Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1919 (Anul 82, nr. 228-251)
1919-11-21 / nr. 244
Famm 2 — 17 Nou, pe zi ce merge Clujul devine tot mai românesc nu numai ca exterior ci şi ca inferior. Toate magazinele poartă firme In limba românească, pe toate edificiile publice în frunte cu fostul teatru naţional unguresc sunt aplicate embleme şi inscripţii româneşti, iar pe străzi şi In pieţe, unde mişună mii de oameni, cari sosesc zilnic din toate părţile Ardealului, răsună tot mai mult graiul dulce românesc. E o adevărată plăcere să vezi toate aceste cu ochii proprii, plăcere care te fac să uiţi mizeriile, pe cari le-ai îndurat în decursul călătoriei aproape insuportabile pe căile ferate din cauza aglomeraţiei enorme de public şi armată. Mai puţin încântaţi sunt desigur concetăţenii noştri maghiari, cari nu se pot împăca cu schimbarea la faţă a metropolei lor de odinioară. In public nu prea arată supărarea lor, in schimb însă agită pe sub ascuns, fapt care a impus autorităţilor militare şi civile române să facă un control sever al tuturor călătorilor sosiţi la Cluj, controlându-le bagajele şi actele de identitate. • S-a descoperit chiar un complot urzit în contra siguranţei statului cu o organizaţie estinsâ, din care fac parte câţiva înalţi funcţionari maghiari. Chestia complotului se anchetează şi cred, că la timpul său se vor face comunicări şi presse noastre şi aceasta în binepriceputul interes al însăşi siguranţei statului român. Clujul e de altfel în plină fericire. Se mută ultimele resorturi de la Sibiu. Funcţionarii statului se înmulţesc pe zi ce merge. Toţi sunt în căutare de locuinţe, cari, cu toată evacuarea impusă, nu se prea găsesc. Mulţi sunt nevoit să doarmă deocamdată prin birourile resorturilor sau pe la prietinii cari s’au stabilit mai curând în Cluj. Vizita apropiată a Maj. Sale Regelui şi a Familiei Regale române contribuie în măsură şi mai mare la agitaţia Clujenilor, cari voesc să facă Suveranilor o primire cât mai strălucită. Pretutindeni se lucră cu mare zor, ca totul să poată fi îmbrăcat în haină de sărbătoare. Aceiaşi agitaţie domneşte de altfel în întreg ţinutul Clujului, care vine să fie de faţă la serbările inaugurării universităţii. La tedrul neponal, pus sub direcţiunea artistului nostru Zaharie Bârsan, se fac zilnic repetiţii pentru reprezentaţia din 30 noembrie, la care vor asista Suveranii noştri. Cu acest prilej se va juca „Poemul Unirii" de Z. Bârsan şi „Ovidiu" de V. Alecsandri. Programul amănunţit al serbărilor inaugurării Universităţii, care va avea loc la 1 Nov, va fi în curând dat publicităţii. Sunt luate în vedere şi mai multe vizite, pe cari le vor face Suveranii şi cu deosebire Maj. Sa Regina aşezămintelor culturale şi de creştere din Cluj. Maj. II. vor vizita între altele aşezămintele aparţinătoare resortului ocrotiţilor sociale şi splendidul internat al liceului de fete „Regina Maria". La universitate s’au început cursuri regulate, cari sunt cercetate cu râvnă de către mărimea noastră universitară. Zilele trecute s’a inaugurat cursul de clinică chirurgicală de către distinsul profesor Dr. Jacibovici printr’o erudită expunere a importantei anesteziei insistând cu deosebire asupra rezultatelor obţinute de savantul profesor Toma Ionescu. La conservatorul de muzică da sub conducerea maestrului G. Dima se fac de asemenea pregătiri pentru deschiderea apropiată a cursurilor, deşi edificiul lasă de dorit nefiind prea acomodat scopurilor conservatorului. In fire ce să mai zic? Clujul e pe calea cea mai bună să ajungă un centru important românesc, dacă se va lua şi o parte a comerţului din frânile streine, cari deţin încă acest ram important al vieţii publice. b. Scrisori din Cluj In ajunul vizitei Suveranilor Cronica femenină Sfaturii pentru cele cari se plâng de