Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1919 (Anul 82, nr. 228-251)

1919-11-21 / nr. 244

Famm 2 — 17 Nou, pe zi ce merge Clujul devine tot mai românesc nu numai ca exterior ci şi ca inferior. Toate magazinele poartă firme In limba românească, pe toate edificiile publice în frunte cu fostul teatru naţional unguresc sunt aplicate embleme şi inscripţii româneşti, iar pe străzi şi In pieţe, unde mişună mii de oameni, cari so­sesc zilnic din toate părţile Ar­dealului, răsună tot mai mult gra­iul dulce românesc. E o adevărată plăcere să vezi toate aceste cu ochii proprii, plă­cere care te fac să uiţi mizeriile, pe cari le-ai îndurat în decursul călătoriei aproape insuportabile pe căile ferate din cauza aglomera­ţiei enorme de public şi armată. Mai puţin încântaţi sunt desigur concetăţenii noştri maghiari, cari nu se pot împăca cu schimbarea la faţă a metropolei lor de odi­nioară. In public nu prea arată supărarea lor, in schimb însă a­­gită pe sub ascuns, fapt care a impus autorităţilor militare şi ci­vile române să facă un control sever al tuturor călătorilor sosiţi la Cluj, controlându-le bagajele şi actele de identitate. • S-a descoperit chiar un complot urzit în contra siguranţei statului cu o organizaţie estinsâ, din care fac parte câţiva înalţi funcţionari maghiari. Chestia complotului se anchetează şi cred, că la timpul său se vor face comunicări şi presse­ noastre şi aceasta în bine­­priceputul interes al însăşi sigu­ranţei statului român. Clujul e de altfel în plină fer­­icire. Se mută ultimele resorturi de la Sibiu. Funcţionarii statului se înmulţesc pe zi ce merge. Toţi sunt în căutare de locuinţe, cari, cu toată evacuarea impusă, nu se prea găsesc. Mulţi sunt nevoit să doarmă de­ocamdată prin birou­rile resorturilor sau pe la prietinii cari s’au stabilit mai curând în Cluj. Vizita apropiată a Maj. Sale Regelui şi a Familiei Regale române contribuie în măsură şi mai mare la agitaţia Clujenilor, cari voesc să facă Suveranilor o primire cât mai strălucită. Pretutindeni se lucră cu mare zor, ca totul să poată fi îmbrăcat în haină de sărbătoare. Aceiaşi agitaţie dom­neşte de­ altfel în întreg ţinutul Clu­jului, care vine să fie de faţă la serbările inaugurării universităţii. La tedrul neponal, pus sub di­recţiunea artistului nostru Zaharie Bârsan, se fac zilnic repetiţii pen­tru reprezentaţia din 30 noembrie, la care vor asista Suveranii noştri. Cu acest prilej se va juca „Poe­mul Unirii" de Z. Bârsan şi „Ovi­­diu" de V. Alecsandri. Programul amănunţit al serbă­rilor inaugurării Universităţii, care va avea loc la 1 Nov, va fi în curând dat publicităţii. Sunt luate în vedere şi mai multe vizite, pe cari le vor face Suveranii şi cu deosebire Maj. Sa Regina aşeză­mintelor culturale şi de creştere din Cluj. Maj. II. vor vizita între altele aşezămintele aparţinătoare resortului ocrotiţilor sociale şi splendidul internat al liceului de fete „Regina Maria". La universitate s’au început cur­suri regulate, cari sunt cercetate cu râvnă de către m­­ărim­ea noa­­stră universitară. Zilele trecute s’a inaugurat cursul de clinică chirur­gicală de către distinsul profesor Dr. Jacibovici printr’o erudită ex­­punere a importantei anesteziei insistând cu deosebire asupra re­zultatelor obţinute de savantul profesor Toma Ionescu. La