Gazeta Transilvaniei, octombrie 1914 (Anul 77, nr. 216-241)
1914-10-14 / nr. 227
SITUAŢIA pe câmpul de răsboiu. Azi dimineaţă am primit de la biroul de pressă al prim-ministruluurtoarele comunicate oficiale telegrafice: Luptele din Galiţia şi Polonia. Budapesta, 25 Oct. n. De pe câmpul de operaţii de la nord-est se comunică: Trupele noastre unite cu puternice forţe germane sunt în luptă cu forţele principale ruseşti, la cari s-au raliat şi trupele ruse din Caucaz, Turkestan şi Siberia, pe un front aproape neîntrerupt, care front cuprinde în sine coastele de nord est ale Carpaţilor ostiei, apoi câmpia ce se întinde spre răsărit de la fortăreaţa Priemysl, cursul inferior al râului San şi valea Vistulei poloneze până în regiunea Plock. Atacul pe care trupele noastre l-au început peste Carpaţi a atras în luptă puternice forţe inamice. In Galica de mijloc, unde ambele părţi combatante au ocupat poziţii întărite, lupta stagnează încă. Spre sudest de la Preemysl I precum şi dealungul cursului de jos al râului San trupele noastre au obţinut în zilele din urmă pe mai multe rânduri succese însemnate. In Polonia rusească ambele părţi combatante au pus faţă ’n faţă puteri însemnate, cari luptă încă de eri spre sud-est de la linia Ivangorod— Vistula varşoveană. Generalul HOFER, locţiitorul şefului de stat major. Luptele franco-rusogermane. Berlin 25 Oct. d. Din marele cartier general se anunţă cu data de 25 Oct. n. înainte de ameazi, oficial. In 24 Oct. mi-a succes după lupte înverşunate să trecem noui trupe peste canalul Iser-Pres şi anume prin punctul Nieuport-Dixmaiden. Cu toate că duşmanul a luat poziţie spre est şi nord-est de la Ipres, trupelor noastre le-a succes ca să înainteze în mai multe puncte. Au căzut în mânile noastre cam 500 de soldaţi englezi, între cari un colonel şi 28 de ofiţeri. Pe câmpul de operaţii de la est trupele noastre au început ofensiva în contra Augustorv-ului. In ţinutul Ivangorod trupele noastre luptă umăr la cu trupele austro-ungare. Nopţi de vară. Mă fură blând Un cântec drag Şi mă robeşte Un dor pribeag. Departe ’n văl 4M Răsună cânt: Răzbate ’ncet Pe-aripi de vânt Şi de departe VitetTar: Chemări adânci Din văi tresar. Pe luncă vin Cosaşi trudiţi, Secerători Vin obosiţi, de pe gruia obor domol Păstori voinici Cu turma lor. Iar pe subruş Cu uger plin, Dela păşune Vite vin. De după deal Din brazi cărunţi Răsare luna ’N culmi de munţi. ^iAm» Nr. 227. Braşov, Luni-Marţi 14 ,27. Octomvrie 1914. Anul LXXVIIREDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA Târg» Inului Nr. 80 ABONAMENTUL Pe an »a . . . 24 Coz Pe o jam. de en 12 , Pe trei lunL . . 6 „ * Pentru Romania şl etrAmAtete. Pe nn aa . . . 40 lei. ?e o jcaa. de nn 30 „ INSERATELE ie pirimeie In ndmlnlatraţl». Preţul după tarii fi învoială. TELEFON 226. ZIAR POLITIC NAŢIONAL. ManMorisele nn »o tinnpoinnă. Din Cernăuţi. »Universul« de azi publică următoarea telegramă din Cernăuţi: Cernăuţi 24 Octomvrie. Comandant al oraşului a fost numit căpitanul de cavalerie Iaschevici. Cu începere de azi (Sâmbătă) s’au decretat recrutările în Bucovina. Toţi cetăţenii în vârstă dela 25—36 de ani, cari erau scutiţi de serviciul militar, vor fi din nou examinaţi spre înrolare. Comisia interimară a adresat mulţimei o ordonanţă, sfătuind-o să se abţie de la orice manifestaţii ostile. De la ora 7 saara orice circulaţie pe străzi a fost oprită. Magazinele se închid la aceeaşi oră iar vânzarea băuturilor spirtuoase a fost strict oprită. Eşirea sau intrarea in Cernăuţi e foarte anevoioasă, mai cu seamă în părţile dinspre Prut. Fiecare călător trebue să poseadă bilet de liberă trecere iscălit de comandantul oraşului. Măsura aceasta a fost luată în vederea siguranţei operaţiunilor ce se pregătesc. Refugierile din Cernăuţi au