Gazeta Transilvaniei, februarie 1918 (Anul 81, nr. 12-23)
1918-02-01 / nr. 12
ABONAMENTUL: Pe un an.................................24 Coroane. » Vf » t..........................12 b '/< n............................ 7j n . i lună . . 2-56 cor. Numărul 12 bani. ZIAR POLITIC PATSONAL. Redactor responsabil: G Crainic. Editura: Tipografia „Gazeta Transilvaniei", Strada Prundului . Nr. 15. Redacţia şi administraţia , Strada Prundului Nr. 15. Inseratele se primesc la administraţie. Preţul după tarif şi învoială. Manuscrisele nu se înapoiază. ilegele catro naţiune din prilejul încheieri păcii cu Ucraina. Foaia oficială publică în număru său de azi următorul manifest al Regelui : Cătră naţiune ! Mulţămită ajutorului graţios al Atotputernicului am încheiat pace cu Ucraina. Armele noastre victorioase şi politica noastră sinceră de pace, continuată cu o stăruinţă neobosită, au făcut să se coacă primele fructe ale răsboiului defensiv purtat pentru existenţa noastră. Dinpreună cu naţiunea, care a trecut prin grele încercări, am încredere, că după faptul îmbucurător al încheierii primei păci, va urma cât mai curând pentru omenimea, care sufere, pacea generală. Sub impresia păcii încheiate cu Ucraina privim cu simpatie spre acel tinăr şi ambiţios popor, în a cărui inimă s’a deşteptat mai întâi dintre adversarii noşti sentimentul iubirei faţă de deaproapele şi care încununând eroismul său dovedit în numeroase lupte a avut şi curajul, ca să-şi dovedească convingerea sa mai bună deschis şi prin fapte şi a fost cel dintâi, care s’a desfăcut, din tabăra adversarilor noştri, pentru ca să-şi împreune străduinţele cu forţele noastre în interesul realizării scopului mare, care ne este acum comun. Dacă deja din primul moment, când m’am urcat pe tronul glorioşilor mei antecesori, am fost de acord cu naţiunea în hotărârea aceea nestrămutată, ca să continuăm lupta ce ni s’a impus, până la realizarea păcii onorabile, mă simt şi mai mult una cu naţiunea în acest ceas, când s’a făcut primul pas pentru înfăptuirea păcii. Plin de admiraţie, de iubire şi recunoştinţă faţă de eroicele mele trupe, cari au dovedit o stăruinţă aproape supraomenească şi un sentiment fără păreche de jertfă, ca şi faţă de aceia, cari aduc acasă zi de zi o jertfă nu mai puţin mică, privesc cu deplină încredere spre un mai fericit viitor, care va urma în timpul cel mai apropiat. Atotputernicul să ne binecuvinte cu putere şi stăruinţă, pentru ca să putem elupta triumful final al păcii nu numai pentu noi şi credincioşii noştri aliaţi, ci pentru întreaga omenime. 12 Februarie 1918. Sara! m. p. asa. âleæai&ra WeAerle m. p. Pacea cu Ucraina şi * Rusia. Pacea încheiată între puterile centrale şi Ucraina şi iscălită în 9 Februarie 1918 în Bîtestlitovskiia venit pe neaşteptate pentru cei iniţiaţi. Cu toate acestea efectele ei au fost mai rapide decât cum s’ ar fi putut prevedea. Trotzkni a fost cel dintâi, care a fost silit să-şi abandoneze jocul frivol cu care a manevrat până acum şi , fără a ncheia o pace formală, a declarat deja a treia zi, după iscălirea păcii cu Ucraina, că sistează starea de răsboi cu puterile centrale şi a dispus demobilizarea generală a armatei ruseşti. Că România încă nu va avea încă trăut şi îşi va trage consecinţele din noua situaţie, nu mai încape nici o îndoială. Astfel pacea cu Ucraina şi implicite cu Rusia, îşi are înainte de toate importanţa sa deosebită strategică, deoarece acum întregul front oriental de la marea nordică până la marea neagră devine liber pentru puterile centrale, iar armata grămădită până acum pe acest front va avea chemarea să dea antantei lovitura decisivă pe frontul apusean şi să accelereze pacea generală. Din punct de vedere economic pacea cu Ucraina şi cu Rusia ne va deschide porţile unui nou grânar dinspre răsărit şi astfel legenda înfometării noastre va fi spulberată şi pentru naivii, cari mai credeau în ea în tabăra antantei. Din punct de vedere moral pacea de la Brestlitovsk a verificat mai presus de orice îndoială înaintea lumei întregi sinceritatea pornirilor noastre spre pace şi a desminţit în modul cel mai categoric calomnia colportată de diplomaţia antantei, că tratativele de pace ar fi fost din parte-ne numai o apucătură, de a prinde în cursă pe adversarii noştri. ■ Ce va face România? Pacea cu Ucraina şi demobilizare armatei Ruseşti trebuia să exercite o infienţă hotărâtoare şi asupra atitudinei României. Evident că România cu totul izolată şi redusă la o treime din teritoriul său, înconjurată numai de inimici şi încăerată şi cu foştii săi aliaţi, ar completa cu o îrresplicabilă nebunie actul de sinucidere pe care la săvârşit în 1916, dacă ar risca să mai continue războiul faţă cu Puterile Centrale. Guvernul Brătianu a dimisionat şi în fruntea noului cabinet a fost adus generalul Averescu care este în acelaş timp şi comandantul suprem al armatei române. Parlamentul român este convocat la Iaşi pentru ziua de 20 Februarie, iar hotărârile ce se vor lua atunci vor fi decisive pentru soartea României. După luptele purtate păna acum pentru cucerirea Basarabiei şi după declaraţia categorică a noului stat usrabian că nu defectează la teritorul Basarabiei, ca nefiind locuit de Ucrainieni — este evident că ţinta României este să-şi reanexeze Basarabia. Cu această soluţie se pare că sunt gata să se împace şi Puterile Centrale, deoarece reanexarea Basarabiei i-ar servi României ca despăgubire pentru întreagă Dobrogea, care va trece în proprietatea Bulgariei. In urma păcii cu Ucraina trebuia clarificată şi situaţia militară pe frontul românesc, deoarece armistiţiul, ce se încheiase la timpul său cu generalul Cerbacev, fusese obligator şi pentru Ucrainieni şi pentru Români. Acum generalul Mackensen a intrat în tratative cu guvernul român pentru clarificarea raportului dintre armata română şi armatele aliate ale Puterilor Centrale. Tânguirile presei bialieniste din Iaşi. In oficiosul guvernului ieşean România cu data de 13 (26) Ianuarie, se pot ceti următoarele şite: „Nici odată poate de când trăeşte neamul nostru, atmosfera vieţei lui n’a fost mai încercată de îngrijorare şi de nelinişte, decât în zilele noastre. S’a prăvălit parcă şi orânduirea vecinică a cerurilor, de atâtea bubuituri de tun, nervozitatea s’a înfiltrat in fibrele fiecărui organism cât de mic.