conservatorul de muzică da sub conducerea maestrului G. Dima se fac de asemenea pregătiri pentru deschiderea apropiată a cursurilor, deşi edificiul lasă de dorit nefiind prea acomodat scopurilor conser­vatorului. In fire ce să mai zic? Clujul e pe calea cea mai bună să a­­jungă un centru important româ­nesc, dacă se va lua şi o parte a comerţului din frânile streine, cari deţin încă acest ram impor­tant al vieţii publice. b. Scrisori din Cluj In ajunul vizitei Suveranilor Cronica femenină Sfaturii pentru cele cari se plâng de bărbaţii lor.... „Ah războiul acesta a stricat pe toţi bărbaţii", d­e exclamarea ce iese din gura multor femei cari se jeluiesc de purtarea bărbaţilor lor. Am auzit-o atât de des, încât trebuie să...mă ocup puţin cu ea. Departe de mine de a lua apă­rarea bărbaţilor; dar cele mai multe femei cari şi au însuşit — aşa zicând — această frază, nu se gândesc, care e motivul adevărat ce îndeamnă pe bărbaţii lor să petreacă cât mai mult afară din casă, ba ici colea să la înşele. Nici prin gând nu le trece, că poate şi ele contribue cu ceva la această tristă stare; e doar atât de simplu uşor, şi a devenit atât de co­mun, ca ori­ce rău ce se întâmplă să se pună în sarcina războiului; astfel cred ele că se subtrag de la multe responsabilităţi. N’avem decât să judecăm lucru­rile aşa cum sunt. E lucru firesc, că fiecare femeie se năzueşte ca după posibil­tate, să fie casa ei tot­deauna bine tranjată, în ea să domnească ordinea încât ori­cui la intrare să-i facă impresie bună. Are ambiţia aceea ca să se simtă bine la ea cei ce o cercetează şi să re pară prietenoasă ori­ce odae în care se opresc. E ştiut şi aceea, că femeia îşi dă silinţa să fie curată, bine îmbră­cată când primeşte pe cineva. De exemplu, în­­ familie e un bolnav. D-na casei ştie că în cu­rând va sosi medicul. In momen­tul acela, cu toată gura şi supă­rarea ce o are, primul ei gând e să privească prin odae şi să aşeze dacă ar fi ceva deranjat, gândin­­du-se la impresia ce o va face locuinţa ei bărbatului strein ce o să sosească. După aceea aruncă privirile in oglindă şi-şi mai aran­­jază toaleta, direge pieptănătura, cară pentru impresia bună ce vo­­eţte să provoace. Dar ia să vedem, se gândeşte oare tot astfel această femee când e vorba de bărbatul ei? — In cele mai multe cazuri, — nu. Tocmai aceasta este una din cauzele ce depărtează adesea pe bărbat de nevasta lui; pare lucru neînsemnat în fond însă influenţează foarte suit. In general bărbaţii f­ind peste zi o­­cupaţi cu afacerile lor, nu le e posibil să stea decât destul de puţin timp acasă. Oare nu e lucru natural, ca atunci când pot fi împreună, să-i flacă bărbatului s’o vadă totdea­una veselă, drăguţ îmbrăcată şi îngrijită? După grijile şi necazurile zilnice ce le întâmpină la tot pasaj în cariera lui, nu trebue oare să fie nevasta lui aceea, care să’l f, ca să uite şi să-i alunge multele gân­duri ce’l preocupă şi neliniştesc? Cele mai multe însă tocmai atunci sunt mai jerpelite şi neîngrijite decât ori când şi nu-şi dau seama că şi feţele lor posomorâte sunt cauza indispoziţiei soţului lor. Cât de necorect o fac femeile acestea. Se silesc faţă de streini să pară cât mai bine, ba îşi croiesc şi câte o mutră veselă la ori­ce întâlnire; de ce nu merită această atenţie şi bărbatul lor care se