorit, se impune o acţiune generală şi energică din partea tuturor forurilor noastre competente, pentru a se pune capăt războiului înfricoşat al credinţei, izbucnit în sufletele Românilor sătmăreni. A sosit momentul faptelor neşovăitoare şi credem, că fruntaşii neamului şi ai bisericei gr. cat. române îşi vor şti face datoria la aceste clipe istorice, prin care trece mult încercata noastră biserică gr. cat română. Aplanarea conflictului cu Montenegro se trăgănează din nou cu toată blocada flotei internaţionale. Bombardarea oraşului Scutari s’a reluat din nou. Alte ştiri spun, că Muntenegrenii sunt indignaţi în contra Italiei, care nu se apără îndeajuns interesele. Mai nou se anunţă, că guvernul muntenegrean, cu toată supărarea regelui Nichita, e dispus să examineze ofertele de compenzaţii formulate de Puterile mari. Blocada continua intraceea în mod energic de-a lungul litoralului Muntenegrean. Mai multe vapoare au fost oprite să debarce. O convenţie secretă turcoengleză. Cu privire la sfera de influenţă asupra Fersiei o mare rivalitate între Rusia şi Anglia. Se crede, că după ce se va termina războiul balcanic, aceasta rivalitate va produce un conflict mai acut între cele două puteri. Ca un preludiu al acestuia se remarcă o convenţie, ce a încheiat-o Anglia cu Turcia cu privire la golful perzic. Despre convenţia aceasta corespondentul ziarului »Berliner Tageblatt« a trimis ziarului următoarea informaţie telegrafică: Din sursă autorizată aflu, că de curând s-a iscălit o convenţie secretă între Turcia şi Anglia, referitoare la golful perzic. Despre cuprinsul convenţiei până acum n-am putut afla nimic, om, care în timpul somnului se avântă spre »desmărginire“. Şi, lucru ciudat, această vedere, care doctrina spiritistă o consideră, nu cel puţin ca o ipoteză, ci ca o teorie ştienţifică, Haşdeu o atribue şi lui Schopenhauer, socotind »organul visurilor« acestuia (das Traumorgan) ca identic cu »organismul astral«. »Organism al sufletului«, — zice dânsul — »același pe care Schopenhauer îl numia »organ al visului«,... un organism fluidic, imponderabil, neatârnat de celule encefalice, de cari dânsul se slujeşte ca de o simplă unealtă specializată în stare de mărginire trupească, pe când în stare de desmărginire el poate să-şi specializeze tot atât de practic burcul, degetele, ba până şi acea mică pată roşie de pe talpa somnambulei Eugenia, de unde până la creere cât departe«.1) Cum rămâne atunci cu legea psichofisiologică, după care centrul tuturor simţirilor, ori în care parte a corpului s’ar ivi ele, este creerul ?! Deprinderea nervilor sensibili, cari pleacă dela creer, fac să simţim de durerea chiar şi în partea amputată a mânii sau a piciorului şi care prin urmare nu o mai avem. Va urma. *) B. P. Haşdeu, „Sic cogito“, p. 63. Silistra a României. Ziarul „Seara“ aduce în unul de ori următorul comunicat important : Şedinţa de azi (Vineri) a conferinţei ambasadorilor de la Petersburg a fost hotărâtoare în chestia diferendului nostru cu Bulgaria. In protocolul semnat azi dimineaţă de toţi reprezentanţii puterilor s’a prevăzut cedarea oraşului Silistra României, cu toate forturile ei şi cu un teritoriu de 10 kilometri spre Bulgaria. Cu toată intervenţia Triplei-Alianţe, cu privire la cedarea unei fâşii din teritoriul bulgar la Marea Neagră, nu s’a putut obţine aprobarea celorlalte Puteri, astfel că în această privinţă cererile României au fost respinse. Puterile şi-au luat însărcinarea ca să facă Bulgaria să se supue fără rezistenţă deciziunilor luate la