Gazeta Transilvaniei, februarie 1918 (Anul 81, nr. 12-23)

1918-02-01 / nr. 12

ABONAMENTUL: Pe un an.................................24 Coroane. » Vf » t..........................12 b '/< n............................ 7j n . i lună . . 2-56 cor. Numărul 12 bani. ZIAR POLITIC PATSONAL. Redactor responsabil: G Crainic. Editura: Tipografia „Gazeta Transilvaniei", Strada Prundului . Nr. 15. Redacţia şi administraţia , Strada Prund­ului Nr. 15. Inseratele se primesc la administraţie. Preţul după tarif şi învoială. Manuscrisele nu se înapoiază. ilegele catro naţiune din prilejul încheieri păcii cu Ucraina. Foaia oficială publică în numă­ru său de azi următorul manifest al Regelui : Cătră naţiune ! Mulţămită ajutorului graţios al Atotputernicului am încheiat pace cu Ucraina. Armele noastre victorioase şi politica noastră sinceră de pace, con­tinuată cu o stăruinţă neobosită, au făcut să se coacă primele fructe ale răsboiului defensiv purtat pentru e­­xistenţa noastră. Dinpreună cu naţiunea, care a trecut prin grele încercări, am în­credere, că după faptul îmbucurător al încheierii primei păci, va urma cât mai curând pentru omenimea, care sufere, pacea generală. Sub impresia păcii încheiate cu Ucraina privim cu simpatie spre a­­cel tinăr şi ambiţios popor, în a că­rui inimă s’a deşteptat mai întâi dintre adversarii noşti sentimentul iubirei faţă de deaproapele şi care încununând eroismul său dovedit în numeroase lupte a avut şi curajul, ca să-şi dovedească convingerea sa mai bună deschis şi prin fapte şi a fost cel dintâi, care s’a desfăcut, din tabăra adversarilor noştri, pentru ca să-şi împreune străduinţele cu for­ţele noastre în interesul realizării scopului mare, care ne este acum comun. Dacă deja din primul moment, când m’am urcat pe tronul glorioşi­lor mei antecesori, am fost de acord cu naţiunea în hotărârea aceea nes­trămutată, ca să continuăm lupta ce ni s’a impus, până la realizarea păcii onorabile, mă simt şi mai mult una cu naţiunea în acest ceas, când s’a făcut primul pas pentru înfăptuirea păcii. Plin de admiraţie, de iubire şi recunoştinţă faţă de eroicele mele trupe, cari au dovedit o stăruinţă aproape supraomenească şi un sentiment fără păreche de jertfă, ca şi faţă de aceia, cari aduc acasă zi de zi o jertfă nu mai puţin mică, privesc cu deplină încredere spre un mai fericit viitor, care va urma în timpul cel mai apropiat. Atotputernicul să ne binecu­­vinte cu putere şi stăruinţă, pentru­­ ca să pu­tem elupta triumful final al păcii nu numai pentu­ noi şi cre­dincioşii noştri aliaţi, ci pentru în­treaga omenime. 12 Februarie 1918. Sara! m. p. asa. âleæai&ra WeAerle m. p. Pacea cu Ucraina şi * Rusia. Pacea încheiată între puterile centrale şi Ucraina şi iscălită în 9 Februarie 1918 în Bîtestlitovsk­iia venit pe neaşteptate pentru cei ini­ţiaţi. Cu toate acestea efectele ei au fost mai rapide decât cum s’ ar fi putut prevedea. Trotzk­ni a fost cel dintâi, care a fost silit să-şi abando­neze jocul frivol cu care a manevrat pâ­nă acum şi , fără a ncheia o pace formală, a declarat deja a treia zi, după iscălirea păcii cu Ucraina, că sistează starea de răsboi cu puterile centrale şi a dispus demobilizarea generală a armatei ruseşti. Că Ro­mânia încă nu va avea încă trăut şi îşi va trage consecinţele din noua situaţie, nu mai încape nici o în­doială. Astfel pacea cu Ucraina şi im­plicite cu Rusia, îşi are înainte de toate importanţa sa deosebită stra­tegică, deoarece acum întregul front oriental de la marea nordică până la marea neagră devine liber pentru pu­terile centrale, iar armata grămădită până acum pe acest front va avea chemarea să dea antantei lovitura decisivă pe frontul apusean şi să a­­ccelereze pacea generală. Din punct de vedere economic pacea cu Ucraina şi cu Rusia ne va deschide porţile unui nou grânar dinspre răsărit şi astfel legenda în­fometării noastre va fi spulberată şi pentru naivii, cari mai credeau în ea în tabăra antantei. Din punct de vedere moral pacea de la Brestlitovsk a verificat mai pre­sus de orice îndoială înaintea lumei întregi sinceritatea pornirilor noastre spre pace şi a desminţit în modul cel mai categoric calomnia colportată de diplomaţia antantei, că tratativele de pace ar fi fost din parte-ne numai o apucătură, de a prinde în cursă pe adversarii noştri.­­ ■ Ce va face România? Pacea cu Ucraina şi demobili­zare armatei Ruseşti trebuia să ex­ercite o inf­ienţă hotărâtoare şi asu­pra atitudinei României. Evident că România cu totul izolată şi redusă la o treime din teritoriul său, încon­­jurată numai de inimici şi încăerată ş­i cu foştii săi aliaţi, ar completa cu o îrresplicabilă nebunie actul de sinuci­dere pe care la săvârşit în 1916, dacă ar risca să mai continue răz­boiul faţă cu Puterile Centrale. Guvernul Brătianu a dimisionat şi în fruntea noului cabinet a fost adus generalul Averescu care este în ace­­laş timp şi comandantul suprem al armatei române. Parlamentul român este convocat la Iaşi pentru ziua de 20 Februarie, iar hotărârile ce se vor lua atunci vor fi decisive pentru soartea României. După luptele pur­tate păna acum pentru cucerirea Ba­sarabiei şi după declaraţia categorică a noului stat usrabian că nu def­ec­­tează la teritorul Basarabiei, ca ne­fiind locuit de Ucrainieni — este evi­dent că ţinta României este să-şi re­­anexeze Basarabia. Cu această soluţie se pare că sunt gata să se împace şi Puterile Centrale, de­oarece reane­­xarea Basarabiei i-ar servi României ca despăgubire pentru întreagă Do­­brogea, care va trece în proprietatea Bulgariei. In urma păcii cu Ucraina trebuia clarificată şi situaţia militară pe fron­tul românesc, deoarece armistiţiul, ce se încheiase la timpul său cu gene­ralul Cerbacev, fusese o­bligator şi pentru Ucrainieni şi pentru Români. Acum generalul Mackensen a intrat în tratative cu guvernul român pen­tru clarificarea raportului dintre ar­mata română şi armatele aliate ale Puterilor Centrale. Tânguirile presei bi­alieniste din Iaşi.­­ In oficiosul guvernului ieşean Ro­mânia cu data de 13 (26) Ianuarie, se pot ceti următoarele şite: „Nici odată poate de când trăeşte neamul nostru, atmosfera vieţei lui n’a fost mai încercată de îngrijorare şi de nelinişte, decât în zilele noastre. S’a pră­vălit parcă şi orânduirea vecinică a ceru­rilor, de atâtea bubuituri de tun, ner­vozitatea s’a înfiltrat in fibrele fiecărui or­­ganism cât d­e mic.

Next