întoarce obosit acasă? Am văzut multe femei cam­ pe stradă, în societate, în fine ori unde le-ai întâlni, sunt luxoase chiar, —­ uneori te poţi califica de foarte cochete, iar acasă. — Doamne ferește să le surprinzi cumva în alt timp decât cel potri­vit vizitelor. Acum e de mirat, când bărbatul unei astfel de femei, plecând de acasă, unde a lăsat pe nevasta lui, de regulă, într’un hal fără de hai, întâlnind tot femei bine îm­brăcate — soigaate, — se uită cu plăcere la ele? Contrastul e prea mare, încât de la un timp oare­care, făcând comparaţia ce i se impune aproape, îşi negligă şi el nevasta care însăşi se negligă. Nu e lucru greu şi nu pretinde mult timp aceea, de a se îmbrăca fiecare femee îndată ce se scoală cu o haină curată, de a-și pune, dacă nu se poate pieptena îndată, o bonetă albă pe cap, — îndată nu mai pare neglijată, rău îmbră­cată. Cunoscutul romancier francez Marcel Prévost o spune atât de clar: „O femee rău îmbrăcată te jigneşte, ca şî un bărbat rău cres­cut", — asta s’o aibă în vedere fiecare femee şi nici nu crede cât de mult o să contribue atunci la statornicia bărbatului ei,—şi nicio­dată să nu-şi folosească talentul de a se dichisi, numai faţă de streini. Lucica. Cititorii ziarului Gazeta Transilvaniei şi peste tot Românii cu bune intenţii sunt rugaţi să colaboreze cu acţiile lor la înfiriparea societăţii GEORGE BA­­­­RIŢIU. m 4 If It V A ? IP â V» ft l 'h ? A 0 H.J# 'î Deschiderea adunărilor legiuitoare — Programul solemnităţii — La ora 10 dimineata se va cele­bra un Te-Deum la Mitropolie in prezenţa d-lor miniştri, d-lor mem­bri ai consiliului dirigent din Ar­deal, d-lor senatori şi deputaţi, înaltei Curţi de casaţiune, înalte curţi de conturi, Academiei Ro­mâne, Consiliului administrativ per­manent Consiliu superior de agri­cultură, Corpul profesoral univer­sitar, Curţilor, tribunalelor,­­autori­­tăţilor administrative şi militare pri­măriei Capitalei şi a Camerei de comerţ.« La ora 11 şi jum. Înaltele Cor­puri şi autorităţi se vor întruni în sala Ateneului Român, unde se vor ocupa: Corpul diplomatic, tribuna B, din dreapta tronului; Consiliul diri­gent din Ardeal; Inaltele Ciuci de casaţiune şi de conturi; Academia Română; Consiliul administrativ permanent; Consiliul superior de agricultură; Corpul profesoral uni­versitar; Curţile, tribunalele pre­cum şi celelalte autorităţi. D-nii senatori şi deputaţi vor o­­cupa băncile din faţa tronului. * Pornirea corteg­ului regal de la palat se va anunţa prin 101 tu­nuri. La ora 12, M. S. Regele intră în sala şedinţelor Adunărei pre­cedat de adjutanţi şi de curtea re­gală. M. S. Regele, înconjurat de d-nii miniştri, citeşte mesajul de des­chidere a adunărei legiuitoare. După plecarea Regelui, adunările legiuitoare proced la lucrările lor. Biletele de intrare în sala adu­nărei pentru această zi se vor da de Cancelaria adunărei deputaților. Caractere Omul de nimic De leSphrast Un om de nimic este acela pe care lucrurile cele mai mnşinoase, nu-l costa nimica atunci câm­ Ie spune sau le face , care jor­iite bună voe şi face jurăminte la tri­bunale atâtea câte i­ se cer, care şi-a pierdut reputaţia, pe care-l poţi insulta fără a risca nimic, care este un viclean de profesie, un neruşinat, care se amestecă în tot felul de afaceri. Un om de carac­terul acestuia intră fără