Gazeta Transilvaniei, octombrie 1914 (Anul 77, nr. 216-241)
1914-10-01 / nr. 216
Nr. 216. Anul LXXVII. Braşov, Miercuri 1 (14) Octomvrie n. 1914 ABONAMENTUL Pa aa ac . . .24 (joi. Pa o mnm. de an 12 „ Pa trei luni. . . 8 „ Pentru România $1 atralatats: Pa mo aa . . . 40 tal. o inta. de an 80 „ ÎSLEPOS Nr. 226. ZIAR POLITIC NAŢIONAL. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Târgul Inului Nr. SO INSERATELE se primesc la aisainlitraţie. Preţui dapre tariifi învoială. L'anuscrisele an se îcsi&poiată. Proclamarea regelui Ferdinand I. întrunirea Corpurilor legiuitoare. Bucureşti, Duminecă 11 Oct. Io decursul zilei de eri, Sâmbătă, s’au luat toate măsurile pentru înmormântarea regelui Carol şi pentru proclamarea noului rege. Corpul regelui defunct a fost linba izamat şi apoi aşezat pe catafalc in sala cea mare a palatului Peleş. Luni rămăşiţele pământeşti va pornite spre Bucureşti. Proclamaţia guvernului cătră popor. »Monitorul oficial« apărut la ediţie specială Sâmbătă după amiazi a publicat, următoarea proclamaţiune : Români, România a pierdut pe marele ei Rege Carol I, pe întemeietorul Regatului. In timp de aproape o jumătate de veac El a închinat Ţarei toate puterile cu cari Dumnezeu II înzestrase şi moartea singură a pus sfârşit muncei Sale neobosite şi rodnice. Pildă strălucită de devotament neclintit pentru poporul în fruntea căruia a fost chemat, cu înalta Sa conştiinţă a datoriei, şi prin virtuţile Lui, El a înscris în cartea neamului nostru cea mai glorioasă pagină. Vitejia Sa pe câmpul de răsboiu a făcut să reînvie gloria străbună, iar înţelepciunea Sa a asigurat statornica organizare şi neîncetata înălţare a Statului nostru. Patria li va fi un veci recunoscătoare pentru binefacerile domniei Lui fericite, în care vede şi chezăşia propăşirei ei viitoare. Prin opera Sa, Carol I a legat indisolubil dinastia de naţiune şi în această zi de doliu toţi Românii simt datoria ce au de a se strânge în jurul urmaşului Său iubit. El va găsi în dragostea şi în încrederea poporului, nu numai mângâerea pentru jalea pe care toţi Românii o împărtăşesc, dar şi puteri pentru a îndeplini marea şi greaua misiune la care este chemat astăzi. însufleţit de aceleaşi simţăminte ca şi gloriosul Său unchiu, noul Rege Ii va continua opera întru îndeplinirea menirei neamului. (Urmează iscăliturile miniştrilor). Telegrama de condoleanţă a miniştrilor cătră M. S. Regina. M. S. Reginei Castelul Peleş. Suntem adânc îndureraţi de marea nenorocire care loveşte pe M. V. şi naţiunea întreagă. Toţi românii împărtăşesc nemărginita durere a M. V. M. V. a fost tovarăşa neobosită a Marelui Rege pe care-l plângem şi l’a înconjurat cu o dragoste care I a îngăduit să înfrunte toate greutăţile şi i-a fost un neîncetat îndemn în munca rodnică a glorioasei domnii. In numele naţiunei plină de iubire pentru Regina, care a alinat atâtea suferinţi, exprimăm M. V. sentimentele noastre de adâncă fa fe de neclintit devotament şi de profund respect. (Urmează semnăturile miniştrilor). Condolenţele consiliuluicomunal. Sâmbătă după amîazi s’a întrunit de urgenţă consiliul comunal al capitalei, din care s’a espediat la adresa reginei-văduve următoarea telegramă de condolenţă . Primarul înconjurat de întregul său consiliu împărtăşeşte Majestăţei Voastre profunda durere ce a zguduit întreg poporul Capitalei, prin moartea suveranului său glorios şi venerat. In faţa acestei lovituri neaşteptate, poporul Capitalei, împreună cu neamul întreg îndurerat, roagă Cerul să întărească pe Majestatea Voastră în nemărginita sa durere şi’l imploră să asigure ţârei şi neamului ocrotirea de care are atâta nevoe în vremurile grele prin care trecem. — Raport dela expresul