Gazeta Transilvaniei, iulie 1919 (Anul 82, nr. 131-155)

1919-07-22 / nr. 147

Pagina 2. Ştiri telegrafice Reclădirea localităţilor creştinilor din Asia mică Constantinopol. — Autorităţile intera­liate de aci au votat 500.000 lire pentru reclădirea localităţilor creştine din Asia mică distruse în cursul războiului. Grevele din Portugalia Lisabona. — Se anunţă că parlamen­tul portughez a aprobat din nou atitudinea guvernului faţă de greva de la căile ferate. Unioniştii au votat împotriva guvernului. Circulaţiunea căilor ferate în toată Portugalia este condusă acuma de armată. Greviştii se străduesc cu toate mijloacele să atragă pe soldaţii de căi ferate de par­tea lor. Trupe americane In Silezia Roma. — Ziarul „Tribuna* află din Viena că trupe americane au sosit în Si­­lezia de nord unde vor face serviciul po­liţienesc în numele Statelor Unite. Armata poloneză repatriată Zumn-Eiffel. — Divizia 4-a poloneză care s’a ţinut de armata Dunării a genera­lului D’Anselme, s’a reîntors în patrie, după multe suferinţi. Serbătorirea francezilor la Londra Lyon. — Primul detaşament de sol­daţi militari francezi a sosit la Londra pentru serbările victoriei. Soldaţii au fost aclamaţi. GAZETA TRANSILVANIEI Prinţul regent al Serbiei vizi­tează Torontalul. — Prinţul regent A­­lexandru al Serbiei a plecat din Belgrad, însoţit de miniştri, ca să viziteze Neo­­planta şi Zombor, oraşe din Torontal şi Bacika.’ Delegaţii bulgari „Journal des débats* scrie că ar fi fost preferabil ca unii delegaţi bulgari să nu fi venit la conferinţa păcei. Chestiunea minelor din Saar Nauen. După propunerea germană se va întâlni la 23 iulie o comisiune franceză cu delegaţi germani la Saarbrucken pen­tru a trata chestiunea minelor din basinul Saarei. In vederea grevei generale Roma. — Luprătorii de la căile ferate din Roma au refuzat să ia parte la greva generală demonstrativă, plănuită pentru ziua de 20 și 21 iulie, îndemnând în ace­lași timp lucrătorii căilor ferate din Italia să nu adere la grevă. Condamnările miniştrilor din Turcia Paris. Guvernul turc face demersuri pe lângă guvernele aliaţilor pentru a ex­trada pe miniştrii condamnaţi la moarte în contumacie, cari în prezent sunt în Germania. Tipografia A. Mureşianu Bramyce & Comp. Braşov, ca identificare cu arta desăvârşită. Ast­fel ne-a redat: Preludej Mazurca, Noctur­nele, Scherzo, Valsul, Berceuse şi Varia­tions brillantes. In „Chopiniada* valse caprice—com­poziţie proprie, — profesorul Ilie Sibianu ni-a evidenţiat această totală identificare cu Chopin. Braşovenii , români, puţini mai mul­ţi streini - au sărbătorit în cerc răstrâns, în sala concertului, cu aplauze spontane nesfârşite, pe fruntaşul artei româneşti. Nu facem altă învinuire publicului româ­­nesc decât că nu caută să se obişnuiască cu seri de artă înălţătoare — chiar deo­camdată neînţelegând rostul interpretărilor. Dacă au venit foarte puţini la concertul profesorului Sibianu — c­ertăm din punctul de vedere al nepregătirei artistice pe care o au cei mai mulţi. Dar nu e să­nătoasă izolarea de manifestaţiuni artisti­ce cum a fost aceea de Sâmbătă. Să vi­nă, să asculte şi încet sufletul va înţelege farmecul superior al artei desăvârşite. S’o facă cel puţin din vanitate că neamul nostru a putut da astfel de talen­te şi virtuozi rari. Cronicar. Academicienii basarabeni Iustin Frăţiman * L-am cunoscut în Chişinău. Un om modest, ale cărui suferinţe­­în Siberia nu i-au şters vioiciunea din suflet, şi memoria sa cu adevărat extra­ordinară Când stai de-l priveşti, ţi se pare un filosof