încetat. Deputaţii italieni şi neutralitatea. Din Roma se telegrafiază . Deputatul Faolli cercetează într’un articol din »Secole XIX« părerile colegilor săi din Cameră asupra neutralităţei statului italian. Din 510 deputaţi, numai 350 s’au rostit asupra neutralităţii. Din aceşti 350, vreo 55 sunt pentru neutralitatea păstrată până la capăt, 85 s-au pronunţat pentru o intrare imediată în acţiune, iar ceilalţi au declarat că Italia trebue să se ţie credincioasă neutralităţei sale până ce aceasta ii va asigura satisfacerea intereselor sale politice şi naţionale. Şi-un văl de-argint Trimite-acum, Un văl de-argint Pe sat şi drum. — Se lasă’ncet Acum pe sat Năframa nopţii. A ’n optat ! Doar mai răsun’ Un cântec drag —, Şi rătăceşte- Un dor pribeag. I. Bufnea. — In aşteptarea Germanilor. — încep luptele pentru împrejmuirea şi asediul oraşului Varşovia. Trupele nemţeşti sunt în înaintare şi nu preste mult se vor afla în preajma zidurilor şi şanţurilor oraşului. Varşovia (In limba polonă : Varşova) e o aşezare veche, pe malul râului Vistula. In secolul al XVI-lea şi-au stabilit aici scaunul domnesc regii Poloniei, şi Varşovia a rămas capitala pănă la disolvarea definitivă a Poloniei, când a trecut la Rusia. S’au dat pe aici odinioară multe lupte sângeroase între Poloni, Ruşi şi alte popoare şi acum se ivesc iarăş luptători pe plaiurile aceste. Varşovia de azi e un oraş mare, cu preste 700 mii locuitori, Ruşi, Poloni, Nemţi şi mulţi Evrei. In privinţa popolaţiunii Varşovia ocupă locul al treilea intre oraşele Rusiei. Fortificaţiile Insă sunt puţine. Are o citadelă şi 15 forturi împrăştiate pe malurile Vistulei. Aceste din urmă s’au ridicat dela 1880 Încoace. Ziarele ruseşti scriu despre asediul apropiat, ca şi când ar fi vorba de forturile pancelate de la Anvers sau Paris. Aceasta asămănare insă e greşită. Varşovia e un oraş deschis, nu e fortificat şi acum se grăbesc se Întărească drumurile, cari să ramifică din oraş. In jurul Varşoviei nu se află adevărate fortificaţii şi rele ce se ticluesc acum sunt improvizate. Nu vor fi la nici un caz lupte de stradă şi nu se va bate oraşul cu bombe. Se sapă şanţuri uriaşe mai în apropiere şi mai departe de oraş. Munca aceasta o săvârşesc glotaşii şi muncitorii plătiţi. Proiectau să aplice la lucru prizonierii din răsboiu, dar s’a abandonat acest gând. Să temeau să nu se găsească spioni printre streini şi se trădeze plenul vreunei săpături de şanţ. Comanda militară e foarte bănuitoare. Cine nu se supune dispoziţiilor ei, şi mai ales dacă se apropie de şanţuri, fără permisiune, e arestat şi puşcat în câteva ciasuri. Starea poporaţiunii e foarte precară. Vagabonzii sau huliganii se dedau la tot felul de excese şi hoţii. Dacă cineva reclamă la primărie, i se spune, că in timpuri aşa de grele oficianţii sunt ocupaţi cu alte afaceri urgente, şi de însemnătate publică şi nu pot să vază de toate nimicurile. Să grijească fiecare de micul său avut. In vederea stărilor nesigure, cetăţenii din Varşovia au întemeiat o însoţire secretă, care va susţinea ordinea publică îndată ce autorităţile şi poliţia rusească îşi va sista funcţionarea. Aceasta o doresc vagabonzii, ca să poată jefui în timpul, până ce Nemţii îşi vor face intrarea în oraş. Universitatea a fost mutată la Chiev. Oficios se anunţă, că în Chiev poate să lucreze mai liber, cât timp ţine războiul. Biblioteca universităţii, cu peste 200 mii de volume, a fost pusă sub pecete. Din galeria de tablouri a muzeului orăşănesc au fost transportate la Moscva câteva tablouri preţioase. Nu se ştie însă cum sunt acele, pentru că muzeul s’a închis. Sunt probabil între ele bucăţile renumite ale lui Dürer, Iordan, Tintoretto, Rembrandt etc. Când Ruşii au intrat in Lemberg au scos din muzeul de acolo cele mai de valoare