bărbaţii lor.... „Ah războiul acesta a stricat pe toţi bărbaţii", de exclamarea ce iese din gura multor femei cari se jeluiesc de purtarea bărbaţilor lor. Am auzit-o atât de des, încât trebuie să...mă ocup puţin cu ea. Departe de mine de a lua apărarea bărbaţilor; dar cele mai multe femei cari şi au însuşit — aşa zicând — această frază, nu se gândesc, care e motivul adevărat ce îndeamnă pe bărbaţii lor să petreacă cât mai mult afară din casă, ba ici colea să la înşele. Nici prin gând nu le trece, că poate şi ele contribue cu ceva la această tristă stare; e doar atât de simplu uşor, şi a devenit atât de comun, ca orice rău ce se întâmplă să se pună în sarcina războiului; astfel cred ele că se subtrag de la multe responsabilităţi. N’avem decât să judecăm lucrurile aşa cum sunt. E lucru firesc, că fiecare femeie se năzueşte ca după posibiltate, să fie casa ei totdeauna bine tranjată, în ea să domnească ordinea încât oricui la intrare să-i facă impresie bună. Are ambiţia aceea ca să se simtă bine la ea cei ce o cercetează şi să re pară prietenoasă orice odae în care se opresc. E ştiut şi aceea, că femeia îşi dă silinţa să fie curată, bine îmbrăcată când primeşte pe cineva. De exemplu, în familie e un bolnav. D-na casei ştie că în curând va sosi medicul. In momentul acela, cu toată gura şi supărarea ce o are, primul ei gând e să privească prin odae şi să aşeze dacă ar fi ceva deranjat, gândindu-se la impresia ce o va face locuinţa ei bărbatului strein ce o să sosească. După aceea aruncă privirile in oglindă şi-şi mai aranjază toaleta, direge pieptănătura, cară pentru impresia bună ce voeţte să provoace. Dar ia să vedem, se gândeşte oare tot astfel această femee când e vorba de bărbatul ei? — In cele mai multe cazuri, — nu. Tocmai aceasta este una din cauzele ce depărtează adesea pe bărbat de nevasta lui; pare lucru neînsemnat în fond însă influenţează foarte suit. In general bărbaţii find peste zi ocupaţi cu afacerile lor, nu le e posibil să stea decât destul de puţin timp acasă. Oare nu e lucru natural, ca atunci când pot fi împreună, să-i flacă bărbatului s’o vadă totdeauna veselă, drăguţ îmbrăcată şi îngrijită? După grijile şi necazurile zilnice ce le întâmpină la tot pasaj în cariera lui, nu trebue oare să fie nevasta lui aceea, care să’l f, ca să uite şi să-i alunge multele gânduri ce’l preocupă şi neliniştesc? Cele mai multe însă tocmai atunci sunt mai jerpelite şi neîngrijite decât ori când şi nu-şi dau seama că şi feţele lor posomorâte sunt cauza indispoziţiei soţului lor. Cât de necorect o fac femeile acestea. Se silesc faţă de streini să pară cât mai bine, ba îşi croiesc şi câte o mutră veselă la orice întâlnire; de ce nu merită această atenţie şi bărbatul lor care se întoarce obosit acasă? Am văzut multe femei cam pe stradă, în societate, în fine ori unde le-ai întâlni, sunt luxoase chiar, — uneori te poţi califica de foarte cochete, iar acasă. — Doamne ferește să le surprinzi cumva în alt timp decât cel potrivit vizitelor. Acum e de mirat, când bărbatul unei astfel de femei, plecând de acasă, unde a lăsat pe nevasta lui, de regulă, într’un hal fără de hai, întâlnind tot femei bine îmbrăcate — soigaate, — se uită cu plăcere la ele? Contrastul e prea mare, încât de la un timp oarecare, făcând comparaţia ce i se impune aproape, îşi negligă şi el nevasta care însăşi se negligă. Nu e lucru greu şi nu pretinde mult timp aceea, de a se îmbrăca fiecare femee îndată ce se scoală cu o haină curată, de a-și pune, dacă nu se poate pieptena îndată, o bonetă albă pe cap, — îndată nu mai pare neglijată, rău îmbrăcată. Cunoscutul romancier francez Marcel Prévost o spune atât de clar: „O femee rău îmbrăcată te jigneşte, ca şî un bărbat rău crescut", — asta s’o aibă în vedere fiecare femee şi nici nu crede cât de mult o să