Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1915 (Anul 78, nr. 236-259)
1915-11-01 / nr. 236
Pagna 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 286 -4916. 10000 coroane!“1 .... regimentului 64. Contribuirile marinimoase intrate la colecta ziarului nostru pentru ajutorarea soldaţilor noştri nenorociţi au trecut astăzi peste suma de 10.000 coroane. Se împlinesc tocmai 9 luni de la iniţiarea acestei colecte şi cu multă ■atisfacţie sufletească trebuie să constatăm, că glasul nostru n-a răsunat în pustiu căci cei, cari au simţit în sufletul lor milă şi durere faţă de soldaţii noştri ologi şi rămaşi fără lumina ochilor, s-au grăbit să contribuie cu obolul lor la alinarea crâncenelor suferinţe trupeşti şi sufleteşti ale eroilor noştri. Suma de 10.000 coroane strânse până acum nu stă — ce-i drept — în raport cu colectele analoage de sute de mii de coroane făcute de alte ziare, dar ceea ce ne compensează în schimb este că banii intraţi la ziarul nostru ne-au venit, în partea cea mai mare de la cei mulţi şi săraci ai neamului nostru, cari la iniţiativa preotului, dascălului sau a altui fruntaş din sat sau de pe câmpul de luptă, au dat cu lacrimi în ochi şi cu adevărată milă creştinească cât au putut din sărăcia lor. Mult am fi dorit să se pună capăt războiului sângeros, ca să nu mai apelăm la ajutorul obştesc pentru soldaţii noştri nenorociţi. Dar răsboiul nu mai conteneşte, el se extinde tot mai mult şi, continuând, se înmulţeşte zi de zi şi numărul jertfelor, cari aşteaptă ajutorul neamului. Continuarea colectei se impune deci nu numai ca o datorinţă creştinească ci şi ca o datorinţă naţională. Cei cari n’au contribuit până acum şi cei cari au contribuit, dar mai pot încă jertfi din avutul lor, puţin sau mult, să continue această operă caritativă atât de plăcută lui Dumnezeu. Lacrimile de recunoştinţă ale celor ce vor fi ajutoraţi la timpul său, să le servească tuturora de un nou imbold pentru a veni în ajutorul eroicilor noştri soldaţi, rămaşi ologi şi lipsiţi de lumina ochilor. Indemnându-ne unii pe alţii la prilejuri triste ca şi în clipe mai senine, să punem câte-un ban la o parte pentru cei nenorociţi. Cu încetul se va aduna astfel o sumă, care, deşi nu va putea alina toate suferinţele celor avizaţi la ajutorul nostru, va contribui însă în mod însemnat la lecuirea multor rane. Aşa să ne ajute Dumnezeu! — Scrisoare de pe câmpul de luptă. — Onorată Redacţie ! Citesc apelul dlui Mihu la colecta caritativă a reg. 64 din Orăştie şi drept prinos memoriei şi în amintirea eroilor acestui regiment ce«şi dorm azi somnul de veci la Gola şi Suchodol (Rusia) mă văd Îndemnat a vă comunica următoarele: La zilele de 22—24 August aflu In însemnările mele intre altele și următoarele: »Lapte man.... înaintare anevoiasă.... reg. 64 a rapt la Suchodol linia, a făcut 900 prisonieri, capturat 4 mitralierei Prințul Leopold al Bavariei a lăudat pe România.... Mi-aduc bine aminte de ziua de 23 August Comandantul diviziei cu o parte din statul-major,—eu ca „Chibiţe, — mai târziu Alteţa Sa Regala Prinţul Leopold si Bavariei eram în vârful unui deal spre răsărit de la Gola într-un şanţ anume săpat, ce ne servea drept »Beobachtungsstand«. Lângă noi în alt şanţ era iscusitul locotenent de artilerie şi călăreţul isteţ Marius Popescu, care avea să îndrepte tirul artileriei. Priveam care cu ochii liberi, care cu ochianui desfăşurarea luptei şi înaintarea spre posiţiile Muscalilor a regimentului 64. Pe şesul dinaintea noastră, în care se cutremura neîncetat din cauza zguduiturilor