Gazeta Transilvaniei, octombrie 1915 (Anul 78, nr. 211-235)

1915-10-14 / nr. 222

Pagina 2 La moartea directorului Virgil Oniţiu. Voci de pressă. Ziarul „Românul“ dând espresiune la loc de frunte doliului obştesc pentru pier­derea directorului V. Oniţ­u scrie între altele: »...Virgil Oniţiu are să rămână pentru toate vremurile acela, care a trecut marele liceu român din Braşov prin cele mai iminente primejdii ale prefacerei dintr’o şcoală modestă a lui loan Popazu intr’un institut ocrotit de legile statului, care prin isteţimea con­ducătorilor acelui institut de cultură românească a fost silit să recunoască dreptul lui la existenţă. Creiat la 1831 In umbra ocrotitoare a absolutismului prin străduinţa înflăcărată a marelui Andrem şi cu ajutorul luminatului pro­topop Ioan Popazu al Braşovului, după anii 1885 gimnaziul din Braşov a ajuns el lupte cu legile făcute în statul nostru pentru regularea şcoalelor medii şi a trebuit să se conformeze dispozi­ţiilor ici-colea foarte riguroase ale a­­celor legi. Se cereau profesori cu di­plome de stat, se cerea plătirea pro­fesorilor în conformitate cu exigenţa vremilor şi asemenea celor de la stat, se cerea completarea la numărul pre­sent a profesorilor. Renta ce în temeiul unor drepturi istorice o primea liceu, braşovean dela statul român,­­chiar dela Înfiinţarea sa, era primejduită prin po­litica şovinistă a baronului B­unffy Pensia profesorilor, a văduvelor şi or­fanilor lor ajunsese la pragul unei re­­gulări noui, — care cerea iarăş jertfe enorme şi în Braşov — certuri pentru locurile din Eforie şi pentru preşe­dinţia ei. Şi din toate acestea greutăţi enorme liceul român din Braşov a ieşit sănătos şi teafăr. Azi profesorii au lefuri şi bani de cvartir, ca cei de la stat, azi catedrele sunt complete, renta statului­ român asigurată, profesorii toţi la fondul de pensie al statului, ocrotiţi ei, văduvele şi orfanii lor. Şi toate acestea s’au făcut fără să fie ştirbit caracterul prin eminenţă românesc a! liceului şi fără cea mai mică vătămare a autonomiei bisericei noastre, care dispune in cadrele sale de suprave­ghere a acestor mari şcoale de la Braşov. Că toate acestea au fost posibile, meritul de frunte îl are directorul Virgil O­niţiu. De-o linişte clasică in temperament, ager fără seamăn a în­ţelege simburele hotărâtor al oricărei situaţiuni, romă» incapabil de tran­­sacţiuni pe contul caracterului naţional al institutului său, cinstea întrupată în toate agendele sale, directorul Virgil Oniţiu a ştiut să treacă peste toate greutăţile şi nevoile vremilor şi a făcut din liceul braşovean cel mai de frunte far de lumină pentru neamul românesc din Transilvania şi Ţara­ Ungurească. Acesta este bărbatul, des­pre care vr’un nou mare poet cu drept cuvânt ar putea să-şi înceapă oda scriind: integer vitae scelerisque purus. Vor veni cronicarii şi vor diseca conţinutul intelectual şi sufletesc al omului, care a fost Virgil Oniţiu şi fără Îndoială îl vor aşeza în rândul acelor, cari au dreptul să pretindă dela neamul lor monumentul aere perennius. Şi până atunci Masa studenţilor, crea­­ţiunea exclusivă a lui Virgil Oniţiu, minunatul internat român din Braşov, lăudat chiar acum de curând in aceste coloane, rămân mărturii de inima