Petersburg, puterile socotind, că Bulgaria a căpătat destule compensaţiuni teritoriale în altă parte Tot în conferinţa de azi dimineaţă de la Petersburg s’a luat la cunoştinţă, că conferinţa ambasadorilor la Londra a aprobat în totul desideratele României cu privire la viitoarea situaţie a Românilor Macedoneni şi s’a ratificat lucrările congresului dela Londra. Aceste deciziuni se vor aduce la cunoştinţă oficial numai după încheerea păcei între aliaţii balcanici şi Turcia şi din aceleaşi motive nici din partea României nu se face acum nici o comunicare. Guvernul român a obţinut astfel, pe cale paşnică, deplin succes, în ceea ce priveşte cererile sale pentru rectificarea graniţei şi luarea în consideraţie a intereselor conaţionalilor din Balcani. Ceea ce este important pentru România este fraza, pe care reprezentanţii Puterilor au trecut în protocolul încheiat azi frază, care sună astfel: »Prin obţinerea Silistrei de către România Puterile sunt măgulite de a fi reparat nedreptatea suferită prin tratatul de la Berlin, România primind astăzi o fruntarie naturală, care asigură stăpânirea Dobrogei.« * D. Dimitrie Ghica, reprezentantul României la conferinţa ambasadorilor de la Petersburg, a sosit Sâmbătă la amiazi, cu trenul de Vârciorova la Bucureşti. D-sa a adus guvernului român protocolul încheiat la Petersburg. Guvernul nu va face nici o comunicare oficială asupra acestui protocol decât după încheierea păcii dintre Turcia cu statele balcanice. ♦ Cu toate aceste unele ştiri din Petersburg spun, cu în conferenţa de Vineri încă nu s’a adus o hotărâre definitivă în chestia diferendului bulgaro-român. O nouă şedinţă, de astădată ultimă, se va ţinea mâne. Marţi. •»Fester Llyod“ află din Viena, că în chestia româno-bulgară — cu toate ştirile de până aci — nu s’a luat încă hotărârea definitivă. Până acum nu s’a stabilit decât singur faptul, că tripla alianţă a convins puterile triplei înţelegeri despre îndreptăţirea dorinţelor României. Nu se ştie dacă silinţele triplei alianţe de a asigura Bulgariei eventuale compensaţii pentru concilianta ei, vor avea acelaş succes, cel puţin aşa reese din atitudinea unei părţi a ambasadorilor. Tratativele în această GAZETA TRANSILVANIEI. X. chestiune vor fi continuate Lunia viitoare. »Deutsche Tageszeitung« află din Roma, că sub titlul de »răscumpărare a edificiilor publice« România va plăti Bulgariei 30 de milioane drept despăgubire pentru Silistra. Actuale. — In interesul maghiarilor din Ardeal. — Un nou conflict cu Serbia — Greva în Belgia. — Din Cluj se anunţă, că la propunerea contelui Bethlen István comitatele din Ardeal au hotărât, ca să trimită o deputaţiune la prim-minstru şi la ministrul de agricultură cu solicitarea, ca guvernul să ia dispoziţii legislative pentru salvarea maghiarimii din Ardeal. Deputaţiunea va fi condusă de vicespanul din Cluj Dózsa şi va sosi la Budapesta în 1918, unde va fi primită de miniştrii amintiţi mai sus. Deputaţiunea se alcătueşte din vicespanul comitatelor ardelene, din deputaţi şi alţi notabili unguri din Ardeal. Acţiunea aceasta a gentry-ilor ardeleni se bazează pe două falsităţi şi minciuni. Nu e adevărat, cum am arătat de alte ori, că în Ardeal se ruinează materialiceşte Maghiarii. Adevărul e, că să ruinează conţii şi gentry-i, dar din vina lor. A doua minciună e, că nu comitatele ardelene, intre cari sunt şi româneşti, trimit deputăţia la Budapesta, ci resturile de nemeşi scăpătaţi şi acăţăraţi în oficiile comitatense, identificându-se pe nedreptul şi cu maghiarismul şi cu