produse de puşcăturile tunurilor satul Suchodol, îşi aveau ai noştri şanţurile. Curţile şi grădinile satului erau traversate de şanţurile infanteriei noastre. Dealungul şi deasupra satului să ridica un deal pe care-l dominau Muscalii şi pe care îşi aveau tranşeele întărite şi perfect mascate. Artileria noastră aranjată înapoia »Beobachtangsstand«-ului bătea de vreocâteva ore poziţiile inamice cu vehemenţă, pregătind astfel înaintarea şi sprijinind mai pe urmă atacul infanteriei noastre. Trăgea salve după salve din mulţimea norilor alburii-roşietici cari pluteau deasupra infanteriei noastre, din fumul negru amestecat cu praf şi pământ scormonit de graniteie ce izbeau, constatam că nici Muscalii nu cruţă muniţia. Era un duel de artilerie înfricoşător. Detunături de-ţi luau auzul, şueratul şi zbânguitul bucăţilor de fier din obuziere îţi împiedicau parecă palpitaţia inimii şi respiraţia. Stăm »smirnă« şi lipiţi de păreţi! şanţului din vârful dealului şi ne zgîiam ochii să descoperim In punctele sure ce să zăreau de marginea satului, infanteria noastră. Ii vedeam cum mişună, cum ies din tranşee şi înaintează spre Muscali. Câte 50-60 de paşi înainte, să puneau apoi jos îşi făceau cu »Spaten-ui« »Decking« în care interval răpăitul puştilor şi »lătratul« mitralierelor duşmanului îţi lăsau senzaţia că ar bate undeva departe o toacă de lemn. Eram când cu ochii la ficiorii noştri, cari din casă apropiau mai mult de poziţiile duşmane, păreau a se rări, când ascultau la instrucţiile fratelui Popescu ce le da prin telefon celor dela baterie. Ajunsese infanteria într’o zonă unde înaintarea era aproape imposibilă. Bătaia tunurilor încetase întrucâtva; cu atât mai vehementă era a mitralierelor şi puştilor. Eficacitatea tirului o dovedeau rândurile tot mai rari, şi cei cari rămâneau înapoi. Nu să mai putea înainta fără câte 20—30 paşi şi nu rânduri, ci câte 10—15 numai. Alţi 15 după ei, apoi iar 10... apropiindu-să tot mai mult de tranşeele muscăleşti. «înainte, nu vă lăsaţi... arătaţi că nu vă este frică da moarte», voiam să le strig din şanţ unde chiar in toiul luptei sosise A. S. R. Prinţul Leopold, condus de un ofiţer de ordonanţă. Nici nu le’au lăsat românaşii, căci deşi cu pierderi, au pătruns îa şanţurile Muscalilor, unde-i aşteptau cu mânile ridicate 900 de »grenadierski« ca să ie spună poate, că a dârji mai sunteţi voi Românii la luptă... A. S. R. Prinţul Leopold să vedea a fi adânc mişcat da cele văzute; s-a interesat mult de soarta noastră şi a lăudat prin cuvinte frumoase ţinută eroică a reg. 64. Rusia 5/XL 1915. Locot. ştefan Boeriu. SITUAŢIA pe câmpul de râsboiu. Azi dimineaţă am primit doa biroul de presă al prim-ministrului următoarele comunicate oficiale telegrafice: Budapesta 12 Noemvrie.—Din marele cartier general al nostru se comunică oficial cu data de azi: In nordul monarhiei. In luptele la nord-vest dela Zartorijsk am luat eri prisonieri 4 ofiţeri şi 230 soldaţi. La Sapanow au fost respinse atacuri de noapte ale duşmanului. Înapoia frontului de laPutilowka a fost prins un ofiţer dela regimentul de infanterie rusă Nr. 407, care se furişă în uniformă austro-ungară prin liniile noastre pentru ca să facă spionagiu. Detaşamente de ofiţeri au constatat, că trupele duşmane cari, se află la părăul Kormin, la sud dela Garamowka, au omorât pe răniţii noştrii. Aici au fost întâlnite şi posturi ruseşti de observaţie în uniformă austro-ungară. La graniţele italiene. După o noapte relativ liniştită, ori înainte de amiazi s’a repetat focul violent al artileriei italiene pe întreg