Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1915 (Anul 78, nr. 236-259)

1915-11-01 / nr. 236

Pagna 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 286 -4916.­ 10000 coroane!“1 .... regimentului 64. Contribuirile marinimoase in­trate la colecta ziarului nostru pen­tru ajutorarea soldaţilor noştri ne­norociţi au trecut astăzi peste suma de 10.000 coroane. Se împlinesc tocmai 9 luni de la iniţiarea acestei colecte şi cu multă ■atisfacţie sufletească trebuie să constatăm, că glasul nostru n-a ră­sunat în pustiu căci cei, cari au simţit în sufletul lor milă şi durere faţă de soldaţii noştri ologi şi ră­maşi fără lumina ochilor, s-au gră­bit să contribuie cu obolul lor la alinarea crâncenelor suferinţe tru­peşti şi sufleteşti ale eroilor noştri. Suma de 10.000 coroane strânse până acum nu stă — ce-i drept — în raport cu colectele a­­naloage de sute de mii de coroane făcute de alte ziare, dar ceea ce ne compensează în schimb este că banii intraţi la ziarul nostru ne-au venit, în partea cea mai mare de la cei mulţi şi săraci ai neamu­lui nostru, cari la iniţiativa preo­tului, dascălului sau a altui fruntaş din sat sau de pe câmpul de luptă, au dat cu lacrimi în ochi şi cu adevărată milă creştinească cât au putut din sărăcia lor. Mult am fi dorit să se pună ca­păt războiului sângeros, ca să nu mai apelăm la ajutorul obştesc pen­tru soldaţii noştri nenorociţi. Dar răsboiul nu mai conteneşte, el se extinde tot mai mult şi, continuând, se înmulţeşte zi de zi şi numărul jertfelor, cari aşteaptă ajutorul nea­mului. Continuarea colectei se impune deci nu numai ca o datorinţă creş­­tinească ci şi ca o datorinţă naţio­nală. Cei cari n’au contribuit până acum şi cei cari au contribuit, dar mai pot încă jertfi din avutul lor, puţin sau mult, să continue acea­stă operă caritativă atât de plăcută lui Dumnezeu. Lacrimile de recu­noştinţă ale celor ce vor fi ajutoraţi la timpul său, să le servească tu­turora de un nou imbold pentru a veni în ajutorul eroicilor noştri soldaţi, rămaşi ologi şi lipsiţi de lumina ochilor. Indemnându-ne unii pe alţii la prilejuri triste ca şi în clipe mai senine, să punem câte-un ban la o parte pentru cei nenorociţi. Cu încetul se va aduna astfel o sumă, care, deşi nu va putea alina toate suferinţele celor avizaţi la ajutorul nostru, va contribui însă în mod însemnat la lecuirea multor rane. Aşa să ne ajute Dumnezeu! — Scrisoare de pe câmpul de luptă. — Onorată Redacţie ! Citesc apelul dlui Mihu la colecta caritativă a reg. 64 din Orăştie şi drept prinos memoriei şi în amintirea eroilor acestui regiment ce«şi dorm azi somnul de veci la Gola şi Suchodol (Rusia) mă văd Îndemnat a vă comunica ur­mătoarele: La zilele de 22—24 August aflu In însemnările mele intre altele și ur­mătoarele: »Lapte man.... înaintare ane­­voiasă.... reg. 64 a rapt la Suchodol linia, a făcut 900 prisonieri, capturat 4 mitralierei Prințul Leopold al Bavariei a lăudat pe România.... Mi-aduc bine aminte de ziua de 23 August Comandantul diviziei cu o parte din statul-major,—eu ca „Chibiţe, — mai târziu Alteţa Sa Regala Prinţul Leopold si Bavariei eram în vârful unui deal spre răsărit de la Gola într-un şanţ anume săpat, ce ne servea drept »Beobachtungsstand«. Lângă noi în alt şanţ era iscusitul locotenent de artilerie şi călăreţul isteţ Marius Popescu, care avea să îndrepte tirul artileriei. Priveam care cu ochii liberi, care cu ochianui desfăşurarea luptei şi înaintarea spre posiţiile Mus­calilor a regimentului 64. Pe şesul dinaintea noastră, în care se cutremura neîncetat din cauza zguduiturilor produse de