contribue atunci la statornicia bărbatului ei,—şi niciodată să nu-şi folosească talentul de a se dichisi, numai faţă de streini. Lucica. Cititorii ziarului Gazeta Transilvaniei şi peste tot Românii cu bune intenţii sunt rugaţi să colaboreze cu acţiile lor la înfiriparea societăţii GEORGE BARIŢIU. m 4 If It V A ? IP â V» ft l 'h ? A 0 H.J# 'î Deschiderea adunărilor legiuitoare — Programul solemnităţii — La ora 10 dimineata se va celebra un Te-Deum la Mitropolie in prezenţa d-lor miniştri, d-lor membri ai consiliului dirigent din Ardeal, d-lor senatori şi deputaţi, înaltei Curţi de casaţiune, înalte curţi de conturi, Academiei Române, Consiliului administrativ permanent Consiliu superior de agricultură, Corpul profesoral universitar, Curţilor, tribunalelor,autorităţilor administrative şi militare primăriei Capitalei şi a Camerei de comerţ.« La ora 11 şi jum. Înaltele Corpuri şi autorităţi se vor întruni în sala Ateneului Român, unde se vor ocupa: Corpul diplomatic, tribuna B, din dreapta tronului; Consiliul dirigent din Ardeal; Inaltele Ciuci de casaţiune şi de conturi; Academia Română; Consiliul administrativ permanent; Consiliul superior de agricultură; Corpul profesoral universitar; Curţile, tribunalele precum şi celelalte autorităţi. D-nii senatori şi deputaţi vor ocupa băncile din faţa tronului. * Pornirea cortegului regal de la palat se va anunţa prin 101 tunuri. La ora 12, M. S. Regele intră în sala şedinţelor Adunărei precedat de adjutanţi şi de curtea regală. M. S. Regele, înconjurat de d-nii miniştri, citeşte mesajul de deschidere a adunărei legiuitoare. După plecarea Regelui, adunările legiuitoare proced la lucrările lor. Biletele de intrare în sala adunărei pentru această zi se vor da de Cancelaria adunărei deputaților. Caractere Omul de nimic De leSphrast Un om de nimic este acela pe care lucrurile cele mai mnşinoase, nu-l costa nimica atunci câm Ie spune sau le face , care joriite bună voe şi face jurăminte la tribunale atâtea câte i se cer, care şi-a pierdut reputaţia, pe care-l poţi insulta fără a risca nimic, care este un viclean de profesie, un neruşinat, care se amestecă în tot felul de afaceri. Un om de caracterul acestuia intră fără mască într’un bal mascat și fără a fi beat ci cu firea întreagă, îl vei vedea distrngându-se în dansul cel mai obscen în postura cea mai indecentă ; el e acela care la reprezentaţiuni de prestidigitaţie se îmbulzeşte să strângă banii dela fiecare spectator, şi se ceartă cu aceea cari nu vrea să plătească deoarece au intrat cu bilet. De altfel omul de nimica ştie orice meserie : câteodată ţine o tavernă, altă dată este membru al vreunii local mizerabil, altă dată este partizan ; nu există afacere muridară unde să nu se bage; îl veţi vedea azi lela, mâine bucătar sau cărţaş, ori şi unde îi este egal. Dacă are o mamă o lasă să moară de foame. Prnsaş îl vezi târât prin oraş, în închisoare, locuinţa sa obişnuită unde îşi petrece o bună parte din viaţă. Felul acesta de oameni îi vezi înconjuraţi de popor, chemând pe trecători pentru a li se plânge cu o voce forte şi răguşită, insultând pe cei cari ii contrazic. Unii se grăbesc să-i vază îmbulzindu-se, alţii, mulţumiţi că i-au văzut se degajează şi-şi scată de drum, fără ai mai asculta ; aceşti obraznici însă continuă să vorbească, şi spun unuia începutul unui fapt, câteva cuvinte celuilalt, nncât abia înţeleg despre ce este vorba, şi veţi băga de seamă că-şi aleg pentru aceasta, zile de adunări publice, când se găseşte mulţimea strânsă şi devine martoră insolenţei lor. Totdeauna bogaţi în procese, fie intentate de alţi contra lor fie că ei intentează altora şi anume acelora de cari au scăpat prin jurământ fals, ca şi acelora cari îi obliga să se înfăţişeze în faţa tribunalului, ei nu uita nici când de a-şi lua cutia