care trăeşte în afară de lumea înconjurătoare, îmbrăcat simplu, foarte distrat, uitând de cei din juru-i dacă discuţiunea nu-l inte­resează. — Iustin Frăţiman devine alt om îndată ce-i zgândări simţirea sa de român, şi-l hotăreşti să vorbească. Pentru el, care a văzut şi simţit pu­terea Rusiei de emi, vorba şi­­cântecul ro­mânesc îl impresionează adânc, fericit că trăeşte între fraţi. Muncitor modest, fără reclamă, Iustin Frăţiman capătă astăzi răsplata oboselelor lui. A fost ales membru corespondent al Academiei. De­sigur că e mai fericit de­cât ar fi câştigat o avere. Iată după „Sfatul Ţarei* câte­va note biografice ale acestui învăţat basarabean . Născut la Cohureştii de jos, ţinutul Sorocei, în 1 iunie 1870. Cursurile secundare le-a urmat la Chişinău, după care intră la 1893 la Aca­demia Spirituală din Kazan. Terminând-o, la anul 1908 intră la Universitatea din Petersburg, urmând apoi cursurile facul­tăţii istorico-filologice, secţiunea clasică şi istorică şi Ia­ Institutul arheologic din Petersburg, al cărui membru este şi astăzi. (La acest institut cei ce reuşeau cu suc­ces, erau declaraţi de membri activi ai lui). înzestrat cu spirit de discernare, toată munca sa şi-a îndreptat-o pentru studie­rea vieţii Românilor din Basarabia, mai ales pe tărâmul religios, lucru ce nu a plăcut autorităţilor ruse, căci la 22 iunie 1916 este a arestat la Cohureştii de jos şi deportat în Siberia la Turgatsky Oblost (Oustanai) unde a stat până la revoluţie, care a amnestiat pe toţi condamnaţii­­ şi deportaţii politici putând astfel să se reîn­toarcă în Basarabia şi să continue opera sa de cercetare a trecutului cultural şi bisericesc al Românilor. Din lucrările editate până acum, a­­vem în ruseşte : 1) Eparhiile din Basarabia. 2) Episcopul de Huşi lacob Stamati. 3) Episcopul de Huşi Inochentie. 4) Activitatea literară a Episcopului de Huşi, Meletie. 5) Românii de peste Nistru. Această din urmă editată şi în ro­mâneşte. Afară de aceasta mai are pregătire în româneşte acum : 1) Administraţia bisericească la Ro­mânii de peste Nistru. 2) Documente privitoare la istoria Ro­mânilor, căpătate după bibliotecile şi ar­hivele ruseşti. Dar activitatea noului academician nu se rezumă numai la acestea. Pe lângă funcţiunea sa de profesor la şcoala nor­mală de fete din Chişinău, d. 1. Fraţiman prezidează Societatea istorico-culturalâ, „B. P. Haşdeu* şi Societatea muzicală -Ar­monia*. Prin alegerea sa Academia Română îi încoronează munca ce a depus pe tărâ­mul naţional-cultural şi cimentează mai mult unirea sufletească a Basarabiei cu ţara mumă.” Simnţ. Un taur de bivol de 30 luni se oferă spre vânzare sau spre schimb pentru o vată de lapte. Asemenea se află spre vânzare şi un vier de rassa Jork Shir. Fabrica de sticlă Hom­erus Braşov. 1—3 Aauat. Copii mărite de fotografii, în formă artistică, se prepară în decurs de 8—14 la Fraţii Adie? 1—1 Strada Porţii Nr. 14 Anunţ. Subscrişii, foşti membri ai „Tovărăşiei de Pantofărie,” am deschis în Str. Michail Weiss Nr. 20, prăvălie şi atelier de pantofărie. Rugăm onoratul public a ne sprijini şi pe viitor, căci ga­rantăm lucru solid şi eftin. 2­7 . Const. Ardelean şi Ion Solomon Maniu pleacă la Bucureşti. D. Iu­liu Maniu, preşedintele Consiliului Diri­gent, va pleca­ din nou la Bucureşti, pen­­tru ca să spună cuvântul Ardealului la re­­zolvirea situaţiei actuale care prezintă simptomele unei crize. La Sibiu s-a întru­nit zilele aceste în şedinţă Consiliul Diri­gent ocupându-se­­cu atitudinea Ardea­lului. După cum am văzut şi din declara­ţiile dlui dr Teodor Mihali, bărbaţii noştri conducători din Ardeal accentuiază nece­sitatea formării unui guvern de concen­trare. Ar colabora şefii partidelor din ve­chiul regat şi alţi bărbaţi de stat cu rol, precum şi reprezentanţi din provinţele e­­liberate. ’ După cât a transpirat în publicitate , Iuliu Maniu a fost însărcinat de Consiliul dirigent să pledeze pentru formarea guver­nului naţional.