mi­loasă şi gândul umanitar al scumpului nostru mort. Şi dacă scrierile lui be­letristice n’au sguduit lumea româ­nească prin emoţiuni artistice, din Sece rând, din fiecare cuvânt al acestor scrieri ţi sa desprinde o nemărginită iubire de neam, o dragoste fără seamăn pentru slova românească, pentru tre­cutul românesc, pentru viitorul acestui neam atât de nobil şi atât de oropsit. Virgil Oniţiu 20 ani de zire a condus liceul româneasc din Braşov cu o rara Înţelegere, dar suntem cu desăvârşire siguri, că istoria neamului nostru nu va trece prin sita uitării această vred­nicie a mortului, şi la Români din ge­neraţie In generaţie are să rămână memoria lui Virgil Oniţiu ca nemuritor şi viu Îndemn la omenie, la mila creş­tinească, la credinţă românească. * »Drapelul“ din Lugoj scrie lntre al­t­ele. »..Valorosul director al gimnaziu­­lui român, eruditul reprezentant al cul­ture! genuine româneşti, Virgil Oniţiu, a Încetat subit din viaţă. In floarea vieţii, după o activitate bogată în muncă laborioasă, s’a stins blând, precum blând i-a fost şi suflatul seu nobil 1 S’a stins: Aprigul cultivator al frumosului grai neaoş românesc, purtătoriul ne­obosit al condeiului plin de farmec în­cântător, cu care a cucerit minţile şi inimile de o potrivă ! Apreciatul scriitor didactic, poves­titorul neîntrecut şi colaboratorul intern al acestei foi, de care era legat cu cele mai delicate legături sufleteşti. Harnicul întemeietor şi sprijinitor al »Mesei studenţeşti« cu menirea de a ajută studenţii săraci, meritosul director al gimnaziului român din Braşov, pe care timp îndelungat l-a condus cu o deoseb­tă pricepere şi înţelepciune, ri­­dicându-l la acel nivel, la care puţine licee s’au ridicat. S’a stins: Entuziastul conducător al »Fondu­lui de teatru«, membrul devotat al »Astrei« şi al celorlalte instituţiuni culturale, în al căror serviciu a depus o parte bună din activitatea sa bogată, arătându-le cu mintea sa luminată , calea adevărată, care duce la progres şi înflorire. Educatorul adevărat, sincer şi bine­voitor al tinerimei studioase, pentru a cărei creştere morală şi fericire şi-a consacrat Întreaga sa viaţă, convins fiind, că razimul cel mai puternic al societăţii româneşti este: tinerimea bine crescută in spirit religios imoral. S’a stins : Părintele bun şi soţul delicat prie­tinul afabil şi sfetnicul profund în toate afacerile publice! O minte clară şi ageră care res­­pândeă lumina dătătoare de viaţă în toate cercurile societăţii româneşti; o inimă caldă, care însufleţia şi trezi conştiinţele amorţite; o individualitate perfectă, care inspiră respect şi iubire în toţi aceia cari l-au cunoscut! Toată suflarea românească trebue să se cutremure de pierderea cea mare ce îndură şcoala, biserica şi neamul românesc întreg, mai ales în aceste vremuri grele prin cari trece viaţa noastră publică! Cutremuraţi până în fibrele sufle­tului nostru cernit de durere şi întris­tare, stăm nemângăiaţi in faţa mor­mântului rece, pe care în semn de re­cunoştinţă depunem şi noi o lacrimă ferbinte ! Dormi in pace, erou al culturei româneşti 1 SITUAŢIA pe câmpul de răsboiu. Azi dimineaţă am primit de la bi­rou! de presă al prim­-ministrului ur­mătoarele comunicate oficiale telegrafice: Budapesta 25 Octomvre.