şi un teanc de hârtie în mână, li veţi vedea dominând printre praticiani proşti cărora le împrumuta cu uzură, sustrăgând zilnic un obol şi jumătate de fiecare drahmă , frecventând tavernele, parcurgând pieţele uade sa vinde peşte proaspăt sau sărat şi sustrăgându-le astfel micul profit din vânzări. Intr’un cuvânt sunt cârcotaşi şi dificili, au neîncetat gura deschisă pentru calomnia, au o voce ameţitoare şi fac să răsune şi piaţa şi prăvăliile. Trad. Criza ungară se prelungeşte Retragerea trupelor ceho-slovace pe noua graniţă. In legătură cu retragerea trupelor române din Ungaria se colportează în Braşov svonuri, că după plecarea trupelor române din Budapesta au isbucnit grave tulburări, în urma cărora guvernul român ar fi fost solicitat să dispună reîntoarcerea trupelor române la Budapesta. Aceleaşi svonuri circulă şi la Bucureşti. D-l prim-ministru gen. Văitoianu, fiind întrebat, a declarat că guvernul nu are nici o ştire oficială în privinţa aceasta. Telegramele de azi din Budapesta nu confirmă versiunile de mai sus, în schimb însă ele ne vestesc că criza ungară se prelungeşte din cauza unor noui piedeci ivite. Budapesta, 19 Nov. Guvernul ungar de coaliţie n-a reuşit a se constitui. Intrarea armatei amiralului Horiy a modificat instantaneu situaţia politică. Creştinii sociali şi-au schimbat atitudinea. Socialişti refuză colaborarea cu partidele dreptei. (Tel. din B.) Budapesta 19 Nov. Din sursă bine informată se anunţă că Sir George Clark ar fi prelungit faţă de primul ministru Friedrich termenul pentru formarea noului guvern de concentrare până la 5 zile după intrarea în Budapesta a trupelor naţionale de sub comanda amiralului Horty. Viena. 19 Nov. Din Praga se anunţă că trupele cehoslovace, evacuând teritoriul ungar care conform tratatului de pace nu le revine, s’au retras pe noua graniţă abandonând şi minele de cărbuni de la Salgotarjan. Un detașament anglo-italian a luat sub supraveghere linia ferată Pressburg-Parkanynana spre a evita eventuale frecări. Budapesta, 19 Nov. Contele Albert Appocy a sostaici și a luat conducerea tratativelor pentru alcătuirea guvernului de concentrare. Contele Apponyi a avut eri în două rânduri consfătuiri cu Sir Clark iar apoi cu primul ministru Friedrich. Conflictul între Friedrich şi celelalte partide continuă. Praga, 19 Nov. Zarele de aici anunţă că delegatul conferenţei de pace de la Budapesta Clark, după terminarea misiunei sale speciale, se va stabili spre sfârşitul lunei acestea la Praga ca ministru plenipotenţiar al Angliei. A. D. Inaugurarea Şcoalei pri- mare de stat Nr. 2 Scheiu Ziua de Duminecă 16 Noembre a. c. a fost pentru poporul din Scheiu o zi înălţătoare de inimi, prin inaugurarea şcoalei româneşti din Str. Ecaterinei. . La ora 11 întreg corpul didactic, înconjurat de numeroşi elevi aştepta în sala frumos împodobită cu brad şi portretele Maj. Lor Regele şi Regina şi a Prinţului moştenitor, sosirea dlui revizor, şcolar P. Dan. Sosind dl revizor preoţii V. Mereţ şi N. Furnică au început slujba sfinţirei apei, iar răspunsurile le-a dat cu vocea sa dulce secretarul revizoratului Di Creangă. După terminarea sfinţirei p apei, dl Grigorie Popescu directorul acestei şcoli a ţinut un avântat discurs inaugural, presărat cu poveţe pentru corpul înv., pentru popor şi elevi. S’a cântat Imnul regal de elevi în 2 voci, cu multă preciziune, au urmat 3 poezii foarte bine alese şi predate, iar ca încheere s’a executat o rugăciune, tot în 2 voci. Programul festivităţii aşa de bine întocmit serveşte spre laudă aranjatorilor festivităţii. De încheere a luat cuvântul de revizor, făcând elogii bine meritate nu numai dlui dir. Popescu, ci întregului corp, ţinând să accentueze, că o şcoală cu puteri didactice cât de alese, dacă nu are la bază educaţiunea, nu valorează nimic. Mai