comitatele în o ţară cu raporturi normale o astfel de deputaţiune nici n-ar fi luată în seamă. * La ministerul de externe din Viena, au sosit ştiri alarmante din Belgrad cu privire la organizarea boicotului contra mărfurilor austro ungare, despre care am făcut amintire. Boicotul începe a lua proporţiuni îngrijitoare. S-a convocat un congres al Camerelor de comerţ din Serbia, care a decis cu unanimitate de voturi proclamarea boicotului şi se cere şi aliaţilor să facă acelaşi lucru. In cercurile vieneze mişcarea aceasta este urmărită cu o vie îngrijorare. Se dă ca sigur, că în cazul când deciziunea congresului Camerelor de comerţ sârbeşti se va pune în aplicare, situaţiunea politică va fi din nou tulburată şi un nou conflict austro-turic va isbucni cu toată furia. Referitor la boicot corespondentul din Belgrad al ziarului »Narodny Listy« din Fraga a primit următoarele informaţii de la conducătorul mişcării de boicot: — Am proclamat boicotul şi în răstimp de douăsăptămâni hotărârea va fi executată pe toată linia. Toate firmele mai însemnate se vor asocia la această mişcare, iar celor dizidente le vom detrage creditul. In fruntea boicotului stătistici,preşedintele Camerei de comerţ din Belgrad. In Austro Ungaria nu se va mai face nici o comandă, iar cele de până aci vor fi stornate. La întrebarea ziaristului dacă boicotul se va extinde şi asupra mărfurilor din Boemia, interlocuitorul a răspuns : Boicotul e contra tuturor mărfurilor din Austro-Ungaria, în consecinţă nici Boemia nu poate face excepţie. Boicotul s-a decis în urma atitudinei ostile a Austro-Ungariei faţă de situaţia economică a Serbiei. Aceasta s a accentuat în conferenţa comercianţilor şi industriaşilor sârbi, ţinuta zilele aceste în Belgrad şi în care s-a decretat boicotul. * Pe astăzi 14 i. c. a fost terminul proclamării grevei generale în Belgia. Referitor la grevă, se scriu următoarele din Bruxela : Asupra desfăşurării evenimentelor e o mare nesiguranţă. Probabil in a doua jumătate a lunei Aprilie întreagă vieaţa economică a ţării va fi paralizată. Lucrătorii de la căile ferate şi cei din uzinele statului nu vor lua parte la grevă, deşi cei mai mulţi dintre ei sunt socialişti. Conform ultimei statistice din Bruxelles, sunt un milion trei sute de mii de muncitori, dintre care cel puţin o jumătate de milion se vor pune în grevă. Marele magazine de modă şi comercianţii au adus la cunoştinţa clientelei lor că lucrătorii vor depune lucru în ziua de 15 Aprilie. Tipografii — cu escepţia celor de la ziare — vor participa de asemenea la grevă dar socialiştii vor face tot, posibilul pentru a nu împiedeca apariţia ziarelor. Iluminatul oraşelor însă e în pericol. Din cauza grevei probabil şi deschiderea expoziţiei universale din Gând va fi amânată până la sfârşitul lunei Mai. La această expoziţie statul şi administraţia oraşului Gând a cheltuit peste 30 milioane de lei. Se afirmă că guvernul nu va capitula nici în cazul când greva va dura mai mult decât se credea la început. Dacă muncitorii nu îşi vor putea atinge scopul — votul universal — vieaţa economică a ţării va suferi totuşi o grea lovitură. Se aşteaptă ca regele Albert să găsească o soluţie Împăciuitoare. Din Bruxela se mai anunţă următoarele : Partidul muncitorilor a declarat, că începând cu ziua de azi, se pun în grevă 400 mii de lucrători. Guvernul crede, că vor fi pe jumătate. Populaţiunea e foarte neliniştită. Marţi se întruneşte parlamentul, unde socialiştii vor obstrua şi vor produce scene viforoase. In caz de tulburări, guvernul