* Saşii răspund: „Tagblatt” din Sibiu dă mai multe comunicate, două referitoare la articolul nostru de fond Saşii iar unul la articolul ziarului Patria din Sibiu. In esenţă Tagblatt spune că oficialitatea să­sească n’a intrat în legătură nici verbal nici în scris cu conferinţa de pace ori cu alţi factori externi, că în toate chestiunile săseşti a tratat exclusiv cu guvernul ro­mân, respective cu Consiliul dirigent. Oare de ce oficialitatea săsească nu caută să demasce şi să reducă la neputinţă ele­mente neresponsabile săseşti cari lucrează pe sub ascuns şi în numele poporului să­sesc. Cu îngrijorare ne întrebăm cine re­prezintă în adevărat opinia poporului să­sesc: oficialitatea sau ceilalţi, şi cari sunt mai număroşi ? * Alegerile In Ardeal. — înscrierea în listele electorale va trebui să fie ter­minată până la 15 August 1919. Vor avea dreptul de vot toţi locu­itorii cari la 1 August 1919 vor avea 21 ani împliniţi cari au avut cetăţenia un­gară şi cari sau sunt născuţi în teritoriile alipate în mod definitiv la România, sau la 1 Ianuarie 1914 aparţineau în mod le­gal la una din comunele acestui teritoriu, sau sunt Români născuţi în alte teritorii şi optează pentru cetăţenia română. " Vor vota deci şi ungurii şi saşii. Contra speculanţilor. In vederea campaniei contra speculanţilor deschisă de Sindicatul profesional c. f. r., repre­zentanţii presei şi ai organizaţiunilor mun­citoreşti, studenţeşti etc. vor ţine prima şedinţă comună de consfătuire, care are l­oc în localul ziarului „Dacia* str. Brezo­­ianu Nr. 4 Bucureşti, în ziua de Miercuri 23 Iulie a. c. ora 8 d. a. Se va pune la discuţie un plan uni­tar de acţiune şi programul de măsuri eficace pe­ntru înfrânarea speculei. Se va discuta în deosebi asupra organizărei „controlului cetăţenesc* al consumatorilor. * Teatru Naţional la Chişinău. E vorba să se înfiinţeze­­în localul „Audi­toriul lui Puşkin* ’ teatrul naţional din­ Chişinău. Dl Şt. Ciobanu­, directorul învă­ţământului din Basarabia, studiază ches­tiunea şi speră că în curând instituţiunea culturală atât da necesară va lua fiinţă. * Sin Chişinaău se anunţă că o fru­moasă primire s’a făcut congresiştilor cor­pului didactic din România­ Mare. * Censura din Bucureşti — anunţă ziarul „Dacia* — a suprimat în întregime articolul de fond al ziarului în numărul de eri care în ultimul moment a fost înlo­cuit cu un altul. * Din Timişoara se anunţă că sârbii secatuesc cu totul provinciile din Banat cari trebuie să le părăsească după hotă­rârea conferinţei dela Paris. Jaful general continuă şi sârbii ridică de sărăcesc cu totul pe românii bănăţeni. Corpul eroului de la Mărăşeşti. Generalul Eremie Grigorescu a fost de­pus în biserica Mihai Vodă din Bucureşti. Rămăşiţele pământeşti vor fi inhumate astăzi,cu onoruri militare la Mărăşeşti, după dorinţa răposatului, printre mormin­tele soldaţilor pe cari i-a comandat. Se vor face funeralii naţionale. * Un monument al unirii tuturor ro­mânilor se va ridica din iniţiativa Aca­demiei Române in Bucureşti. * In chestia Basarabiei, biroul pre­sei ucrainene anunţă că s’a depus un me­moriu d-lui Clemenceau prin care se pro­testează