frontul de luptă al zilei de alaltăeri. Apoi [infanteria duşmană a atacat încă odată capul de pod de la Görs şi platoul de la Doberdo. Toate asalturile au eşuat şi de astă dată sub groaznice pierderi ale atacatorilor, iar trupele noastre şi-au păstrat din nou toate poziţiile lor. Ieşiri ale duşmanului la Zagora şi în regiunea Vrsk, au împărtăşit soartea atacului general. Pe frontul de la Dolomit Italienii au atacat şi în zilele din urmă de mai multe ori şi în zadar poziţiile noastre de pe vârful şi coastele de la Col di Luna. Comunicate oficioase de pressă ale comadamentului italian despre evenimentele din această regiune sunt false. Câmpul de operaţii din Balcani. Urmărirea duşmanului e în curgere pe întreg frontul. In valea lbar trupele germane au luat cu asalt Kogutovac-ul şi înălţimile de ambele părţi. Armata Gallwitz se apropie de crestele înălţimilor muntelui Iagrebac. Noua pradă e de 1400 prisonieri, 11 tunuri, 16 cară de muniţie şi train pentru poduri. Armata bulgară şi-a eluptat pe întreg frontul trecerea peste Morava. Gortaral, de divizie Höfer, locţiitorul şefului de stat major. Pe frontul anglo-francoruso-german. Berlin, 12 Noemvre — Buletinul oficial al marelui cartier general german , pentru ziua de azi următorul : Pe câmpul de operaţii de la vest, nu e nimic nou. Două biplane engleze au fost împuşcate în o luptă aeriană; un al treilea a fost silit să aterizeze Înapoia frontului nostru. La est şi sud-est. La grupul principelui Leopold de Bavaria, nu s-au petrecut evenimente mai însemnate. Grupul generalului Linsingen: Trupele germane, carieri dimineaţă au respins la sud de la calea ferată Kowel-Sarny un atac rusesc, au făcut prisonieri 4 ofiţeri şi 230 soldaţi. Câmpul de operaţii din Balcani. Urmărirea duşmanului continuă. La sud dela linia Kraljevo-Trstenikara trecut peste prima creastă de munte. In valea Rasina, la sudvest dela Kruzevac, trupele noastre au pătruns până la Dupei. Mai departe la est am ajuns până la Ribari şi la Ribanska Banja, care e situată foarte aproape deacolo. Eri am făcut 1400 prisonieri şi am capturat 11 tunuri. Comunicat oficios bulgar. Sofia, 12 Nov «im Comunicatul O declaraţie a ministrului Mor-I oficios din 10 Nov. zice: Azi am avut succese în sectorul Kleppa Pianina, unde trupe anglo-franceze au Încercat »ă debarce pe ţărmul , , _ jj u j j noastre au respins pe duşman şi J Bucureşti* P-P- Carp la regeacum îl urmăresc. Pe celelalte fronturi situaţia e neschimbată. Urmărirea duşmanului continuă. La moartea directorului Virgil Ouiţiu. D-l prof. de univ. 1. Ursu din Iaşi închină din n-rul 2 dinRevista Neamului* de sub direcţia d-sale următoarele rânduri memoriei regretatului director V. Oniţiu: In aceste clipe când atâtea vieţi româneşti se curmă sub loviturile obuzelor s’ar părea că nu ne-ar mai putea mişca dispariţia unui luceafăr al culture! româneşti de peste munţi. Totuşi vestea morţii lui Virgil Oniţiu, directorul gimnaziului român din Braşov, ne-a săgetat inimile şi ne-a făcut să ne cutremurăm de durere, cu atât mai mult, cu cât defunctul era numai de 51 de ani şi cultura românească să aştepta din partea lui la multe alte sacrificii. Dar soarta crudă cu neamul nostru a făcut ca să dispară şi acest luptător. S’a atins în ziua de 8 Catamvre. Ca director a fost un om cu multă tragere de inimă, devotament şi multă mătură. Ca profesor a fost un pedagog adevărat. Personal, lui îi datoresc iubirea pentru literatura noastră. Lecţiile lui de literatură şi poetică mi-au rămas întipărite. A publicat mai multe volume de aurele, cari