—Din marele cartier general al nostru se comunică oficial cu data de azi. In nordul monarhiei. Atacurile noastre la vest de la Zartorijsk progresează favorabil. Cu toată rezistenţa crâncenă, duşma­nul a fost strâmtorat spre Styr. In aceste lupte am făcut eri prisonieri 2 ofiţeri şi 1000 soldaţi şi am cap­turat 4 mitraliere. Altcum în nord-est nu e nimic nou. La graniţele italiene. Lupta de la Isonzo continuă. Eri, care a fost a patra zi a lup­telor mari de infanterie, apărătorii, cauzând foarte grele pierderi duş­manului, au respins toate atacurile italiene, cari nu au eşuat deja la focul artileriei noastre. Trupele noastre şi-au menţinut în tot locul poziţiile lor. Pe frontul din Tirol mai multe batalioane au atacat linia noastră de apărare pe platoul de la Vielgereuth, dar ca tot­deauna, în zadar. Tot astfel au eşuat şi a­­tacurile duşmane la Cima di Mez­­zodi, la satul Sief şi contra părţii superioare a văii Bienzi. La Km a fost respins ori un atac, iar un al doilea azi-noapte. Două ieşiri ale Italienilor la Mrzli- Vrh încă au eşuat cu pierderi foarte grele pentru duşman. La sud-est de la acest munte duşmanul a pă­truns în o scurtă parte de tranşeu, dar a fost scos din nou prin con­­tra-atacul nostru. O nouă ieşire dată aici de două batalioane de Alpini, a eşuat în focul nostru. Aceste de­taşamente duşmane au f­ist aproape complet nimicite. înaintea capului de pod de la Teimeni atacurile duşmane au fost îndreptate cu deosebire contra po­ziţiilor noastre din partea vestică dela Santa Lucia şi dela Selo, cari toate au rămas în posesiunea noas­tră, feciorul dela Plava a stat sub un foc greu de artilerie. Concen­trări ale duşmanului la Plava au fost împrăştiate de efectul artileriei noastre. Peste zi Italienii s-au inst­ăpânit asupra unei părţi proe­ GAZETA TRANSILVANIEI i­ minente a tranşeelor noastre, dar peste noapte au fost din nou alun­gaţi de acolo. In faţa muntelui Sa­­botino focul artileriei noastre ori înainte de amiazi a înăbuşit în germene încă un atac. După aceas­ta duşmanul nu a mai întreprins nici o încercare serioasă de a se apropia de liniile de la capul de pod de la Görz. Mai violente au fost luptele pe sectorul nordic al platoului, unde forţe foarte puternice italiene au trecut de repetite ori în massă la atac. In­totdeauna însă i-am primit cu un foc distrugător, aşa că duş­manul a trebuit să se refugieze în locurile lui de apărare. Un atac contra poziţiilor noastre la est de la Monfalcone a împărtăşit soartea tuturor celorlalte sforţări ale Itali­enilor. Oraşul Trieste a fost cercetat ori după amiazi de către un avia­tor duşman, care prin aruncare de bombe, a omorât doi locuitori și a rănit doisprezece, l-am luat, l-am lărgit. La vest dela Kolubara am luat în posesiunea noastră locurile de trecere la nord­­vest dela Ob Tar­nova. Armata Kö­vess a ajuns la linia generală La­­zarevac--Arany­­elovac—Rabrovac și la vest dela Ratari. Armata Gallwitz a luat cu asalt înălţimile la sud dela Jasenica şi înălţimi , cari do­­minează terenul, la est dela Bani­­cina. In şesul Moravei a ocupat apoi în lupte violente Livadivo şi Zabari şi a ajuns la est de acolo până la linia dela înălţimea Pre­­seană, la sud dela Petrovac şi la vest de Meljnica. In valea Bek au fost ocupate înălţimile la vest şi la nord-vest de la Kucavo. Trupele cari au trecut la Or­şova, au­ pătruns mai departe la sud şi cu aripa lor stângă au ajuns la Sip­­pe Dunăre.