Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1920 (Anul 83, nr. 228-251)
1920-11-21 / nr. 244
iill u I-ÎS8 « 244 Jteiagci 21 Nsemvre îtfi Cenzor: P. Petfic (furnirul SO bani ff 1638 ^ George Braşov, Piaţa LibertâtH M Bucureşti, Teatrul Regina Mari», Admmnirtraţm [ SRJMi Libertăţii 28 ' Regina Mana. Bariţiu Cu tot orapreţul pentru popor aristocraţii şi oligarhii nici 24 de ore n’ar fi fost în stare sa susțină singuri statui (Istoria Transilvaniei),, G, DAR1T1U» mm mm w nmm « m imm î&n Gl-ptstal Sscrete? fa ngwfh; Ttmr Bwmism T,fypini% Bi. lest if Safaetop, Map*MuU/i im Brotsa EetfGCfQpi-Șefl Amua'ufi şi abonau*e la toate agenţiile de puţiî'cutiţi din ţară , pă tariful nostru special ABONAMENTUL Trei I«u»II Şuie Ioni II* *9 Lei 80 Lei 60 Lei ISO Pentru străinătate abonament îndoit TELEFON: BRAŞOV RSS Redacţia Cu privire la mormintele dela Argeş De N. Iorga Descoperirea dela Argeş, datorită norocului, dar şi stăruinţei fărâ păreche a d-lui Virgil Orighiceanu pune in vază unul din elementele morale care alcătuesc şi întăresc viaţa popoarelor, într'o biserică, odinioară metro- ipolitanâ, pe carevandalismul modem, doritor de a rămânea numai trivialitatea lui, o şi osândise la moarte şi pe care a scăpat-o numai Iubirea preotului şi bunul simţ al arhitectului Cercletz, se descopăr, sub două trei straturi de zugrăveala mai nouă, nişte fresce cere sânt o minune şi vor atrage cândva In orăşelul românesc pelerini din străinătate, doritori de sensaţii artistice. Puţin timp după emoţia pe care au stârnit-o acea dintâiu reversţie de săpături bine conduse în Iocdl unde ae vedea, un Chip neobişnuit, pe un stâlp, chipar, ca capul tarat, al ctitorului şi unde un bătrân dascăl asigura că se făcea slujba de pomenire pentrU aceasta,— scoţia iveală un sicriu de piatră, mare, aspru, ca al lui Lazăr din Evanghelie, iar Inlăuntru stă întins, stă întreg, păstrând pe oasele lui rămăşiţele cununei, ale veşmântului şi mantiei de mătasă, ale mânecarelor, Voevodul însuşi dis a cărui voinţă şi jertfă s'a făimi lăcaşul, pe l» 1350—60, acum peste Cinci sete de cui : Însuşi Bisarib bătrânul. Alături, mai în fund, până în fundul bisericii se găsesc şi alţi, trupuri sfărmate, tidve răzleţe, praf de fiinţă omeneascâ. Dar în marele sepulcru de piatră, în gropniţele unde sicrie de lemn au dat putreziciunii pe cei Înmormântaţi, se găsesc mărgăritare mărunte, fără număr. Intrate, am zice, în chiar ţesătura stofelor scumpe, se găsesc inele de aur, nouă-nouţe, cum au fost cumpărate, probabil chiar la Braşov, în ceasul strucării ; se găsesc pietre scumpe cari n'aveau atâta preţ încât să fie răpite mormântului ; se găsesc brâie de sun, paftale sculptate, podoabe felurite, — tot ceea ce poate dovedi splendoarea unei Curţi cu prestigiu regal, cu mândria nestârnirii. Şi tot prin osteneala fericită a d-lui Drăghiceanu, se dă la urma palatului domnesc, cu bolţile-i încheiate prin vulturi, cu porţile şi fereştile gotice de o mare strălucire ca pentru aceste locuri. Iar, în alt domeniu, tocmai atunci — curioasă potrivire — răsar alte dovezi despre puterea şi strălucirea acestor „Mari-Voevozi a fostă Tfara Românească*, titlu irelevi al Domnilor dela 1300, înainte de a fiinţa o Moldovă deosebită. Nepoata de fiu a lui Basarab, domniţa lui Alexandru- Voevod ajunge prin căsătorie cu ducele de Oppenn, la Silezia, din sângele regal al Piaştilor poloni, cu Palatinul unguresc, cea dintâi dintre femeile lingerie după regină şi mormântul ei se aşează la Oradea mare, lângă moaştele Sf. Lsdilav, acolo unde apoi se vor odihni rămăşiţele împăratului rege Sigismund. Iar fratele ei, Vladislav, Vlaicu, e întitulat de regele unguresc Ludovic cel mare,preaputernicul său protivnic.