sunt mult apreciate în cercurile culte de peste munţi. Dispariţia lui lasă un gol adânc printre rândurile luptătorilor pentru cultura română, atât da rănite in ultimul timp de gloanţele străine. .. Ursa. Huşii speră facă. Din Petrograd se anunţă: »Russkoje Slovo* serie. Generalul Russkij socoteşte ca decisă luptele dela Riga şi Dünaburg. Până la primăvară acolo nu pot obveni evenimente importante. Statul-major rusesc se va folosi de iarnă pentru a clătina poziţiile mai favorabile ale frontului german şi pentru a schimba definitiv printr’o ofenzivă nouă situaţia strategică de până acum. Se aşteaptă o puternică ofenzivă franceză in Serbia. Din Lugano sa anunţă : »Secolo« scrie: Monastirul e păzit de 12.000 jandarmi sârbi, pentru că populaţia oraşului arată porniri duşmănoasa Sârbilor. Foarte mulţi comitaţi bulgari sunt ascunşi prin case, pentru că la un caz dat să se întoarcă împotriva Sârbilor. Corespondentul ziarului scrie că în decursul de vreo 10 zile se va începe o mare ofensiră franceză. In ultimele zile Bulgarii au ocupat poziţii importante pe înălţimile la 120 chl. spre apus de la Vardar şi în acest fel su tăiat legătura dintre Francezi şi Sârbi Luciano Magrini scrie în „Secole* următoarele: Colonelul Băşici comandantul Monastirului mi-a spus: »La picioarele crucii stând, aşteaptă Sârbii ora răstignirii. Ei mor, dar exemplul lor va şiră■ luci în istorie. După o ştire, din Balkanderen, o coloană din armata bulgară Înaintează spre Monastir. Forţele principale sârbeşti sunt concentrate Intre Monastir şi Pristina. Asentăm a lui. Primim spre publicare următoarea publicaţiune oficială: In puterea ordinului Ministrului de honvezi Nr. 13000 ex. 1915 pres. 18 se aduc la cunoştinţa publicului următoarele : Toţi indivizii obligaţi la serviciul de glotaşi născuţi în anii 1894 până la 1892 şi în 1890 pană la 1878, cari în timpul din urmă s’au anunţat la conscriere in despărţământul militar orăşenesc spre a fi ulterior de nou vizitaţi şi î.icâ fără nici o considerare la aceea că aparţin patriei lor, Ungariei, [ţărilor coroanei austriece, Bosniei sau Herţegovinei, — asemenea toţi acei obligaţi la serviciul de glotaşi din anii(1897-1865) cari cu ocazia vizitaţiuoiior — ţinute pănă acum cu cei obligaţi la serviciul de glotaşi nu s’au prezentat de fel — toţi aceştia sunt provocaţi prin această publicaţiune — spre a putea fi prezentaţi ulterior la visitaţiunea ca se ţine cu cei obligaţi la serviciul de glota şi — a se prezenta în localităţile din casa Reuniunii Industriaşilor Bulevardul Rudolf Nr. 7 în etajul 1, şi anume: 1. Toţi cei născuţi în anii 1894, 1898 şi 1892 la 22 Noemvrie a. c. dimineaţa la 8 oare. 2. Toţi cei născuţi în ana 1890, 1889, 1888, şi 1887 în ziua de 23 Noemvrie a. c. dimineaţa la 8 oare. 3. Toţi cei născuţi în anii 1886, 1885, 1884, 1883 şi 1882 în ziua de 24 Noemvrie a. c. la 8 oare dimineaţa. 4. Toţi cei născuţi în anii 1881, 1880, 1879, şi 1878 precum şi toţi maroderii din ceilalţi ani — în ziua de 25 Noemvrie a. c. dimineaţa la 8 oare. Toţi glotaşii obligaţi la acest serviciu, cari au de a fi presantaţi la vizitaţiunea de glotaşi sunt totdeodată provocaţi a se presents, cu toată punctualitatea şi cu trupul de tot curat adecă proaspăt scăldat având pe sine şi albituri şi haine curate şi prevăzut fiind afară de acestea cu toate documentele milităreşti şi cu alte documente de legitimare şi cu atestatele de care dispune, înainte de toate să fie prevăzut cu foaia de legitimare ca glotaş, care a primit-o când s-a prezentat la prima vizitaţiune de