puşcăturile tunurilor satul Suchodol, îşi aveau ai noştri şanţurile. Curţile şi grădinile satului erau traversate de şanţurile infanteriei noastre. Dealungul şi dea­supra satului să ridica un deal pe care-l dominau Muscalii şi pe care îşi aveau tranşeele întărite şi perfect mas­cate. Artileria noastră aranjată înapoia »Beobachtangsstand«-ului bătea de vreo­­câteva ore poziţiile inamice cu vehe­menţă, pregătind astfel înaintarea şi sprijinind mai pe urmă atacul infan­teriei noastre. Trăgea salve după salve din mulţimea norilor alburii-roşietici cari pluteau deasupra infanteriei noa­stre, din fumul negru amestecat cu praf şi pământ scormonit de graniteie ce izbeau, constatam că nici Muscalii nu cruţă muniţia. Era un duel de ar­tilerie înfricoşător. Detunături de-ţi luau auzul, şueratul şi zbânguitul bu­căţilor de fier din obuziere îţi împie­dicau parecă palpitaţia inimii şi res­piraţia. Stăm »smirnă« şi lipiţi de păreţi! şanţului din vârful dealului şi ne zgî­iam ochii să descoperim In punctele sure ce să zăreau de marginea satului, infanteria noastră. Ii vedeam cum mi­şună, cum ies din tranşee şi înaintează spre Muscali. Câte 50-60 de paşi îna­inte, să puneau apoi jos îşi făceau cu »Spaten-ui« »Decking« în care interval răpăitul puştilor şi »lătratul« mitrali­erelor duşmanului îţi lăsau senzaţia că ar bate undeva departe o toacă de lemn. Eram când cu ochii la ficiorii noştri­, cari din ca­să apropiau mai mult de poziţiile duşmane, păreau a se rări, când ascultau la instrucţiile fratelui Popescu ce le da prin telefon celor dela baterie. Ajunsese infanteria într’o zonă unde înaintarea era aproape imposibilă. Bătaia tunurilor încetase întrucâtva; cu atât mai vehementă era a mitralierelor şi puştilor. Eficacitatea tirului o dove­deau rândurile tot mai rari, şi cei cari rămâneau înapoi. Nu să mai putea îna­inta fără câte 20—30 paşi şi nu rân­duri, ci câte 10—15 numai. Alţi 15 după ei, apoi iar 10... apropiindu-să tot mai mult de tranşeele muscăleşti. «îna­inte, nu vă lăsaţi... arătaţi că nu vă este frică da moarte», voiam să le strig din şanţ unde chiar in toiul luptei so­sise A. S. R. Prinţul Leopold, condus de­ un ofiţer de ordonanţă. Nici nu le’au lăsat românaşii, căci deşi cu pierderi, au pătruns îa şanţu­rile Muscalilor, unde-i aşteptau cu mâ­nile ridicate 900 de »grenadierski« ca să ie spună poate, că a dârji mai sunteţi voi Românii la luptă... A. S. R. Prinţul Leopold să vedea a fi adânc mişcat da cele văzute; s-a interesat mult de soarta noastră şi a lăudat prin cuvinte frumoase ţinută eroică a reg. 64. Rusia 5/XL 1915. Locot. ştefan Boeriu. SITUAŢIA pe câmpul de râsboiu. Azi dimineaţă am primit doa bi­roul de presă al prim-ministrului ur­mătoarele comunicate oficiale telegrafice: Budapesta 12 Noemvrie.—Din marele cartier general al nostru se comunică oficial cu data de azi: In nordul monarhiei. In luptele la nord-vest dela Zartorijsk am luat eri prisonieri 4 ofiţeri şi 230 soldaţi. La Sapanow au fost respinse atacuri de noapte ale duşmanului. Înapoia frontului de la­­Putilowka a fost prins un ofiţer dela regimentul de infanterie rusă Nr. 407, care se furişă în uniformă austro-ungară prin liniile noastre pentru ca să facă spionagiu. Detaşamente de ofiţeri au con­statat, că trupele duşmane cari, se află la părăul Kormin, la sud dela Garam­owka, au omorât pe răniţii noştrii. Aici au fost întâlnite şi pos­turi ruseşti de observaţie în unifor­mă austro-ungară. La graniţele italiene. După o noapte relativ liniştită, ori înainte de amiazi s’a repetat focul violent al artileriei italiene pe întreg frontul