Gazeta Transilvaniei, septembrie 1918 (Anul 81, nr. 100-111)
1918-09-15 / nr. 105
ABONAMENTUL: Pe un an....................... , 24 Coroane. » V1 » 12 „ » V4 »...................• 7 » r 1 lună . 2*56 cor. Numărul 12 bani. ZIAR POLIT££_NATIONAL. Redactor responsabil: G. Crainic. Editura: Tipografia „frazeia Transilvaniei", Strada Prundului Nr. 15. Redacţia şi administraţia: Strada Prundului Nr. 15. Inseratele se primesc la administraţie. Preţul după tarif şi învoială. Manuscrisele nu se înapoiază. Serbările din 8 Octombrie. Populaţia oraşului Braşov se pregăteşte să serbeze cu vrednicie în ziua de 8 octombre a doua aniversare a recucerirei Braşovului. Va fi nu numai o serbare patriotică, ci şi o serbare umanitară dedicată calităţii publice. Punctul de culminaţie al serbării va fi desvălirea statuei honvedului de fier, care va fi ţintuit cu oue răscumpărate din partea celor ce nu se vor sfii să-şi jertfească obolul pe altarul patriei şi al carităţii. Din sumele încasate se va ridica în Braşov un orfelinat pe seama orfanilor de răsboiu. La serbare va fi reprezentat şi Maiestatea Sa Regele, asemenea şi guvernul prin ministrul de comerciu, baronul Iosif Szterényi. Serviciul divin festiv în biserica catolică va fi celebrat prin episcopul Majláth. Cu acest prilej, contele Mikes Zsigmond, corniţele suprem al comitatului nostru şi prezidentul comitetului, care aranjază festivităţile, a lansat către populaţia oraşului Braşov următorul apel: Populaţia oraşului Braşov va serba în 8 octombre 1918 cu o pietate doamnă a doua aniversare a acelei zile, când au întrat în Braşov trupele noastre şi trupele aliate germane pe urmele armatelor inimice, cari se refugiau de pe teritorul Ardealului, şi cu aceasta ajungând la punctul extrem al frontierei sud estice a ţării, au curăţit pe deplin pământul Ungariei de inimici. Cu prilejul acesteianiversări de mare însemnătate care cu drept s’a numit o zi istorică pentru Ardeal şi oraşul Braşov, pentru eternizarea amintirei acestei zile mari, vom desveli la poalele dealului Regelui statua „Honvedului de fier“ dăruită cu multă generozitate din partea comandei cesaro-regeşti la iniţiativa vicecolonelului de stat major Bartha Albert. „ Statua va fi ţintuită cu oue de metal răscumpărate prin contribuţie publică şi din sumele încasate se va ridica în Braşov un orfelinat pe seama orfanilor eroilor noştri căzuţi pe câmpul de luptă. Oraşul nostru în decursul festivităţilor va îmbrăca haină de sărbătoare în zilele de7 şi 8 octombre, pentru ca să poată primi cu vrednicie pe înalţii noştrii oaspeţi şi somităţile vieţii noastre publice. In timp ce învit populaţia oraşului, ca să participe la aceste sărbări şi să răscumpere şi să bată cue în interesul scopului celui nobil, o rog ca pentru asigurarea găzduirei plăcute a oaspeţilor noştri, să pună la dispoziţie comitetului pentru desvelirea statuei, pentru durata sărbărilor, părţile libere şi corespunzătoare ale locuinţelor. Pe proprietarii de trăsuri îi rog să ofere trăsurile comitetului aranjator pentru transportarea oaspeţilor dela gară la locuinţă, iar la plecare dela locuinţă până la gară. Răscumpărarea cuelor, apoi chestia încvartirărilor şi a trăsurilor o aranjază secreteriatul comitetului (Strada porţii 60). Prin urmare rog pe cei interesaţi ca să se anunţe aici cel mult până te 11 Octombre. Esprim pe calea aceasta populaţiei oraşului Braşov pentru cooperarea sa la reuşita acestei acţiuni de interes public, — mulţămita mea recunoscătoare în numele meu şi al comitetului aranjator. Contele Mikes Zsigmond, prezidentul comitetului pentru ridicarea statuei. Contele Burian despre demersul pentru pace. — Lămuririle date de ministrul de externe austro-ungar cu privire la nota sa. — Redactorul șef al ziarului „Berliner Tageblatt,“ Theodor Wolff, a avut la Viena o convorbire cu contele Burian asupra motivelor cari l-au condus pe bărbatul de stat austriac la emitarea notei sale. Burian a declarat: încă cu ocazia vizitei d-lui von Hintze la Viena, a vorbit împăratul Carol şi ministrul său de această acţiune. Din partea Germanilor, acţiunea aceasta n’a fost dezabrobată; s’a arătat numai scepticism şi s’a găsit că o notă n’ar fi forma cea mai recomandabilă. Contele Burian declară că felul cum a fost primită nota nu-l suprinde de loc, căci nîci el nu s’a aşteptat la o altă primire. Nota n’a fost decât un mijloc de reacţionare, pentru a face ca situaţia să se clarifice, şi sub acest raport ea şi-a atins pe depten ţinta. Foarte remarcabilă e de pildă graba cu care a răspuns Witcon. Dacă s’a grăbit să răspundă cu atâta febrilitate că ţine neclintit la punctele sale, e pentru că se temea că Anglia şi Franţa ar putea să se precipiteze şi să intervie mai repede decât el cu răspunsul şi pretenţiunile lor. A căutat să evite o consfătuire cu aliaţi şi de aceea s’a grăbit. Asupra momentului când nota urma să se expedieze a existat un deplin acord între Austro-Ungaria şi Germania. Trupele germane din vest au atins linia Hindenburg şi vor şti să o ţină. Cu această a survenit o pauză. Mijlocul întrebuinţat nu şi-a produs încă toate efectele. Manifestările cercurilor pacifiste continuă să fie înăbuşite, dar nu trebue să se îndoiască nimeni că efectele se vor face simţite. Pripirea nervoasă a lui Balfour şi discursul lui Clemenceau dovedesc cât de mult se tem guvernele antantiste de aceste efecte, încrezători în noi şi în situaţia noastră militară, nu trebue să lăsăm totuşi nici o ocazie pentru a grăbi pacea. Nu trebue să ne înşelăm şi nici nu trebue să ascundem, a adăugat contele Burian, că marile dificultăţi provin de la problemele teritoriale. Dacă demersului meu nu i-a fost dat să deschidă chiar acuma drumul spre pace, — aceasta nu mă va împiedeca totuşi de a continua mai departe calea apucată. Socialiştii şi pacea. — Şeful socialiştilor germani despre nota austro-ungară — Viena 27. — Discutarea notei de pace a lui Burian de către presa din ţară şi din străinătate, precum şi de către personagii politice, continuă. Astăzi au sosit din nou declaraţii remarcabile ale unor bărbaţii politici cari dovedesc că, cu toată respingerea oficială a propuneri de tratative, tema de pace arătată de Burian nu va dispare atât de curând de la ordinea zilei în politica mondială. Şeful socialiştilor germani din majoritate, Scheidemann, s-a exprimat ieri, după