­ Generalul Bojadjeff cu armata sa a ocupat şeaua piscurilor Vreno­­vaglava şi Mirkovac (20 kilom. la nord de la Pivot) Câmpul de operaţii din Balcani. Detaşamente austro-ungare de cavalerie au intrat în Valjevo. Ar­mata Kövess luptând se apropie de Arangjelovac. Trupele austro-un­gare, cari înaintează pe ambele părţi de la Kolubara, sunt în atac contra înălţimilor la sud şi la sud­­est dela Lazarovac; un alt corp de armata austro ungară a aruncat pe sârbi la Rotari, 10 kilom. la sud­­vest dela Palanka. Trupele ger­­mane au luat cu asalt poziţiile a­­părata cu mare îndârjiră la sud dela Palanka şi au ocupat Petro­­vac-ul în valea Mlava. Trupele austro-ungare şi ger­mane, cari la Orşova au trecut Dunărea, înaintează în munţii la est dela linia Klissura. Duşmanul s-a refugiat şi a lăsat înapoi puşti şi muniţiune. Bulgarii în zilele din urmă au trecut Timocul în numeroase pun­cte de la isvor şi până la gura lui. Atacurile lor asupra înălţimilor de pe ţărmul Stâng, de la Zajeaar, Kni­­azevac şi Pivot progresează. General de divizie Höf­er, loc­ţiitorul şefului de stat major. Pe frontul anglo-franco­­ruso-german. Berlin, 25 Octomvre — Buletinul o­­ficial al marelui cartier general german e pentru ziua de azi următorul : Pe câmpul de operaţii de la vest , In Champagne Francezii după o pregătire intenzivă de artilerie au atacat la Tahure şi în regiunea la nord de la Le Mesnil poziţiile noas­tre înaintate. La Tahure atacurile nu au putut fi esecutate din cauza focului nostru, pe când la colţul proeminent la nord de la Le Mesnil lupta violentă a durat şi seara târ­ziu. La nord şi la est de acolo a­­tacurile au fost respinse cu grele pierderi pentru Francezi.­ La est şi sud-est. Grupul de armată al mare­şalului Hindenburg . La sud de la Kekkau (la sud-est de la Riga) au fost respinse ieşiri ruseşti. Contra­atacurile ruseşti contra poziţiilor o­­cupate de noi în 23 octomvre la nord vest de la Dünaburg, au eşuat. Numărul prisonierilor s a ridicat aici la 22 ofiţeri şi 8705 soldaţi, iar prada la 12 mitraliere şi o arun­cătoare de mine. Forţe slabe ger­mane, cari la nord dela Illuxt pă­trunseseră peste sectorul cu acelaş nume, s au retras din nou pe ţăr­mul vestic în faţa unui atac al unor covârşitoare forţe duşmane. La nord dela lacul Drysmiaty atacurile ru­seşti contra poziţiilor noastre dela Gatent-Grenztal, au rămas fără suc­ces. La grupul principelui Leo­­pold de Bavaria situaţia e nes­chimbată. Grupul generalului Linsingen. Trupe austro-ungare au pătruns la vest dela Komárom în poziţiile duş­mane 412 kilom. Câmpul de operaţii din Balcani. Podul dela *Visegrăd, pe care S fl. I. — 26 Octomvrie n. 1915. Din cauza sfintei sărbători de mâne, Sfânta Cuv. Paraschiva, ziarul nu va apărea până joi seara. Daruri pioase. In loc de cu­nuni peritoare pe mormântul neui­tatului director , Virgil Oniţiu s’au mai făcut următoarele contribuții la masa studenţilor români: Familiile îndoliate Onţiu, Branisce şi Mis­­sici laolaltă 200 cor. Corpul pro­­fesoral al şcoalelor medii 117 cor- Reuniunea