de luptă al zilei de alaltăeri. Apoi [infanteria duşmană a atacat încă odată capul de pod de la Görs şi platoul de la Doberdo. Toate asalturile au eşuat şi de astă dată sub groaznice pierderi ale atacatorilor, iar trupele noastre şi-au păstrat din nou toate poziţiile lor. Ieşiri ale duşmanului la Zagora şi în regiunea Vrsk­, au împărtăşit soartea atacului general. Pe frontul de la Dolomit Italie­nii au atacat şi în zilele din urmă de mai multe ori şi în zadar pozi­ţiile noastre de pe vârful şi coastele de la Col di Luna. Comunicate ofi­cioase de pressă ale comadamentu­lui italian despre evenimentele din această regiune sunt false. Câmpul de operaţii din Balcani. Urmărirea duşmanului e în curgere pe întreg frontul. In valea lbar trupele germane au luat cu asalt Kogutovac-ul şi înălţimile de ambele părţi. Armata Gallwitz se apropie de crestele înălţimilor mun­telui Iagrebac. Noua pradă e de 1400 priso­nieri, 11 tunuri, 16 cară de muni­ţie şi train pentru poduri. Armata bulgară şi-a eluptat pe întreg frontul trecerea peste Morava. Gortaral, de divizie Höfer, loc­ţiitorul şefului de stat major. Pe frontul­ anglo-franco­­ruso-german. Berlin, 12 Noemvre —­ Buletinul o­­ficial al marelui cartier general german , pentru ziua de azi următorul : Pe câmpul de operaţii de la vest, nu e nimic nou. Două biplane engleze au fost împuşcate în o luptă aeriană; un al treilea a fost silit să aterizeze Înapoia frontului nostru. La est şi sud-est. La grupul principelui Leopold de Bavaria­, nu s-au petrecut eve­nimente mai însemnate. Grupul generalului Linsingen: Trupele germane, cari­eri dimineaţă au respins la sud de la calea ferată Kowel-Sarny un atac rusesc, au făcut prisonieri 4 ofiţeri şi 230 soldaţi. Câmpul de operaţii din Balcani. Urmărirea duşmanului continuă. La sud dela linia Kraljevo-Trstenik­­ara trecut peste prima creastă de munte. In valea Rasina, la sud­­vest dela Kruzevac, trupele noastre au pătruns până la Dupei. Mai departe la est am ajuns până la Ribari şi la Ribanska Banja, care e situată foarte aproape de­­acolo. Eri am făcut 1400 priso­nieri şi am capturat 11 tunuri. Comunicat oficios bulgar. Sofia, 12 Nov «im Comunicatul O declaraţie a ministrului Mor-I oficios din 10 Nov. zice: Azi am­­ avut succese în sectorul Kleppa Pianina, unde trupe anglo-franceze au Încercat »ă debarce pe ţărmul , , _ jj u j j noastre au respins pe duşman şi J Bucureşti* P-P- Carp la rege­­acum îl urmăresc. Pe celelalte fronturi situaţia e neschimbată. Urmărirea duşmanului continuă. La moartea directorului Virgil Oui­ţiu. D-l prof. de univ. 1. Ursu din Iaşi închină din n-rul 2 din­­Re­vista Neamului* de sub direcţia d-sale următoarele rânduri memo­riei regretatului director V. Oniţiu: In aceste clipe când atâtea vieţi româneşti se curmă sub loviturile obu­zelor s’ar părea că nu ne-ar mai putea mişca dispariţia unui luceafăr al cul­ture! româneşti de peste munţi. Totuşi vestea morţii lui Virgil Oniţiu, directo­­rul gimnaziului român din Braşov, ne-a săgetat inimile şi ne-a făcut să ne cu­tremurăm de durere, cu atât mai mult, cu cât defunctul era numai de 51 de ani şi cultura românească să aştepta din partea lui la multe alte sacrificii. Dar soarta crudă cu neamul nostru a făcut ca să dispară şi acest luptător. S’a atins în ziua de 8 Catamvre. Ca director a fost un om cu multă tragere de inimă, devotament şi multă mătură. Ca profesor a fost un pedagog adevărat. Personal, lui îi datoresc iubi­rea pentru literatura noastră. Lecţiile lui de literatură şi poetică mi-au rămas întipărite. A publicat mai multe volume de aurele, cari