intenţionează a proroga şedinţele camerei. O desminţita »Tel. Rom«, publică următorul comunicat : Răspândindu-se tot mai mult faima greşită, că Escelenţa sa Inaltpreasfinţitul Arhiepiscop şi mitropolit al nostru Ioan Meţianu ar fi dat o circulară, în care îndrumă preoţimea din arhidieceză să nu primească în satul bisericii gr. ort. romane pe credincioşii altor confesiuni, cari din convingere ar voi să treacă la biserica noastră , suntem autorizaţi să desminţim svonul acesta, care nu corespunde adevărului. Războiu şi pace. — Comunicatul ministrului rus de externe. — Impresia produsă de comunicat. — Presa austriacă. — Ministrul de externe al Rusiei. Sasonov a publicat joi săptămâna trecută un comunicat mai lung, privitor la război şi pace. Scopul comunicatului este a legitima politica şi atitudinea guvernului rusesc în chestiunile Balcanice, înaintea poporului rusesc, a aliaţilor Balcanici şi la Europei. In comunicat se accentuiază, că războiul s’a putut localiza numai aşa, că puterile mari au renunţat la favoruri teritoriale, dar situaţia creiată prin războiu trebue să se aducă în consonanţă cu interesele lor. Se spune apoi în comunicat, că Rusia s’a silit a asigura aliaţilor Balcanici fructele triumfului lor, dar în interesul păcii a aflat necesar a se învoi cu anexarea oraşului Scutari la Albania. Comunicatul arată apoi că Scutari, cu imprejurimle lui locuite numai de albanezi, în număr de vreo 200 mii, ar fi fost nu favorabilă, dar dezastroasa pentru Muntenegru. Se fac reproşuri regelui Nichita, că nu sistează împresurarea oraşului Scutari. Speră însă că aceasta va urma, cum a urmat şi retragerea trupelor sârbeşti de la Scutari. In chipul acesta se va aplana calea păcii, pe care o doresc toate popoarele. * Pe când ziarele ruseşti guvernamentale, cum e d. e. »Zemscina«, »Rietch« etc. sunt mulţumite cu comunicatul, panslaviştii războinici îl desaproabă şi pretind demiterea lui Sasanov. In Berlin comunicatul a făcut o impresie bună, căci din el se vede intenţia de pace a Rusiei oficiale. * Faţă de cele enunţate în comunicat semioficiosul ministerului nostru de externe ,Fremdenblatt* declară, că speranţa exprimată în energia acordului puterilor pentru realizarea deciziunilor comune s’a aprobat până la sfârşit şi a fost confirmată prin două evenimente, anume prin blocarea efectivă a coastei între Antium şi îmbucătura Urinei şi prin declaraţiunea guvernului rusesc cu privire la atitudinea sa in cestiunea Scutarilor, care nu lasă nici o îndoială asupra unanimităţii puterilor. Rezultă din aceasta, că Rusia în ce priveşte Scutari insistă nu numai teoreticeşte chiar în punctul de vedere acelaşi ca al celorlalte puteri, dar chiar consideră, că sunt necesare măsurile luate pen Nr. 74.—1918, tru a se rupe împotrivirea muntenegreană. Este important, că declaraţiunea rusă îşi apropie in mod expres argumentele cari se bazează pe principiul naţionalităţii şi pe caracterul curat albanez al Scutarilor, argumente ce au fost dela început prezentate în favoarea incorporării Scutarilor la Albania autonomă. In modul acesta declaraţiunea rusă refuză orice legitimitate ipotezei tendenţioase cu privire la caracterul antislav al acţiunii europene contra Muntenegrului. Cestiunea Scutarilor neputând să fie privită complect regulată, energia unanimităţii politicei europene dă foc a se spera, că cestiunea albaneză după mari sacrificii din partea Austro-Ungariei şi Rusiei pentru regularea de acord a acestei cestiuni, îşi va afla soluţiunea fără surprinderi. Un semestru de muncă. Activitatea