tablouri şi le-au transportat in Rusia. Acum se tem să nu li se dea împrumutul din partea Germanilor ! Guvernatorul Varşoviei, generalul Silinski, a fost chemat la Petersburg. De altcum generalul declarase de mai înainte că va renunţa la postul său, ceea ce a produs nemulţumire în opinia publică. La ordinul Ţarului, s’au dat representaţiuni teatrale şi după pornirea războiului. Dar acum, de câteva săptămâni teatrele stau închise. Pe strade e oprită circulaţia după orele 9 seara şi cei ce nu observă această dispoziţie, sunt supuşi la cele mai grele pedepse. Organizaţiile socialiste s’au casat Muncitorii grevişti au fost declaraţi de revoluţionari şi conform legii marţiale, împuşcaţi numa'decât. In chipul acesta vrea sistemul guvernant să stabilească teroarea şi groaza pentru nesupunere. Aproape în fiecare zi lo ivesc aviatori germani şi aruncă în oraş înştiinţări tipărite in limbile polonă şi ebraică, în care sunt avizaţi că se apropie armatele germane. Lângă gara, numită vieneză, a căzut şi o bombă. S’a văzut odată şi un Zeppelin. A fost primit cu ropote de puşti, dar fără rezultat. Zeppelin-ul a făcut câteva rotaţiuni în aier, a aruncat proclamaţii şi s’a perdut spre apus, în orizontul depărtat. In ajunul răsboiului european. Factorul poştal ne-a imanuat astftzi, apra surprinderea noastră, o scrisoare recomandată de la corespondentul nostru din Paris de la care nu mai primisem de aproape trei luni nici un semn de viaţă. Scrisoarea a fost deschisă şi cenzurată la Budapesta şi poartă sigilul biroului militar de cenzură (K. u. k. jbtilit&rcensurcomission, Budapest.) Scrisoarea, e datată din ultimile zile ale lunei Iulie a. c. şi conţine Interesante amănunte asupra chestiunilor la ordinea zilei In Paris In ajunul declarării războiului. Iată aceste două corespondenţe, cari — cu toată Întârzierea lor — vor fi cetite cu mult interes: I. — Momente grave. — Paris 29 iulie 1914. Gravul conflict dintre monarhia austro-ungară şi regatul sârbesc, pentru a cărui deslegare la ora când vor apare aceste rânduri va vorbi poate glasul tunului, a deşteptat în Întreaga Europa teama grozavă a unei conflagraţii generale. Parisul dela 1870 n’a cunoscut emoţiune mai mare decât vestea preparativelor de răsboiu ale Austriei, pe care mulţimea a aflat-o Duminecă smulgând ziarele din mâna vânzătorilor. Această emoţiune nu s’a manifestat numai prin panica grozavă dela Bursă, unde valorile — in special cele ruseşti — s’au cotat cu o pierdere considerabilă, prin rechemarea imediată in Franţa a Preşedintelui Republicei, care intorcându-se dela Petersburg, după vizita regelui Suediei, trebuia să debarce şi în Norvegia şi Danemarca pentru a saluta pe cei doi monarhi, cari l-au vizitat în ultimul timp, dar mai ales, gravitatea evenimentelor a avut o adâncă repercutare in păturele adânci ale populaţii. Sâmbătă seara — când Încă nu se ştia răspunsul Serbiei la ultimatumul austriac — cu ocazia unei tanifestaţiuni militare pe marile bulevarde, aclamându-se armata s’a strigat şi »la Berlin« — acelaş strigăt cu care s’a primit în 1870 vestea răsboiului cu Prusia . Luni, Marţi şi Miercuri seara, când ediţiile cu veşti din ce în ce mai grave apăreau la fiece oră, populaţia din cartierele populare ale Parisului au manifestat în mod energic pentru pace. In fiecare seară de pe la ora 9 din toate profunzimile foburgurilor Montmartre, Montlmontant, Belleville şi din împrejurimi poporul în grupuri mari se îndrepta în masse compacte pe marile bulevarde. Mulţimea este enormă pe ambele trotoare şi totuşi mulţime soseşte mereu de prin străzile vecine. Circulaţia vehiculelor devine aproape imposibilă. Strada şi trotoarele sunt ocupate de o mare de capete pe o întindere enormă. Mulţimea înaintează încet în strigătul de »Vive la Paix«, »A