sunt mult apreciate în cer­­curile culte de peste munţi. Dispariţia lui lasă un gol adânc printre rândurile luptătorilor pentru cultura română, atât da rănite in ulti­mul timp de gloanţele străine. .. Ursa. Huşii speră facă. Din Pe­trograd se anunţă: »Russkoje Slovo* serie. Generalul Russkij socoteşte ca decisă luptele dela Riga şi Dünaburg. Până la primăvară acolo nu pot obveni evenimente importante. Statul-major rusesc se va folosi de iarnă pentru a clătina poziţiile mai favorabile ale fron­tului german şi pentru a schimba de­finitiv printr’o ofenzivă nouă situaţia strategică de până acum. Se aşteaptă o puternică ofenzivă franceză in Serbia. Din Lugano sa anunţă : »Secolo« scrie: Monastirul e păzit de 12.000 jandarmi sârbi, pentru că populaţia oraşului arată porniri duşmănoasa Sârbilor. Foarte mulţi comitaţi bulgari sunt ascunşi prin case, pentru că la un caz dat să se întoarcă împotriva Sârbilor. Corespondentul ziaru­lui scrie că în decursul de vreo 10 zile se va în­cepe o mare ofensiră franceză. In ul­timele zile Bulgarii au ocupat poziţii importante pe înălţimile la 120 chl. spre apus de la Vardar şi în acest fel su tăiat legătura dintre Francezi şi Sârbi Luciano Magrini scrie în „Secole* următoarele: Colonelul Băşici comandantul Mo­­nastirului mi-a spus: »La picioarele crucii stând, aşteaptă Sârbii ora răstig­nirii. Ei mor, dar exemplul lor va şiră■ luci în istorie­. După o ştire, din Balkanderen, o coloană din armata bulgară Înaintează spre Monastir. Forţele principale sâr­beşti sunt concentrate Intre Monastir şi Pristina. Asentăm­ a lui. Primim spre publicare următoarea pu­­blicaţiune oficială: In puterea ordinului Ministrului de honvezi Nr. 13000 ex. 1915 pres. 18 se aduc la cunoştinţa publicului ur­mătoarele : Toţi indivizii obligaţi la serviciul de glotaşi născuţi în anii 1894 până la 1892 şi în 1890 pană la 1878, cari în timpul din urmă s’au anunţat la con­­scriere in despărţământul militar oră­şenesc spre a fi ulterior de nou vizitaţi şi î.icâ fără nici o considerare la aceea că aparţin patriei lor, Ungariei, [ţărilor coroanei austriece, Bosniei sau Herţego­­vinei, — asemenea toţi acei obligaţi la serviciul de glotaşi din anii(1897-1865) cari cu ocazia vizitaţiuoiior — ţinute pănă acum cu cei obligaţi la serviciul de glotaşi nu s’au prezentat de fel — toţi aceştia sunt provocaţi prin această publicaţiune — spre a putea fi prezen­taţi ulterior la visitaţiunea ca se ţine cu cei obligaţi la serviciul de glota şi — a se prezenta în localităţile din ca­­sa Reuniunii Industriaşilor Bulevardul Rudolf Nr. 7 în etajul 1, şi anume: 1. Toţi cei născuţi în anii 1894, 1898 şi 1892 la 22 Noemvrie a. c. dimineaţa la 8 oare. 2. Toţi cei născuţi în ana 1890, 1889, 1888, şi 1887 în ziua de 23 Noemvrie a. c. dimineaţa la 8 oare. 3. Toţi cei născuţi în anii 1886, 1885, 1884, 1883 şi 1882 în ziua de 24 Noemvrie a. c. la 8 oare dimineaţa. 4. Toţi cei născuţi în anii 1881, 1880, 1879, şi 1878 precum şi toţi maroderii din ceilalţi ani — în ziua de 25 Noemvrie a. c. dimi­neaţa la 8 oare. Toţi glotaşii obligaţi la acest ser­viciu, cari au de a fi presantaţi la vizita­­ţiunea de glotaşi sunt totdeodată pro­vocaţi a se presents, cu toată punctua­litatea şi cu trupul de tot curat adecă proaspăt scăldat având pe sine şi albi­turi şi haine curate şi prevăzut fiind afară de acestea cu toate documentele milităreşti şi cu alte documente de legitimare şi cu atestatele de care dis­pune, înainte de toate să fie prevăzut cu foaia de legitimare ca glotaş, care a primit-o când s-a prezentat la prima vizitaţiune de gloate. Braşov, în 