împotriva amestecului ruşilor în această chestie. Numai Românii şi Ucrai­nenii pot hotărâ de soarta Basarabiei. * Moratoriul încetează pe ziua de 7 August pentru toţi locuitorii din vechiul regat afară de ce cei mobilizaţi. Delegaţia bănăţenilor va pleca zi­lele acestea la Paris unde va prezenta conferinţei de pace un memoriu, cerând ocuparea de trupele române a Bănatului * 109.009.090 lei, credit extraordinar s’a votat de consiliul de miniştri petru a se plăti un avans de 200 m o păgubiţilor de răsboi din zona frontului Oituz-Galaţi şi întreaga Dobroge ale căror pagube nu trec de suma de 20.000 lei precum şi a celor de la Giurgiu ale căror pagube nu trec de 50.000 lei.* Tratatul cu Austria e gata, în el nu se prevede nimic privitor la coasta Adriaticei. Din Paris se anunţă că aceasta problemă spinoasă va fi totuşi rezolvată în curând.* De două zile vremea este frumoasă şi călduroasă în Braşov. Nenumărate es­­cursii pe munţi. In Bucureşti căldurile au ajuns la 40 grade.* Bolşevismul oficial în Ungaria este în primejdie. Ţăranii sânt nemulţumiţi ca şi soldaţii roşii. Ofiţeri din vechiul regim cari susţineau regimul care ducea politica de cucerire, au părăsit pe Bela Kun fiind­că acesta ascultă de aliaţi. * Din cercuri medicale. —Dr. Carol Flechtenma­her­sen, şi-a reluat activitatea sa medicală regulată. * Toţi locuitorii din Trentino, cari au aparţinut trupelor dislocate prin Aus­tria, Galiţia etc. şi cari se găsesc de pre­zent pe teritoriul oraşului, au să se a­­nunţe în decurs de 8 zile la prefectura poliţiei între orele 9—11 (odaia IX) Data avizului: Braşov la 10 Iulie 1919. Săptămâna de făină din 29—28 Iunie. — Se cuvine pentru a ^3 ediţie a cuponului prim de făină 1 Klgr. 70 gr. făină fină şi ceva mălaiu, pentru 1 per­soană. încercaţi şi veţi vedea că DaâiîoS e cel mai bun mijloc contra durerii de măsele. Se capătă în­ fiecare farmacie şi drogherie. 7—25 Anunţ. — Regimentul 39 Artilerie, Râşnov, are trebuinţă de 800.00­0 kg. fân. Doritorii cari voesc a litera această can­titate, sau o parte din ea, să-şi înainteze oferte în scris până la 25 iulie, cuprin­zând toate condiţiunile de litcrare. Comandamentul Rotului 1 _3 39 Artilerie * 17 Anunţ. O Pianină în stare bună se află de vânzare în Strada Studenţilor Nr. 17, lângă spitalul trupelor. 1­3 INFORMAŢIUNI Artistice. Seara ultimă la Braşov a artiştilor din Craiova Despre prima reprezentaţie a artişti­lor de la Teatrul Naţional din Craiova a apărut o recensiune mai amănunţită în ziarul nostru. Acelaşi succes l-au avut şi serile ur­mătoare. Ba, „Prostul“ din seara a doua a întrecut poate efectul „Institutorii“-lor, în urma faptului că comicul acestei piese a putut fi mai bine gustat şi simţit şi de cei ce nu sunt atât de bine cunoscuţi cu intimităţile vieţii dăscăleşti. Seara a treia cu „Punctul ne­gru“ a fost la aceeaşi înălţime. Cred că tocmai succesului acestei reprezentaţii, i­ se atribue în mare partea puterea atrac­tivă care pentru următoarea reprezentaţie a reuşit să adune mai mult public. „Ginerile dlui Prefect­ a avut efec­tul unei reuşite seri de adio. A şi dove­dit-o faptul că s-a terminat cu o adevă­rată bătae de flori, mărturie a admiraţiei şi recunoştinţei pe care publicul nostru o păstrează artiştilor. Creaţiunea dlui Mişu Fotino în rolul lui Mişu Câmpeanu, care în casa socrului său Dumitraşcu prefect de Dolj, trăeşte şi duce fericirea pe care recrutul sfios o are în faţa unui superior al său în care nu vede ’decât un monstru — a fost ex­celentă. Din momentul însă când el, la în­demnul