mască în­tr’un bal mascat și fără a fi beat ci cu firea întreagă, îl vei vedea distrngându-se în dansul cel mai obscen în postura cea mai inde­centă ; el e acela care la repre­­zentaţiuni de prestidigitaţie se îm­bulzeşte să strângă banii dela fie­care spectator, şi se ceartă cu aceea cari nu vrea să plătească de­oarece au intrat cu bilet. De altfel omul de nimica ştie orice meserie : câte­odată ţine o tavernă, altă dată este membru al vreunii local mizerabil, altă dată este partizan ; nu există afacere muridară unde să nu se bage; îl veţi vedea azi lela­, mâine bucă­tar sau cărţaş, ori şi unde îi este egal. Dacă are o mamă o lasă să moară de foame. Prns­aş îl vezi târât prin oraş, în închisoare, lo­cuinţa sa obişnuită unde îşi pe­trece o bună parte din viaţă. Felul acesta de oameni îi vezi înconju­raţi de popor, chemând pe trecă­tori pentru a li­ se plânge cu o voce forte şi răguşită, insultând pe cei cari ii contrazic. Unii se grăbesc să-i vază îm­­bulzindu-se, alţii, mulţumiţi că i-au văzut se degajează şi-şi s­cată de drum, fără ai mai asculta ; aceşti obraznici însă continuă să vor­bească, şi spun unuia începutul unui fapt, câte­va cuvinte celuilalt, nn­cât abia înţeleg despre ce este vorba, şi veţi băga de seamă că-şi aleg pentru aceasta, zile de adu­nări publice, când se găseşte mul­ţimea strânsă şi devine martoră insolenţei lor. Totdeauna bogaţi în procese, fie intentate de alţi contra lor fie că ei intentează altora şi anume ace­lora de cari au scăpat prin jură­mânt fals, ca şi acelora cari îi o­­bliga să se înfăţişeze în faţa tri­­­bunalului, ei nu uita nici când de a-şi lua cutia şi un teanc de hâr­tie în mână, li veţi vedea dominând printre praticiani proşti cărora le împru­muta cu uzură, sustrăgând zilnic un obol şi jumătate de fiecare drahmă , frecventând tavernele, parcurgând pieţele uade sa vinde peşte proaspăt sau sărat şi sus­­trăgându-le astfel micul profit din vânzări. Intr’un cuvânt sunt cârco­taşi şi dificili, au neîncetat gura deschisă pentru calomnia, au o voce ameţitoare şi fac să răsune şi piaţa şi prăvăliile. Trad. Criza ungară se prelungeşte Retragerea trupelor ceho-slovace pe noua graniţă. In legătură cu retragerea tru­pelor române din Ungaria se colportează în Braşov svonuri, că după plecarea trupelor ro­mâne din Budapesta au isbuc­­nit grave tulburări, în urma cărora guvernul român ar fi fost solicitat să dispună reîn­toarcerea trupelor române la Budapesta. Aceleaşi svonuri circulă şi la Bucureşti. D-l prim-ministru gen. Văitoianu, fiind întrebat, a declarat că guvernul nu are nici o ştire oficială în privinţa aceasta. Telegramele de azi din Bu­dapesta nu confirmă versiunile de mai sus, în schimb însă ele ne vestesc că criza ungară se prelungeşte din cauza unor noui piedeci ivite. Budapesta, 19 Nov. Guvernul ungar de coaliţie n-a reuşit a se constitui. Intrarea arm­atei amira­lului Horiy a modificat instanta­neu situaţia politică. Creştinii so­ciali şi-au schimbat atitudinea. So­cialişti refuză colaborarea cu par­tidele dreptei. (Tel. din B.) Budapesta 19 Nov. Din sursă bine informată se anunţă că Sir George Clark ar fi prelungit faţă de primul ministru Friedrich ter­menul pentru formarea noului gu­vern de concentrare până la 5 zile după intrarea în Budapesta a trupelor naţionale de sub comanda amiralului Horty. Viena. 