10 Noemvrie 1915. Magistratul orăşenesc. Din România. In semioficiosul guvernului »Vii­torul“ au apărut următoarele declaraţii făcute de ministrul de interne al Ro­mâniei d. Morţan, într’o şedinţă ţinută la primarul Bucureştului: Sunt unii — a zis mini­şul de interne­t cari fără să se gân­dească la urmările unei acţiuni ne cer să intrăm in răsboi, aducând ca motive, că noi trebue să apărăm civilizaţia franceză, mai departe că iubirea noastră faţă de Franţa in­­voacă aceasta. Alţii de­ asemenea doresc o acţiune urgentă alăturea de Germania. Stând tot aşa de departe de unii cât şi de ceilalţi, eu cred că România se poate a­­mesteca în răsboi numai de dragul propriilor ei interese. * * * După o ştire din Predeal, consulul comercial german Spiess a fost re­chemat din Bucureşti la Berlin unde a fost designat pentru alte servicii. Gu­vernul german a numit în locul Iui Spiess pe baronul Nordenflichter care a sosit deja la Bucureşti şi şi-a luat în primire postul. * * * Din Bucureşti se anunţă că P. P. Carp a fost ieri primit de Regele Ferdinand într’o lungă au­dienţă. »§• Clara pacta- Pentru »Brassói Lapok.« Ziarul local »Brassói lapok« a re­produs in unul de ori o ştire fantastică luată din »două ziare rusofile bucureş­­tene«, în care se spune ca »de câteva zile numeroase femei şi fete românce din Braşov s’au refugiat la Predeal şi Sinaia pe motiv, că guvernul austro­­ungar ar fi dat ordin s& se taie tuturor femeilor şi fetelor românce dela 18—40 ani părul şi să fie îmbrăcate în haine militare, ca să lucreze la drumuri şi tranşee.« Reproducând »B. Lapok« cu litere bătătoare la ochi această ştire »senza­ţională«, care — după părerea noastr& — poate produce cel mult ilaritate, ne provoacă cam iritat să ieşim odată din rezerva noastră »metodică« şi să res­pingem energic cea mai nouă eşire tendenţioasă a foilor rusofile, a căror nume, îa treacăt fie zis, nu-i indică. Spre liniştirea colegilor noştri ma­ghiari le răspundem următoarele: Ştirea de mai sus, dacă ea de fapt a văzut lumina zilei la vreo foaie ob­scură de bulevard din Bucureşti, nu este decât o glumă de foarte prost gust şi protestăm­ energic în contra unor astfel de seduceri tendenţioase a publi­cului bucureştean. Să ne fie însă per­mis a adauge, că avem convingerea, că aici chiar cei mai încarnaţi şi patentaţi rusofili din Ţară nu vor putea crede în existenţa unei astfel de măsuri mons­truoase a guvernului nostru. Că noi n’am putut desminţi ştirea aceasta »senzaţională« înainte de-a o publica »dr. Lapok«, motivul e. Că de luni de zile noi nu primim la redacţie ziare »rusofile“, iar în ziarele, cari ne sosesc din ţară şi anume: »Ziua«, »Mol­dova«, »Seara«, »Steagul« şi »L’I­nda­­pendance Roumaine, noi n-am cetit astfel de bazaconii. Presupunem însă, că colegii noştri dela »Br. L.« sunt în posesiunea şi a ziarelor rusofile, din cari îşi iau infor­maţii şi în cazul acesta li rugăm cu toată colegialitatea ca pe viitor să ni le pună şi nouă la dispoziţie, ca să pu­tem desminţi la timp astfel de scornituri. De altfel noi ştim, că ambasada noastră la Bucureşti desminte prin zi­arele bucureştene, de câte­ ori se iveşte necesitatea, toate ştirile mincinoase şi tendenţioase colportate de ziarele duş­mane monarhiei noastre. Prin urmare bunii noştri colegi să evite la viitor vizări tendenţioase la adresa ziarului nostru, cari ar putea să ne prezente în ochii concetăţenilor noştri de alte limbi ca complici la nişte întâmplări, de cari noi n-am avut şi n-am putut avea cunoştinţă, decât numai din coloanele ziarului lor. Deci: clara pacta bora amici.

Next