gloate. Braşov, în 10 Noemvrie 1915. Magistratul orăşenesc. Din România. In semioficiosul guvernului »Viitorul“ au apărut următoarele declaraţii făcute de ministrul de interne al României d. Morţan, într’o şedinţă ţinută la primarul Bucureştului: Sunt unii — a zis minişul de internet cari fără să se gândească la urmările unei acţiuni ne cer să intrăm in răsboi, aducând ca motive, că noi trebue să apărăm civilizaţia franceză, mai departe că iubirea noastră faţă de Franţa invoacă aceasta. Alţii de asemenea doresc o acţiune urgentă alăturea de Germania. Stând tot aşa de departe de unii cât şi de ceilalţi, eu cred că România se poate amesteca în răsboi numai de dragul propriilor ei interese. * * * După o ştire din Predeal, consulul comercial german Spiess a fost rechemat din Bucureşti la Berlin unde a fost designat pentru alte servicii. Guvernul german a numit în locul Iui Spiess pe baronul Nordenflichter care a sosit deja la Bucureşti şi şi-a luat în primire postul. * * * Din Bucureşti se anunţă că P. P. Carp a fost ieri primit de Regele Ferdinand într’o lungă audienţă. »§• Clara pacta- Pentru »Brassói Lapok.« Ziarul local »Brassói lapok« a reprodus in unul de ori o ştire fantastică luată din »două ziare rusofile bucureştene«, în care se spune ca »de câteva zile numeroase femei şi fete românce din Braşov s’au refugiat la Predeal şi Sinaia pe motiv, că guvernul austroungar ar fi dat ordin s& se taie tuturor femeilor şi fetelor românce dela 18—40 ani părul şi să fie îmbrăcate în haine militare, ca să lucreze la drumuri şi tranşee.« Reproducând »B. Lapok« cu litere bătătoare la ochi această ştire »senzaţională«, care — după părerea noastr& — poate produce cel mult ilaritate, ne provoacă cam iritat să ieşim odată din rezerva noastră »metodică« şi să respingem energic cea mai nouă eşire tendenţioasă a foilor rusofile, a căror nume, îa treacăt fie zis, nu-i indică. Spre liniştirea colegilor noştri maghiari le răspundem următoarele: Ştirea de mai sus, dacă ea de fapt a văzut lumina zilei la vreo foaie obscură de bulevard din Bucureşti, nu este decât o glumă de foarte prost gust şi protestăm energic în contra unor astfel de seduceri tendenţioase a publicului bucureştean. Să ne fie însă permis a adauge, că avem convingerea, că aici chiar cei mai încarnaţi şi patentaţi rusofili din Ţară nu vor putea crede în existenţa unei astfel de măsuri monstruoase a guvernului nostru. Că noi n’am putut desminţi ştirea aceasta »senzaţională« înainte de-a o publica »dr. Lapok«, motivul e. Că de luni de zile noi nu primim la redacţie ziare »rusofile“, iar în ziarele, cari ne sosesc din ţară şi anume: »Ziua«, »Moldova«, »Seara«, »Steagul« şi »L’Indapendance Roumaine, noi n-am cetit astfel de bazaconii. Presupunem însă, că colegii noştri dela »Br. L.« sunt în posesiunea şi a ziarelor rusofile, din cari îşi iau informaţii şi în cazul acesta li rugăm cu toată colegialitatea ca pe viitor să ni le pună şi nouă la dispoziţie, ca să putem desminţi la timp astfel de scornituri. De altfel noi ştim, că ambasada noastră la Bucureşti desminte prin ziarele bucureştene, de câte ori se iveşte necesitatea, toate ştirile mincinoase şi tendenţioase colportate de ziarele duşmane monarhiei noastre. Prin urmare bunii noştri colegi să evite la viitor vizări tendenţioase la adresa ziarului nostru, cari ar putea să ne prezente în ochii concetăţenilor noştri de alte limbi ca complici la nişte întâmplări, de cari noi n-am avut şi n-am putut avea cunoştinţă, decât numai din coloanele ziarului lor. Deci: clara pacta bora amici.