şi stăruinţa pretenului său Iorgu Dadilov (rol purtat cu o linişte naturală de neîntrecută dibăcie de către dl . Stă­­nescu-Popa) începe să se simtă stăpân în casa sa — devine parcă şi mai tare în a­­cest rol şi culminează în scenele în cari el începe’ să „aranjeze” chestii de familie, la cari, mai ’nainte, în faţa autorităţii exa­gerate a dlui prefect, nici să se gândeas­că nu îndrăsnea. Dl Coco Dumitrescu în rolul pre­­fectului, dna Sica Serghie soţia lui ca şi soţia lui Câmpeanu dna Aura Fotino au pătruns şi au purtat cum nu se poate mai bine rolurile în cari au debutat, iar cele­lalte roluri, deşi mai mici, au dovedit ta­lentul celor ce le-au interpretat. Succesul serii a fost încoronat din partea publicului cu o ploae de flori care s’a revărsat peste artişti. Nu­ pot din parte-mi decât să felicit pe dl Fotino, care atât în ce priveşte alegerea ansamblului cât şi a repertoriu­lui a arătat că voeşte şi pricepe să ducă la bun sfârşit angajamentul de a ne face să simţim farmecul artei româneşti. Mult noroc şi succese strălucite artiş­tilor craioveni! Concertul d-nei Miciora Cu toate că în aceeaşi seară a avut loc şi o reprezentaţie a artiştilor din Cra­iova, publicul nostru dontor de muzică şi-a ştiut face datoria, şi n-a lăsat fără admiratori pe această cântăreaţă neîntre­cută. D-na Miciora a dat dovadă că-şi poate purta cu mândrie titlul de prima­donă. Până acum cu totul necunoscută publicului braşovean, dânsa a atras asu­­pra-şi simpatiile şi admiraţia tuturor celor ce n-au întârz­iat de a-i asculta vo­cea fermecătoare Stăpână sigură pe o voce cultivată la perfecţie, d-na Miciora întruneşte toate calităţile unei adevărate artiste! întreg programul a fost urmărit cu atenţia pe care ţi-o inspiră adevărata artă, iar în aria „Visi d’arte" d-na Micioara a atins culmi, cari au înălţat cu sine inimile în­tregului public. Intreţăcut programul cu câteva decla­maţii ale d-nei A. Mărculescu, în care publicul a putut recunoaşte o artistă de merit, seara a avut un succes, care nu va fi uitat. N­ui Dorim d-nei Miciora în decursul tur­neului tot succesul pe care-l merită cân­tăreţi de talia d-sale Nr 147—1919. Ultima oră- Situaţia politică. — Consiliu de miniştri Bucureşti.—Azi va avea loc un nou Consiliu de miniştrii. Situaţia politică este în stadiu neschimbat din săptămâna trecută. încă nu s’a produs evenimentul politic care să hotărască rezolvarea crizei. Despre situaţie ziarul „Dacia“ scrie: „O altă versiune cu mai mulţi sorţi de realizare, ar fi aceea despre un guvern presidat de­­ Toma Stelian cu elemente din partidul liberal şi reprezentanţii nouilor ţinuturi. O asemenea formaţie ministerială ar relua discuţia cu Aliaţii aşa cum s’a întâmplat în Italia după căderea cabinetului Orlando. Versiunea unei asemenea formaţiuni ministeriale a pornit, desigur, din faptul că d. Toma Stelian nu mai pleacă în streinătate, precum se anunţase. Ceea ce pare sigur este că situaţia nu se va limpezi decât săptămâna viitoare odată cu sosirea d-lui I. Maniu la Bucureşti. Venirea preşedintelui Consiliului diriginte la Bucureşti va fi semnul că a sosit momentul schimbării.