19 Nov. Din Praga se a­­nunţă că trupele cehoslovace, e­­vacuând teritoriul ungar care con­form tratatului de pace nu le re­vine, s’au retras pe noua graniţă abandonând şi minele de cărbuni de la Salgotarjan. Un detașament anglo-italian a luat sub suprave­ghere linia ferată Pressburg-Parka­­nynana spre a evita eventuale frecări. Budapesta, 19 Nov. Contele Al­bert Appocy a so­st­­aici și a luat conducerea tratativelor pentru al­cătuirea guvernului de concentrare. Contele Apponyi a avut eri în două rânduri consfătuiri cu Sir Clark iar apoi cu primul ministru Friedrich. Conflictul între Friedrich şi celelalte partide continuă. Praga, 19 Nov. Z­arele de­ aici anunţă că delegatul conferenţei de pace de la Budapesta Clark, după terminarea misiunei sale speciale, se va stabili spre sfârşitul lunei aceste­a la Praga ca ministru ple­nipotenţiar al Angliei. A. D. Inaugurarea Şcoalei pri-­ mare de stat Nr. 2 Sc­heiu Ziua de Duminecă 16 Noembre a. c. a fost pentru poporul din Scheiu o zi înălţătoare de inimi, prin inaugurarea şcoalei româneşti din Str. Ecaterinei. . La ora 11 întreg corpul didac­tic, înconjurat de numeroşi elevi aştepta în sala frumos împodo­bită cu brad şi portretele Maj. Lor Regele şi Regina şi a Prinţului moştenitor, sosirea dlui revizor, şcolar P. Dan. Sosind dl revizor preoţii V. Mereţ şi N. Furnică au început slujba sfinţirei apei, iar răspunsurile le-a dat cu vocea sa dulce secretarul revizoratului Di Creangă. După terminarea sfinţirei p apei, dl G­rigor­ie Popescu directorul a­­cestei şcoli a ţinut un avântat dis­curs inaugural, presărat cu poveţe pentru corpul înv., pentru popor şi elevi. S’a cântat Imnul regal de elevi în 2 voci, cu multă preciziune, au urmat 3 poezii foarte bine alese şi predate, iar ca încheere s’a executat o rugăciune, tot în 2 voci. Programul festivităţii aşa de bine întocmit serveşte spre laudă aranjatorilor festivităţii. De încheere a luat cuvântul de revizor, făcând elogii bine merita­te nu numai dlui dir. Popescu, ci întregului corp, ţinând să accen­tueze, că o şcoală cu puteri didac­tice cât de alese, dacă nu are la bază educaţiunea, nu valorează nimic. Mai accentuiază, că selec­ţionarea intenţionată a puterilor didactice dela această şcoală îl face se creadă că nu s’a înşe­lat, dovadă prestaţiuniie de azi.­­ Discursul dlui revizor, a fost pri­­mit cu „Să trăiască" — apoi din­ preoţi botează publicul şi stropesc şalele de învăţământ cu apă sfin­ţită. Ca încheiere doamna directoară cu cunoscuta-i amabilitate serveşte invitaţilor o mică gustare, de unde dorindu-le spor şi sănătate şi pe mai departe, ne-am îndepărtat sa­tisfăcuţi de cele auzite şi văzute. -------- A. P. Comemorarea Eroilor Unirei. Vineri 21 Noemvrie a. c. se va prăzn­ui din iniţiativa elevilor cla­sei VllI-a a liceului greco-ortodox, amintirea lui Mihai Viteazu, Mihail Cogălniceanu şi Mihail Eminescu, făptuitorii, la cuget şi simţiri, ai unirei poporului românesc. Serbarea şcolară va avea loc în sala festivă a liceului la oarele 10l/2 a. m. Programul cuprinde o cuvântare ocazională, coruri, recitări şi citiri în legătură cu însemnătatea zilei şi a eroilor sărbătoriţi. Membrii corpului didactic şi toţi iubitorii şcolii româneşti sunt ru­gaţi să ia parte la această mani­­festare a conştiinţei