nostru. — Astăzi dimineaţa s’a oficiat în bisericile din întreaga ţară un recviem. La metropolia Capitalei a oficiat Mitropolitul primat înconjurat, de înaltul cler. De faţă erau membrii curţii regale, toţi miniştrii, corpul diplomatic şi toţi înalţii demnitari. La orele 2 p. m. s-au întrunit la Cameră Corpurile legiuitoare pentru a proceda la actul proclamării noului rege. Şedinţa solemnă, prezidată de d-l Ferechide, ca cel mai în vârstă dintre presidenţi, a decurs după toate formele prescrise de constituţia ţării. De faţă erau toţi deputaţii şi senatorii, reprezentanţii autorităţilor publice civile şi militare, înalţii demnitari ai ţării, membrii corpului diplomatic etc. etc. La orele 2 fără un sfert I. P. S. Sa Couon, Mitropolitul primat al României, apare in dreptul moşii, pa cari stau evanghelia şi crucea, îmbrăcat în odăjdii şi purtând mitra. E încunjurat de clerul Mitropolitan. Peste puţin timp se aprind cele 7 lumini din sfeşnicul care stă pe atudX. In ca 2 eleşnice cu două luminări se aprind şi se aşează lângă ei. La orele 2 se face o linişte profundă in sala. Prin stânga în dreptul băncilor ministeriale soseşte introdusă de dl Mist’ir Mai. Sa Regina Maria a României. Maj. Sa este însoţită de Principesele Eiaaveta, Marioara şi de principal» Nicolae. Regina, principesele şi principele sunt In doliu mare. Maj. Sa Regina poartă marele cordon al ordinului »Coroana României.» D-l Ferechide deschide şedinţa: Domnilor! Sunteţi convocaţi astăzi în şedinţa solemnă spre a primi jurământul noului rege al României. I. P. S. Sa Mitropolitul Primat în înaintează în faţa mesei purtând în dreapta cârja arhiepiscopală. Dl Fereeb’îde, preşedintele camerei anunţă : Maj. Sa Regele ! In acest moment Intră regele Ferdinand. E îmbrăcat în informă de general de infanterie cu marele cordon a! Colanului »Regele Carol I«, are epoleţii îndoliaţi. Întreaga asistenţă isbucneşte în urale frenetice, care durează câteva minute. Regele are în urma sa pe A. S. R. principele Carol. Miniştrii sunt în stânga. I. P. S Sa Mitropolitul cu clerul mitropolitan şi cu preşedintele camerei stau în dreapta. Preşedintele consiliului de miniştrii înmâna regelui a foaie, pe care e scris jurământul. Regele îl ţine în mâna stângă, având dreapta pe evanghelie. Se face o tăcere profundă, în mijlocul căreia regele pronunţă textul prevăzut de constituţie : „Jur să păstrez constituţia şi legile poporului român, să menţin drepturile sale naţionale şi integritatea teritorului“. Acest moment e foarte emoţionant. Regina României duce batista la ochi. După pronunţarea formulei da jurământ regele sărută mâna Mitropolitului. Asistenţa face regelui ovaţiuni. Uratele călduroase durează câteva minute. După ce jurământul e semnat de rege, e contrasemnat de Mitropolitulprimat, de preşedintele consiliul, de preşedintele Corpurilor Legiuitoare şi de membrii guvernului, textul Jurământul , apoi dat Regelui, care încredinţează Preşedintelui camerei. Discursul regelui Ferdinand. După ce a fost depus şi subscris jurământul prescris de Constituţiune, Majestatea Sa Regele Ferdinand, a rostit următorul discurs. Chemat prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională a fi urmaşul marelui Intemeetor, care mi-a lăsat ca sfântă moştenire credinţa şi iubirea poporului român, găsesc, în dragostea mea pentru neam, puterea de a păşi fără şovăire pe calea pe care mi-o impune greaua mea sarcină. (Urale îndelungate). Pilda Aceluia, pe care îl plângem toţi ca pe un părinte şi convingerea că numai printr-o neîncetată propăşire se poate asigura viaţa trainică a unui popor, îmi vor fi călăuză în sforţările mele spre a-mi jertfi întreaga viaţă pentru dezvoltarea puterilor acestui Stat. (Urale). In