femeilor române pentru ajutorarea văduvelor sărace 20 cor. Vasile Goldiş (Arad) 20 cor. şi Dr. V. Glăjar, advocat 20 cor. Primească pioşti donatori pro­funde mulţumite. Direcţiunea mesei studenţilor. Intru eternizarea memoriei di­­rector­ului Virgil Oniţiu, acest munci­tor neobosit, desinteresat şi deştept plăsmuitor al meselor săracilor, a cărui moarte prea timpurie o deplâng sincer cu întreg neamul omenesc, depun 10 cor., drept cunună neperitoara pe coş­ciugul Sui, la fondul Episcopul Nîcolae Popea pentru masa învăţăceilor mese­riaşi „înfiinţat de Reuniunea socialilor români din Sib­iu*. Neconsolatul său prietin Victor Tordăşianu. Distincţii. Ordinul Coroanei de fier cl. 3 cu decoraţia de răs­boiu s’a conferit d-lui major Pom­­peiu Benţia din reg. 2. Crucea de cavaler a ordinului Franz Iosef pe tinta crucii pentru merite militare i’a conferit medi­cului sup. de ștab Dr. Demetriu Dascăl comandantul spitalului de câmp 5/7. Crucea pentru merite militare cl. III s’a content sublocotenen­tului Traian Popa din reg. 33. Crucea de aur cu coroana pe funia medaliei de vitejie s’a con­ferit medicului-asistent i. r. Dr. Teodor Băbuţă şi locotenentului i. r. Ioan Ghilezan dela secţia de rezervă a telegrafelor 61. Cu lauda prea înaltă—Sig­num laudis—au fost distinşi sublocote­nenţii i. r. Mihail Cocici, Mateiu Căciulă de la reg. 50 şi medicul a­­sistent i. r. Dr. Octavian Filipescu. Asentările clasei de glota­l B vor avea loc, în Braşov, în zilele de 22, 23, 24, şi 25 Novembre a. c. când vor fi asentaţi cei născuţi în anii 1892, 1893, 1894 şi 1890—1878. Asentările celorlalte contingente se vor face în luna Decemvrie. Amănunte asupra a­­sentărilor se vor aduce din vreme la cunoştinţa publicului, prin publicaţiuni afişate. Biroul »Asociaţiuii pentru spri­­jinirea meseriaşilor din Braşov, din încredinţarea comitetului său, aduce la cunoştinţa celor interesaţi: a) find lipsă de ucenici la diferite meserii, cei­ ce doresc a intra la vreuna din multele meserii, să se adreseze di­rect biroului Asociaţiunii, de unde vor putea primi toate informaţiile. — Str. Orfanilor Nr. 3. b) parastasul pentru binefăcătorii Asociaţiunii Mihail şi Bu­za Stroescu şi ceilalţi, precum şi împărţirea hainelor la ucenicii săraci s’a fixat pe ziua de 8/21 Noemvrie a. c. la biserica din Braşov-Cetate la 9 ore a. m. iar îm­părţirea hainelor, în localul Asociaţiu­­nii Str. Orfanilor Nr. 3, la 3 ore p. m. la cari se invită toţi binevoitorii Aso­­ciaţiunii noastre; — c) Ucenicii, cari voiesc să pri­mească vreunul d­e ajutoare în bani dela Asociaţiune, vor trebui să-şi înain­teze rugările, prevăzute cu »Tc.-timo­­nlu şcolar« »Certificat de pur'ar « , e a maestru şl »Certificat, că că-*i . i orele de religie«, — până în 14 Aov. n. a. C., cele întrate după acest locuim nu se vor lua în considerare. 