* Măsuri Împotriva bolşevicilor maghiari Paris. — Mareşalul Foch şi generalul Weigand au fost primiţi în audienţă de primul ministru Clemenceau, cu care au discutat situaţia trupelor din Ceho­slovacia precum şi măsurile ce urmează a fi luate împotriva bolşevicilor maghiari. Populaţia italiană împotriva speculatorilor Roma. — Agitaţia împotriva scumpirii articolelor alimentare continuă în toate oraşele mai mari din Italia. In Roma, Geneva, Neapole, Milano, Turin, Palermo şi Taranto, agitaţiile continuă. La Roma aproape zilnic sunt incidente între cumpărători şi comercianţi. Bolşevicii înfrânţi Bucureşti. — Se află din Ucraina că bolşevicii au fost înfrânţi. Ei se retrag în faţa Ucrainienilor. Au fugit în debandadă după ce au încercat o apărare disperată. Pe Nistru, la Tighina vin trimişi de-ai bolşevicilor cu steaguri albe şi cer pace. Delegatul României va fi ascultat in chestia bulgară Paris. — In chestiunea hotarelor ce sunt pe cale de a se fixa Bulgariei, consi­liul suprem al aliaţilor a ascultat pe dl Venizelos. Radio zice : înainte de a se lua ho­­­târârile definitive se va asculta delegatul României. Pretenţiunile bulgare sânt : porţiunea Dobrogei luată în 1913; Macedonia sârbă şi macedonia grecească. Revista copiilor şi a Tineri­m­ii Apare de la 1913 regulat în Bucu­reşti. Strada Enăchiţa Vâcărescu 8 bis, sub direcţiunea D-lui G. G. Costa-Foru, pre­şedintele­ Asociaţiunei Generale a Presei Ro­mâne şi conducerea D-rei Maria Costa Foru, fiica sa. Majestatea Sa Regina Maria a bine­voit a încredinţa acestei Reviste publica­rea unei opere de circa 800 paginii, Po­vestea unei fetiţe care vroia să ştie toate*, scrisă pentru fiica Sa, Domniţa Ileana. Această scriere apare în supliment ilustrat, alăturat pe lângă Revistă şi me­rită a fi citită nu numai de cei mici, dar şi de cititorii în vârstă. Costul abonamentului anual e de Lei 25 Un număr 75 bani. Cereţi un număr de probă printro cartă poştală şi vi se va trimite, însă din numerele celei vechi. Publicaţi mie­­ * Ordinul Garnizoanei Braşov entru Prefec­tura Poliţiei Conform ordinului 910 al Comand, zonei de supraveghere urmând­u­ se face un nou recensământ al automobilelor şi motocicletelor din Jud. Braşov, cu onoare vă rog să bine­voiţi a pune în vederea tuturor proprietarilor de automobile şi motociclete, a se prezenta la Comendura­­rea Pieţii Braşov in ziua de 21. Iulie, a­­ducând toate actele necesare, pentru a dovedi proprietatea lor precum şi o notă în care să se arate : Marca maşinei, a caroseriei, puterea, seria de fabrică a motorului, cauciucuri,­­dimensiunea şi cantitatea lor), preţul cumpărărei sau al vânzărei.­­ Tot de­odată se vor prezenta şi proprietari cari au vândut automobile sau motociclete. Braşov, 15 Iulie 1919. Comandantul Garniizoanei Braşov Maior C. Voma m. p. Aviz important Extras din ordonanţa Nr 21. şi 25, modificată a comandamentului trupelor din Transilvania. Vor fi con­sideraţi ca infractori , acei cari fără rea credinţă prin localuri publice, gări, trenuri, pe străzi etc, vor comu­nica, colporta, comenta în orice chip ştiri fie adevărate fie imaginare sau păreri relative la operaţiunile de răs­­boiu, situaţia şi dislocarea trupelor, dispoziţiunile autorităţilor militare sau orice chestiuni privitoare la ar­mata română. Aceasta infracţiune se va judeca­­şi condamna de pre­tori în prima şi ultima instanţă cu închisoare până la un an şi cu amendă până la 2000 lei. Când faptele de mai sus se vor fi săvârşit în scop de a spiona sau trada, se aplică pe­depsele prevăzute de legile penale în vigoare pe timp de răsboi. Censurat de loan Brotea Bolta resp. localul de afaceri a lui N. Grădinariu din colţul dintre strada Neagră şi dintre Târgul Boilor trebue în­chiriat numai­decât — şi mărfurile cari se află acolo trebue vândute. Desluşiri mai detailate se pot căpăta dela scaunul orfanal orăşănesc. 2­2 Anunţ. Ghiaţă de vânzare se gă­seşte la cafenelele­ „Imperial” şi „Tran­silvania­* 2—10

Next