îndeplinirea acestei înalte datorii, pe care o îmbrăţişez cu neclintită credinţă, şi nestrămutată dragoste, stă cea mai dulce mulţumire ce o pot dobândi printr’însa, aduc şi cel mai adânc prinos de recunoştinţă Aceluia, a cărui sfântă amintire e cea mai scumpă legătură dintre Ţară şi Casa mea. (Urale). In rodnica domnie, care face mândria istoriei noastre, primul rege al României a găsit cel mai puternic sprijin în unirea tuturor românilor împrejurul Tronului, ori de câte ori împrejurări mari impuneau această datorie. Sunt sigur că însufleţiţi de acelaş înalt patriotism Românii vor şti şi în viitor să dea Tronului şi ţărei unirea în cugetare şi acţiune, care este singura chezăşie a unei sănătoase propăşiri naţionale. Dumnezeu, care după atâtea grele încercări a binecuvântat munca acelora, cari s’au devotat binelui acestui neam, nu va lăsa să scadă ceea ce cu atâta trudă s’a clădit şi va ocroti cu dragoste pentru acest popor, munca fără preget ce sunt hotărât ca bun Român şi rege s’o închin iubitei Mele ţări. (A-plauze îndelungate entusiaste). Preşedintele Camerei strigă: — Trăiască Regina României! întreaga asistenţă izbucneşte în urale călduroase. — Trăiască principele moştenitor al României! Aceleaşi tunete de urale subliniază urcarea adresată moştenitorului Tronului României. Cuvântarea preşedintelui Camerei. Preşedintele Camerei, d. Ferechide, rosteşte apoi următoarea cuvântare: Sire. Primind astăzi jurământul Majestăţii Voastre, ne facem datorie exprimându-vă devotamentul absolut al poporului român şi înconjurând cu dragoste Tronul M. Voastre. In acest moment, în care luaţi conducerea poporului român, nu putem să nu ne gândim la marele dispărut, la marele Rege, pe care toată ţara îl plânge azi. Vreme de o jumătate de veaci Regele Carol a condus România pe calea propăşirei depunând o muncă plina de dragoste pentru binele acestei ţări. Munca aceasta nobiia a ilustrat-o cu pilde nobile. Lui ii datorim ceeace suntem azi. Din două mici provincii, suntem România de azi, întemeiată pe baze statornice; suntem azi în măsură să ne apărăm cu energie drepturile și interesele. Memoria Regelui Carol va fi pururea venerată de poporul român. Lui îi datorăm legăturile tari şi indistructibile cari leagă şi ţara şi dinastia. Vă asigurăm, în acest moment pe Majestatea Voastră, de dragostea şi devotamentul pe care VM păstrează poporul român. Corpurile Legiuitoare Vă fac urarea să duceţi mai departe şi să desăvârşiţi opera începută de Regele Carol pentru propăşirea şi întărirea. In numele reprezentanţilor Naţiunei române, exprimăm dragostea şi devotamentul acestui neam pentru Rege şi Familia Sa şi strig : Trăiască Regele ! La furtuna de ovaţiuni care încheie cuvântarea preşedintelui Camerei, Regele Ferdinand al României mulţumeşte, înclinându-se. Asistenţa, în picioare, aplauda frenetic. M. S. Regele iese, urmat de prinţul Carol. Prin stânga ies M. S. Regina cu principesele Elisabeta şi Marioara şi Principele Nicolae. Solemnitatea s-a sfârşit la ora 2 şi 20 minute, după care familia regală a participat la Tedeum-ul din Mitropolie. La orele 4 Regele a acordat audienţe, iar la 5 a luat tronul spre Sinaia, înmormântarea Regelui Carol. După hotărârile luate rămăşiţele pământeşti ale Regelui Carol I, vor fi înmormântate în biserica de la Curteade-Argeş. Înmormântarea se va face joi, la 2 octomvrie, după ameazăzi, de la Palatul Regal de unde cortegiu va porni la gară. Se afirmă că Majestatea Sa Regina Elisabata se va stabili la Curtea-de-Argeş unde şi va avea Curtea deosebită, în alt ordin de zi. M. S. Regele Ferdinand I. al României a adresat armatei următorul ordin de zi: Ostaşi. După o muncă fără preget de o jumătate de veac