naţionale. O conferinţă Internaţională Se chestra Rusiei. Lloyd George a declarat la Guiedhail că în dis­cursul său rostit în Camera comu­nelor nu a înţeles o modificare în politica guvernamentală engleză faţă de Rusia şi în consecinţă el nu a împuternicit pe nimeni să se prezinte guvernului sovietic în sco­p de­ a începe tratative. Puteri­le asociate intenţionează a convo­ca o conferinţă internaţională, la care vor fi reprezentate diferitele guverne ruse. to 244—lilk Senatorii aleşi în Basarabia In judeţul Bâlţi: 1. General Anas­­tasiu A. 2 Leahu D. Ion, 3- Stro­­escu I. Andrei, 4. Stejarţa Teodo­­sie, 5. Vrabie Dumitra. In judeţul Chişinău: 6 Lasea Va­­sile, 7. Arbore Zamfir, 8. Ursul Alexandru, 9 Pără Teodor, 10. Ghiaur Andrei. In judeţul Cahul: 11. Ion Bal­­barău. „ In judeţul Cetatea-Albă’. 12 P. S. Episcop Dionisie, 13. Vidner Andrian, 14. Teodorof Ştefan 15. Cavalenco Vasile, 16. Covalschi Feodor. In judeţul Gotin : 17. E. Boia­­riu, 18. Ştefan Bobic, 19. Nic. Doi­­can, 20. M. Landegher. In judeţul Ismail: 21. P. S. Dio­­nisie Ismaileanu, 22. Maxim Va­­lovschi. In judeţul Orhei: 23. Oreste Ru­­sacov, 24. Ion Vulpe, 25 Dânga Ion, 26. Alexei S­ilrschi. In judeţul Sorosa: 27. Loghi­­nescu Dumitru, 28. Moţoc Cons­tantin, 29. Caisan Victor, 30. Culic Samson, 31. Sorbala Vasile. In judeţul Tighina: 32. Ion Ilaagî, 33. Ştefan Bolocan, 34. Pavel Rusu, 35. Postolache Vasile. Biserica ortodoxă roiual din Sf­­Ghieorgh­s reşedinţa judeţului Treiscaine — O dare de seamă şi un apel — Când rai-am ocupat funcţia de prefect al judeţului Treiscaune, în Ianuarie a. c, mă aştepta o întrea­gă serie de probleme importante, cari reclamau o grabnică şi bună daslegare. Una dintre acestea pro­bleme privea biserica ortodoxă ro­mână din oraşul Sfântul-Gheorghe, reşedinţa acestui judeţ, cu vre­o 10.000 locuitori. Fiind şi devenind oraşul Sfântul- Gheorghe, rând pe rând, sediul tuturor autorităţilor române, civile şi militare din acest judeţ, nume­roşii funcţionari, civili şi militari, ofiţeri, dimpreună cu familiile lor şi cu un considerabil număr de comercianţi şi industriaşi români, cari le vor urma în mod firesc, vor spori în măsură impunătoare poporaţia intelectuală a acestui oraş. Astfel poporaţia dominantă, atât din punct de vedere al nu­mărului cât şi din punct de ve­dere al nivelului cultural, va de­veni şi va rămânea, pentru tot­deauna, popolaţia românească prin ceea­ ce pitorescul oraş Sf.­Gheor­­ghe va fi transformat într’un ade­vărat şi valoros centru cultural şi social al tuturor Românilor din acest judeţ. Ori un adevărat centru cultural şi social românesc, fără ca strămo­şeasca noastră biserică naţională românească să fie unul dintre fac­torii valoroşi şi prin urmare fără ca să i­ se asigure un loc de o­­noare în el , nici închipui nu se poate. Astfel se prezimă şi se im­pune tuturor factorilor chemaţi, problema bisericei româneşti din Sfântul­ Gheorge. Eu am făcut până acuma urmă­toarele demersuri : In conţelegere cu părintele Iosif Popovici, actualul paroh al locului, am­­dispus ca serviciul divin să se celebreze, deocamdată în frumoasa şi spaţioasa sală festivă a prefec­turei. Am căutat apoi căile şi mijloa­cele pe care şi prin care s’ar pu­tea ca ori să se repare vechiul edificiu al bisericei aşa fel ca să corăspundă tuturor trebuinţelor