societăţii »Petru Maior« din Budapesta pe semestrul prim al anului şcolar 1912/13. (Fine). Conferenţele schiţate până aci n’au un interes pur literar, ci sunt mai mult discursuri de propagandă. Tot în cadrul acestora încap şi conferinţele domnului Victor Vlad despre sport. In ele dnul Vlad ne-a făcut o icoană a mişcării sportive în diferitele state înaintate în cultură, cari jertfesc sume fabuloase pentru sprijinirea ei. Ne expune motivele, cari stau la baza pornirii acestei mişcări. In prima linie e orgoliul naţional, de a-şi arăta fiecare neam superioritatea pe toate terenele. E goana după glorie. Al doilea motiv mai puternic e instinctul de conservare, care a întrezărit efectele minunate ale sportului întru educarea voinţii, disciplinarea şi înviorarea nervilor, întărirea colegialităţii şi întru cultivarea simţului naţional. Faptele sportomanilor finlandezi, boemi, croaţi, poloni, a acestor popoare subjugate ca şi ale celor englezi, germani, scandinavi faţă de ale demoralizaţilor Ruşi sunt o dovadă strălucită a folosului sportului. Necesitatea înfiinţării sportului românesc nu o impun mai ales aptitudinile noastre, cari pe atâţi tineri români li silesc impulsiv, să se înscrie membri ai cluburilor ungureşti, unde nu numai, că sunt cel mai bun element, aducând glorie pentru streini, dar sunt ameninţaţi chiar a se desnaţionaliza. Şi făcând sport vom avea totdeauna în clipele de repaus o ocupaţiune aleasă, priincioasă sufletului. Prin această propagandă d-l Vlad pune la îndemâna societăţii noui mijloace de activitate conform spiritului timpului, pe lângă vechile tendinţe de a ne cultiva numai spiritul ni se impune astfel o dezvoltare armonioasă a tuturor facultăţilor omului. Pe lângă aceste lucrări de propagandă au mai fost de interes pur ştienţific. Dl Teodor Neş ne-a ţinut o prelegere liberă asupraLegilor, pe cari se basează ascenziunea smeului şi aplicarea acestora la construirea aeroplanului«. Dl George Lazar ne a citit o conferinţă despre: »Ipnotism şi Sugestiune«. Scopul acestor lucrări a fost de a ne pune în curent cu diferite chestii ştienţifice actuale şi interesante. O prelegere liberă ne a mai ţinut dl Vasile Caba despre cursurile de vară de la Vălenii-de-Munte. Ne-a povestit deschiderea sărbătorească, animaţia, interesul profesorilor şi al ascultătorilor şi însemnătatea acestor cursuri, cari sunt o adevărată şcoală a neamului. Această prelegere e introducerea la o serie de conferinţe, în cari dl Caba ne va reasuma prelegerile mai însemnate ţinute la Vălenii-de-Munte. In anul acesta am introdus şi obiceiul de a ţinea prelegeri libere pentru popularizarea literaturii mai nouă româneşti. Până acum dl Vasile Stoica a ţinut trei astfel de comentarii : — despre »Strigoii« lui Eminescu, »Puiul« lui Brătescu-Voineşti şi despre »Carmen Saeculare« al poeţilor D. Anghel şi St. Iosif. Aceste explicaţii au fost însoţite şi de recitări din operele respective. Pe terenul literaturii frumoase s’a produs puţin, s’ingur dl Vasile Stoica ne-a citit o traducere din A. Ady. Declamatori de asemeni am avut puţini, numai pe Dl Gerge Cumşa, care ne-a declamat o poezie de Vasile Alexandri şi una de Grigore Alexandrescu. Ne-am îndreptat însă privirile spre lucruri mai practice şi mai folositoare. Astfel pe lângă iizuinţa de a înfiripa o mişcare sportivă am reînfiinţat corul şi am înfiinţat orhestra societăţii, a căror necesitate o simţiam pentru educarea noastră. Iar înfiinţând orhestra am dus la îndeplinire şi ultima dorinţă a întemeetorilor societăţii.