accentuiază, că selecţionarea intenţionată a puterilor didactice dela această şcoală îl face se creadă că nu s’a înşelat, dovadă prestaţiuniie de azi. Discursul dlui revizor, a fost primit cu „Să trăiască" — apoi din preoţi botează publicul şi stropesc şalele de învăţământ cu apă sfinţită. Ca încheiere doamna directoară cu cunoscuta-i amabilitate serveşte invitaţilor o mică gustare, de unde dorindu-le spor şi sănătate şi pe mai departe, ne-am îndepărtat satisfăcuţi de cele auzite şi văzute. -------- A. P. Comemorarea Eroilor Unirei. Vineri 21 Noemvrie a. c. se va prăznui din iniţiativa elevilor clasei VllI-a a liceului greco-ortodox, amintirea lui Mihai Viteazu, Mihail Cogălniceanu şi Mihail Eminescu, făptuitorii, la cuget şi simţiri, ai unirei poporului românesc. Serbarea şcolară va avea loc în sala festivă a liceului la oarele 10l/2 a. m. Programul cuprinde o cuvântare ocazională, coruri, recitări şi citiri în legătură cu însemnătatea zilei şi a eroilor sărbătoriţi. Membrii corpului didactic şi toţi iubitorii şcolii româneşti sunt rugaţi să ia parte la această manifestare a conştiinţei naţionale. O conferinţă Internaţională Se chestra Rusiei. Lloyd George a declarat la Guiedhail că în discursul său rostit în Camera comunelor nu a înţeles o modificare în politica guvernamentală engleză faţă de Rusia şi în consecinţă el nu a împuternicit pe nimeni să se prezinte guvernului sovietic în scop de a începe tratative. Puterile asociate intenţionează a convoca o conferinţă internaţională, la care vor fi reprezentate diferitele guverne ruse. to 244—lilk Senatorii aleşi în Basarabia In judeţul Bâlţi: 1. General Anastasiu A. 2 Leahu D. Ion, 3- Stroescu I. Andrei, 4. Stejarţa Teodosie, 5. Vrabie Dumitra. In judeţul Chişinău: 6 Lasea Vasile, 7. Arbore Zamfir, 8. Ursul Alexandru, 9 Pără Teodor, 10. Ghiaur Andrei. In judeţul Cahul: 11. Ion Balbarău. „ In judeţul Cetatea-Albă’. 12 P. S. Episcop Dionisie, 13. Vidner Andrian, 14. Teodorof Ştefan 15. Cavalenco Vasile, 16. Covalschi Feodor. In judeţul Gotin : 17. E. Boiariu, 18. Ştefan Bobic, 19. Nic. Doican, 20. M. Landegher. In judeţul Ismail: 21. P. S. Dionisie Ismaileanu, 22. Maxim Valovschi. In judeţul Orhei: 23. Oreste Rusacov, 24. Ion Vulpe, 25 Dânga Ion, 26. Alexei Silrschi. In judeţul Sorosa: 27. Loghinescu Dumitru, 28. Moţoc Constantin, 29. Caisan Victor, 30. Culic Samson, 31. Sorbala Vasile. In judeţul Tighina: 32. Ion Ilaagî, 33. Ştefan Bolocan, 34. Pavel Rusu, 35. Postolache Vasile. Biserica ortodoxă roiual din SfGhieorghs reşedinţa judeţului Treiscaine — O dare de seamă şi un apel — Când rai-am ocupat funcţia de prefect al judeţului Treiscaune, în Ianuarie a. c, mă aştepta o întreagă serie de probleme importante, cari reclamau o grabnică şi bună daslegare. Una dintre acestea probleme privea biserica ortodoxă română din oraşul Sfântul-Gheorghe, reşedinţa acestui judeţ, cu vreo 10.000 locuitori. Fiind şi devenind oraşul Sfântul- Gheorghe, rând pe rând, sediul tuturor autorităţilor române, civile şi militare din acest judeţ, numeroşii funcţionari, civili şi militari, ofiţeri, dimpreună cu familiile lor şi cu un considerabil număr de comercianţi şi industriaşi români, cari le vor urma în mod firesc, vor spori în măsură impunătoare poporaţia intelectuală a acestui oraş. Astfel poporaţia dominantă, atât din punct de vedere al numărului cât şi din punct de vedere al nivelului cultural, va deveni şi va rămânea, pentru totdeauna, popolaţia românească prin ceea ce pitorescul oraş Sf.Gheorghe va fi transformat într’un adevărat şi valoros centru cultural şi social al tuturor Românilor din acest judeţ. Ori un adevărat centru cultural şi social românesc, fără ca strămoşeasca noastră biserică naţională românească să fie unul dintre factorii valoroşi şi prin urmare fără ca să i se