1—3 Biroul. Richard Strauss la Bucureşti. După ştirile ziarelor, marele compozitor Richard Strauss va călători în curând la Bucureşti pentru a da acolo două concerte. Tot asemenea a fost invitat şi celebru profesor vienez Godoossky pentru două concerte. Noul primar al Belgradului. Austriacii a numit provizoriu ca primar al Belgradului pe­ d. Kosta Petrovici directorul Bâncii Naţionale Sârbeşti. Populaţia oraşului a scăzut de la 30.000 la 15.000. Preţul alimentelor a ajuns la un aivon exorbitant. Tezaurul statului sârb a fost transportat pentru un moment la Salonic. Soarta unei femei­ prizoniere. Cu săptămâni înainte se lăţise vestea despre o fată, rusoaică, internată intr-unui din spitalele militare din Komárom, care de la Începutul războiului luptase, îm­brăcată In uniforma de soldat, până când rănită fiind, a fost făcută prizo­niere. Se ştia despre dânsa că ar fi o fată, in timpul din urmă însă dânsa a declarat că ar fi soţia unui soldat rus. Cu bărbatul său plecase pe câmpul de luptă şi alăutarea de dânsul a luptat în rând cu ceilalţi soldaţi luni de zile până când soţul ei, lovit de un glonte, şi-a găsit sfârşitul, rămânând mort în tranşeu. Dânsa însă se oţelise şi se obicinuise atât de mult cu năcazurile campaniei, încât nici moartea soţului ei n-a putut-o determina să părăsească frontul, ci a luptat mai departe până când, rănită, a căzut în prinsoare. Femeea, care are etatea de 23 ani a fost transportată acum intr-un alt spital militar din Budapesta. Moartea contelui Leon de Mon­­tesquou—Tésenzac. Din Paris se anunță moartea pe câmpul de luptă a tânărului conte L­ eon de Montesquieu—Zésenzac cumnatul prinţilor Brâncoveanu şi Bibescu. Se caută un învăţător sau învă­ţătoare pentru şcoala primară gr. or. română din Ghimbav (Vidombâk) co­mitatul Braşovului, Informaţiuni dă oficiul parohial. 1—2 Apollo-Bio Program pentru Mer­curi şi Joi: »Lavina«, dramă în 3 acte; Raci de mare (Vederi); Dragostea veche nu rugineşte (comedie); Actualităţi de pe câmpul de luptă; Căile vieţii (Dramă); Precum e tatăl aşa şi fiul (umor). Omnia-Kino. Program pentru Mer­­curi şi Joi: »Anarhiştii« dramă detec­­tivă în 3 acte; »Modelul« (comedie în 2 acte); In tufişul verde (Umor); Los Angeles şi împrejurimile (Vederi). Vineri program de-o zi: ICea mai mare senzaţie: Muzica de cameră. TIPOGRAFIA A. MUREŞIANU: BRANISOE & COMP;BRAŞOV. Nr. 222—1915 Stipendiu de călătorie pentru meseriaşi. Magistratul oraşului Sibiiu ne ves­teşte, că va da pentru anul 1916 un stipendiu de călătorie de 400 cor. din fondul Francisc Iosif, întemeiat de ora­şul liber Sibiiu întru aducerea aminte de glorioasa suire pe tron a Maiestăţii Sale. La acest stipendiu pot reflecta (sânt îndreptăţiţi) acei tineri meseriaşi, fără privire la confesiune sau naţiona­litate, cari au absolvat (au trecut) cu rezultat eminent şcoala industrială de învăţăcei (ucenici) sau vreo altă şcoală de specialitate din Sibiiu şi cari, în sco­pul lămulţirii cunoştinţelor, doresc să se perfecţioneze în străinătate. Unul şi acelaşi stipendiat poate să fie considerat şi de 3­ ori după­olaltă la acordarea stipendiului, dacă poate dovedi, cu acte vrednice de crezământ, că a cercetat vreo şcoală industrială de specialitate şi că timpul petrecut în străinătate la folosit în scopul perfec­ţionării sale. Cererile, scrise de mâna compe­tentului, şi documentate In regulă, să se înainteze cel mai târziu până la 10 Noemvrie n. a. la numitul magistrat. Sibiiu, 21 Octomvrie 1915. Comitetul »Reuniunea socialilor ro­mâni din Sibiiu«. Vic. Tordăşianu Ştefan Daca prezident,______notar. Proprietar: Tip. A. USursulanu: Branisce & Comp. Redactor responsabil: loan Lacra

Next