de azi, ori să se clădească, pe un tot mai potrivit şi în interiorul ora­şului — locul unde sa găseşte acti­alul edificiu dărăpănat şi pro­fanat este extrema margine de la apus a oraşului — o nouă bise­rică, care să fie de ajuns şi pen­tru viitorul atât de promiţător al românimei de aici. Având în vedere că, fie vorba de o nouă biserică ori numai de o reparaţie radicală a celei vechi, necesitatea "unui capital "conside­rabil este evidentă şi urgentă, am făcut toate demersurile pentru ca să încasez suma «la Cor 97.404, pa care a votat-o în mod defi­nitiv ca despăgubire pe seama a­­cestei biserici încă regimul un­guresc. In munca pe care ara des­făşurat-o în această direcţie an­ văzut manifestându-se un interes binevoitor şi tot sprijinul moral din partea tuturor autorităţi­or noastre bisericeşti şi civile de jos până sus. Greutăţile reale însă au fost şi sunt atât de multe încât nici după 8—10 luni n’am putut obţine despăgubirea da Cor. 97.404. Orişicum insă la această sumă se poate conta cu toată siguranţa. Paralel cu alergarea după des­păgubirea de Cor. 97.404, am în­ceput, cu ştirea şi învoirea prea­labilă a Ven. Consister Arhidiece­­zan, şi o colectă in favoarea a­cestei biserici. La această colectă au contribuit până­­ acum urmă­torii : 1. Dala Alexandru şi Lenuţa Dan, mari proprietari în Bâcu lângă Bucureşti 4000 C. 2. Prin căpitanul Pascu, fostul comandant de garnizoană în Sfân­­tul­ George 3500 C. Dr. Nicolae Vecerdea 3. Prin B. N. 1000 C.­­ 4. Prin C. R. 1000 C. 5. Prin preotul losif Popo­viciu 900 C. Total 10,400 C. din care 10,000 coroane sunt depuse la banca „Albina" din Brașov. Din timpul mai nou posed câ­teva indicii pentru posibilitatea de a mijloci procurarea favorabilă a unui intravilan situat în centrul orașului, la un loc cu mult mai potrivit pentru o nouă biserică românească decât este dosnicul loc unde se găseşte dărăpănata bise­rică de azi. De încheiere trebue să mai con­stat şi faptul că ne lipseşte şi în­tregul aranjament intern: al alta- ^ rului şi al bisericei: mese, strane,­­ icoane, cărţi, sfeşnice ş. a. ş. a.­ Lipsesc clopotele. Preotul serveşte şi azi cu odăjdii de împrumut. Aducând astfel la cunoştinţa pu­blică starea în care se găseşte azi biserica ortodoxă română— altă bi­serică românească nu esistat — din Sfântul Gheorghe, reşedinţa ju­deţului Treiscaune. Apelez la toţi Românii, ca să contribue cât mai grabnic şi cu cât mai mult, cu bani şi daruri po­trivite, la realizarea scopurilor in­dicate aici, cari sunt nu numai creştineşti ci totodată — pentru­ a­­cestea ţinuturi! — de ordg mai mare interes naţional românesc. Sf. Gheorghe la 6 Nov. 1919, prefectul judeţului Trasacrie , şi deputat la Congresul naţional bisericesc. Ghimpele A apărut „Ghimpele", Nr. 14 din 17 Noembrie cu un bogat ma­terial umoristic şi cu caricaturi de actualitate. Toţi Românii trebue să citească această revistă şi să-i dea tot con­cursul ca fiind singura revistă u­­moristică din întregul Ardeal, scrisă cu duh. Expediţia Nr. 14 s-a întârziat din cauze independente de redacţie. Ce­rem scuze cititorilor. Nr. 15 va apare Luni în 24­­. Acţiile societăţii GEON­­­GE BA­RIJ IU sunt foarte­­ mici, şi astfel se dă posibili­tatea oricărui intelectual şi ţărăn să-şi plaseze banii într’o instituţie sigură şi cu viitor garantat.

Next