asigure un loc de onoare în el , nici închipui nu se poate. Astfel se prezimă şi se impune tuturor factorilor chemaţi, problema bisericei româneşti din Sfântul Gheorge. Eu am făcut până acuma următoarele demersuri : In conţelegere cu părintele Iosif Popovici, actualul paroh al locului, amdispus ca serviciul divin să se celebreze, deocamdată în frumoasa şi spaţioasa sală festivă a prefecturei. Am căutat apoi căile şi mijloacele pe care şi prin care s’ar putea ca ori să se repare vechiul edificiu al bisericei aşa fel ca să corăspundă tuturor trebuinţelor de azi, ori să se clădească, pe un tot mai potrivit şi în interiorul oraşului — locul unde sa găseşte actialul edificiu dărăpănat şi profanat este extrema margine de la apus a oraşului — o nouă biserică, care să fie de ajuns şi pentru viitorul atât de promiţător al românimei de aici. Având în vedere că, fie vorba de o nouă biserică ori numai de o reparaţie radicală a celei vechi, necesitatea "unui capital "considerabil este evidentă şi urgentă, am făcut toate demersurile pentru ca să încasez suma «la Cor 97.404, pa care a votat-o în mod definitiv ca despăgubire pe seama acestei biserici încă regimul unguresc. In munca pe care ara desfăşurat-o în această direcţie an văzut manifestându-se un interes binevoitor şi tot sprijinul moral din partea tuturor autorităţior noastre bisericeşti şi civile de jos până sus. Greutăţile reale însă au fost şi sunt atât de multe încât nici după 8—10 luni n’am putut obţine despăgubirea da Cor. 97.404. Orişicum insă la această sumă se poate conta cu toată siguranţa. Paralel cu alergarea după despăgubirea de Cor. 97.404, am început, cu ştirea şi învoirea prealabilă a Ven. Consister Arhidiecezan, şi o colectă in favoarea acestei biserici. La această colectă au contribuit până acum următorii : 1. Dala Alexandru şi Lenuţa Dan, mari proprietari în Bâcu lângă Bucureşti 4000 C. 2. Prin căpitanul Pascu, fostul comandant de garnizoană în Sfântul George 3500 C. Dr. Nicolae Vecerdea 3. Prin B. N. 1000 C. 4. Prin C. R. 1000 C. 5. Prin preotul losif Popoviciu 900 C. Total 10,400 C. din care 10,000 coroane sunt depuse la banca „Albina" din Brașov. Din timpul mai nou posed câteva indicii pentru posibilitatea de a mijloci procurarea favorabilă a unui intravilan situat în centrul orașului, la un loc cu mult mai potrivit pentru o nouă biserică românească decât este dosnicul loc unde se găseşte dărăpănata biserică de azi. De încheiere trebue să mai constat şi faptul că ne lipseşte şi întregul aranjament intern: al alta- ^ rului şi al bisericei: mese, strane, icoane, cărţi, sfeşnice ş. a. ş. a. Lipsesc clopotele. Preotul serveşte şi azi cu odăjdii de împrumut. Aducând astfel la cunoştinţa publică starea în care se găseşte azi biserica ortodoxă română— altă biserică românească nu esistat — din Sfântul Gheorghe, reşedinţa judeţului Treiscaune. Apelez la toţi Românii, ca să contribue cât mai grabnic şi cu cât mai mult, cu bani şi daruri potrivite, la realizarea scopurilor indicate aici, cari sunt nu numai creştineşti ci totodată — pentru acestea ţinuturi! — de ordg mai mare interes naţional românesc. Sf. Gheorghe la 6 Nov. 1919, prefectul judeţului Trasacrie , şi deputat la Congresul naţional bisericesc. Ghimpele A apărut „Ghimpele", Nr. 14 din 17 Noembrie cu un bogat material umoristic şi cu caricaturi de actualitate. Toţi Românii trebue să citească această revistă şi să-i dea tot concursul ca fiind singura revistă umoristică din întregul Ardeal, scrisă cu duh. Expediţia Nr. 14 s-a întârziat din cauze independente de redacţie. Cerem scuze cititorilor. Nr. 15 va apare Luni în 24. Acţiile societăţii GEONGE BARIJ IU sunt foarte mici, şi astfel se dă posibilitatea oricărui intelectual şi ţărăn să-şi plaseze banii într’o instituţie sigură şi cu viitor garantat.