bas la Guerre«. Poliţia a luat însă întinse măsuri pentru a opri acest antrenament revoluţionar. In fiecare seară la ora 10 jumătate intervine garda republicană pentru a împrăştia mulţimea. Au foc ciocniri sângeroase, se trag chiar focuri de revolver şi se arestează mulţime de manifestanţi. S-au arestat până acum peste 1500. Zadarnică încercare. Cine ştie, dacă la ora când scriu aceste rânduri, departe, în apropierea ţărei mele, nu bubuie tunurile de ambele ţărmuri ale Dunărei în apropierea cetăţei Belgradului. Şi cine ştie iară? dacă aceste zeci şi sute de mii cam serile trecute au manifestat contra unuia din cele mai grozave cataclisme de care se va vorbi cu stupefacţiune peste veacuri, nu vor trebui în curând să îmbrace haina militară şi să alerge la frontieră spre a apăra pământul Franţei, care este nu numai patrimoniul luptelor pentru libertate şi adevăr ci şi patrimoniul unei mari părţi din cultura universală. Conflictul, sau poate în aceste momente războiul austro-sârb, a provocat în Franţa o legitimă adâncă Îngrijorare. Legată de Rusia prin o alianţă ale cărei clauze sunt foarte precise, în ziua când aceasta va ataca sau va fi atacată, Franţa va trebui să-i vie în ajutorul atăcfind vecinul de la Est. Neliniştea şi îngrijorarea Franţei şi a guvernului francez este cu atât mai mare, cu cât abia 10 zile sunt de la închiderea Parlamentului, când senatorul Charles Humbert bazat pe fapte şi documente oficiale a pronunţat un formidabil rechizitor contra ministerului de război şi statului major, dovedind lipsurile, nepregătirea şi inferioritatea generală a armatei franceze in raport cu cea germană. Astfel se explică nervositatea guvernului care a rechemat pe prezidentul Republice la Paris, sliindu-i să contramandeze vizita anunţată la curţile din Cristiania şi Copenhaga. Ce este în aceste momente pe malurile Dunărei? Ce va fi mâine In Franţa? Va cunoaşte Parisul mâine sau poimâine spaima ,provocată de topsinul mobilizărei? Pare că era ciocnirea tuturor popoarelor şi a prăpădului general se apropie. Violenţa a Învins spiritul de înţelegere, forţele de război au fost mai puternice, echilibrul este distrus, războiul începe. Cor. Aspiraţiile Bulgariei în Kracedonia. Sub titlul »Singura scăpare« ziarul bulgar »Kambana« publică un articol de fond în care spune între altele: »Nimic nu e mai periculos decât ca guvernul să continue a sta cu rounile încrucişate. In vederea eliberărei Macedoniei, guvernul trebue să se înţeleagă cu Puterile cari recunosc drepturile Bulgariei asupra Macedoniei. Este o datorie imperioasă a guvernului să realizeze această misiune istorică, înainte ca marile Puteri să încheie pacea. Acţiunea aceasta ar nemulţumi pe Serbia, Grecia şi România. Din partea Serbiei nu există nici un pericol; Grecia, căreia Bulgaria li datoreşte o lecţie, nu va îndrăzni să declare război; în ce priveşte pericolul ce există din partea României, Bulgaria va trebui să se înţeleagă dinainte cu Tripla alianţă. Dezordine monarhiste in Portugalia. Ziarele vieneze află din Lisabona, că în noaptea din 21 spre 22 Oct. dezordine monarhiste au izbucnit în diferite localităţi din Portugalia. Comunicaţiunile capitalei cu partea de nord a ţărei au fost tăiate în câteva ceasuri. Calea ferată a fost distrusă la Santarem, pricinuind deraiarea unui tren. La Mafra — un ofiţer monarhist în fruntea a 100 civili a luat nişte arme de la şcoala militară şi a căutat să determine pe soldaţi să se resvrătească. Trupe au fost trimise din Lisabona la Mafra. O telegramă din Roma anunţă, că mişcarea revoluţionară din Portugalia a eşuat. Răscoala a fost pusă la cale de vreo 200 de politiciani şi de câţiva ofiţeri. Fiind urmăriţi de poliţie s-au refugiat în munţi. Hornon Christo. Împreună cu câţiva şefi au fost arestaţi.