încărcat de ani şi mărire, iubitul nostru Rege şi-a închis pentru veci ochiul care v’a privit necontenit cu dragoste fără margini. Inima lui părintească v’a însoţit zi şi noapte — El v’a dus la glorie şi cinste; cu laurii culeşi pe câmpurile de bătaie a încununat fruntea Lui şi frunţile voastre. Ostaşi, Cu inima îndurerată, dar plină de nădejde iau asupră-Mi greua sarcină, ce Mă aşteaptă. Cu credinţă că veţi urma tot înainte pe calea croită de întânul vostru Rege şi Căpitan, vă aduc la rândul Meu dragostea şi încrederea unui părinte cătră copiii săi, cerându-Vă din partea voastră precum v’a cerut şi dânsul să vă închinaţi într’o muncă încordată sufletele Ţărei şi Tronului. FERDINAND. Mormântul Regelui Carol. (Dela expresul nostru). In mod oficial se comunică, că rămăşiţele pământeşti ale Regelui Carol, vor fi înmormântate la biserica domnească din Curtea de Argeş. Ele vor fi depuse în partea dreaptă a bisericei, în faţa catapetismei unde sepăstrează evanghelia reginei, lângă Neagoe-Vodă şi Despina Doamnă. In această parte se află mormintele lui Ion, Radu şi Anghelina fiii lui Neagoe- Vodă , apoi separat Neagoe-Vodă şi la stânga mormântul Doamnei Despina, soţia lui Neagoe, împreună cu acel al Stansăi soţia lui Ştefâniţă-Vodă. Regele Carol va fi înmormântat la picioarele lor, înmormântarea se va face în după amiaza zilei de Joi în 2 Oct. Curtegiul va porni de la palatul regal şi apoi cu un tren special rămăşiţele pământeşti ale Regelui Carol vor fi transportate la Curtea-de-Argeş, unde vor fi înmormântate în cripta istoricei mănăstiri a neamului românesc. Coroana de oţel, făurită din oţelul tunurilor de la Plevna, va însoţi sicriul regesc până la Curtea de Argeş, de unde va fi readusă apoi la Bucureşti. Testamentul Regelui Carol. (De la expresul nostru). Asupra testamentului Regelui Carol se comunică următoarele: Regele Carol lasă din averea personală 12 milioane pentru opere de binefacere în ţară. Repartiţia este cam următoarea : Trei milioane pentru înfiinţarea unui orfelinat la Craiova pentru firele de ofiţeri; Trei milioane pentru înfiinţarea la Bucureşti a unei şcoli de meseriaşi şi industriaşi. Trei sute de mii Lei pentru fundaţiunea universitară Carol I, precum şi mai multe legate mai însemnate pentru oraşele Bucureşti, Iaşi şi Craiova şi alte mai mici pentru toate oraşele reşedinţe de judeţ din ţară. Castelul Peleş de la Sinaia îl lasă noului Rege al României urmând însă ca uzufructul să-l aibă M. S. Regina*văduvă, Elisaveta. Deşi catolic, Regele Carol îşi exprimă dorinţa ca la serviciul divin al înmormântărei să participe şi biserica ortodoxă a statului român pe care a iubit-o şi a respectat o. Testamentul în afară de o serie de alte dispoziţiuni cuprinde pasagii foarte înălţătoare cu privire la dragostea nemărginită pe care Regele Carol a păstrat-o neştirbită pentru ţară şi poporul român. Condolenţele împăratului c____ i lauusi. luau. (De la expresul nostru special). Iată textul telegramei primită de regina-văduvă din partea împăratului şi regelui Austro-Ungariei. Ştirea morţii regelui scumpului Tău soţ, m’a mişcat adânc. Plâng din toată inima pierderea acestui scump amic, care nu era atât de aproape şi iau parte din toată inima la durerea ta, a cărei imenzitate o înţeleg. Dumnezeu să te păzească şi să te mângâie în aceste grele ceasuri. Francisc Iosif Telegramele reginei Elisabeta. (De la expresul nostru). Printre cei dintâi suverani cari au condoleat pe regina văduvă şi pe regele Ferdinand, sunt Împăratul Wilhelm al Germaniei și Francisc Iosif al Austro-Ungariei. Regina Elisabeta a răspuns ambilor suverani. împăratului Wilhelm regina a telegrafiat: „Regele Carol v’a fost credincios până la ultima suflare“