* La cunoştinţa acestor lucruri din trecut, care vorbesc prin osul trupurilor, prin scânteierea aurului ca şi prin slova documentelor, orice om înţelegător din neamul nostru trebuie să acumvă înălţat. Capitalul său de mândrie este crescut. Acesta era deci păstorul, baciul pe care regele Carol-Robert veni să-l scoată din bârlogul oilor sale, pentru ca în groapa de la Posada să-şi lase ostaşii ca chia şi deodată cu el pecetea însăşi a regatului apostolic ? Acesta, bietul vasal care sr fi atârnat de încruntarea sprincenelor Craiului ? Acesta, şeful despreţuit al unei ţeri barbare ? Aceasta, familia modestă a unui Voevodeţ de avangardă carpatină? Mormintele vorbesc şi în ceasul unităţii naţionale scânteie aerul Întemeietorilor de ţară pentru toţi Români!. Şi conştiinţa că atâta putere şi mărire se putea ţinea şi apăra cu o ţerănime perfect liberă şi stăpânitoare a întregului pământ de roadă — căci aşa era, in vechea noastră viaţă, Domnia srgeşeană a muntelui întreg (de aici: Muntenii) reprezintând pentre Români, faţă de Ungari şi alţi Turanieni, ceia ce pentru Spanioli a fost regelui pireneian al Asturilor, pornit la o recâştigare de atâteaeseuri cât şi a noastră, — această conştiinţă dă un reflect modern, actual, acestei splendori, medievale răsărită înaintea ochilor noştri uimiţi. Declaraţiile grave din dezbaterii® procesului dela București — Urmare. — — Declarațiile d ial general &ver§sen. — Apărarea. — Este adevărat că prin,,pr*sâ tocii «ți dus «'*panii, împotriva cenzurai sl nia.j| de asediu pe motiv că a , « «e constituționale? * n n€ Martorul. - V/: r? *atunde. în l7\iVX%Tari, îb *ltele că da ril^nar BVor idegeri credeam bufe ai «e lir.“ ,f *,iame”t01 wlfS'tti ' Duaptiu a«l«8l ^ cerut demobilizarea, tot r*zni ' aduc aminte. In n-am ce pentru , scopuri politice că din iT‘t’0, F°aie am găsit -iar punctul de vedere finan- A ,ste necesară. ta, părarea. — Dacă prin decrett de demobilizare de la 18 Martie 320, aţi înţeles că a însetat starea legală de demobilizare? R. — La acea dată a început demobilizarea şi ea nu încetează decât atunci când ultimul element va fi demobilizat Armata încă nu este demobilizată. Apărarea. — Ce rost avea atunci rezoluţia pusă pe memoriul socialiştilor Că Cărţile marţiale nu mai judecă de la 20 Martie decât procesele în curs. Şi mai departe d-l Averescu declară: Martorul. — Mă gândeam să chem pe Moscovici să tratez ca să împiedic agitaţia. Dar fiindcă ştiam că ar fi de prisos, deoarece de câte ori avusesem înţelegeri nu reuşise ?O fapt să oprască agitaţiile n’am mai voit să repet experienţe în mod inutil. Ap. — Este exact că a oferit socialiştilor 2 sau 3 portofolii ministeriale? Martorul. — Este adevărat că am oferit în casa la d-l Negulescu un singur portofoliu ministerial socialiștilor. Am vorbit personal cu d l Moscovici dar nu am oferit d-sale personal. O făceam aceasta arătându-le că vor servi mai bine clasa muncitorească și ideile socialiste. Dl Moscovici a refuzat pe motiv că socialiștii ar fi in minorite. A arătat că este posibil să participe la gospodăriile comunale. Ap. — Nu privea această colaborare, dat fiind programat socialist ca periclitând interesele şi siguranţa Statului. Mart. — Na, fiindcă aveam credinţa că nu vor adera la Internaţionala a treia, aşa încât în spiritul programului minimal nu constituiau pentru guvernat men nici un pericol. Ap. — Când duceau campania împreună cu socialiştii contra guvernului Vâitoianu, nu luptau de fapt contra liberatilor? Mart. — înţelegerea cu socialiştii o făcusem în principiu la Iaşi, pentru că înţelegeam să nu esclud nici o forţă democratică. Când mai târziu partidul meu hotărâse a se abţine dela alegeri o făcuse din proprieiniţiativă şi s’a întâlnit în această ideie cu partidul socialist. Ap. — Cu ocazia acelei campanii ale guvernului Văicoianu nu legitimase-ţi greva generală, prin vorbe și chiar prin ziarul duranța voastră? Mart. — Ricanosî că la reatsurantul Enetcn discutasem chestia grevei și emisesem ideea în mod general că o grevă ca scop are un înțeles, dar ana demonstrativă n’o înțeleg. De altfel se vorbea în principiu, iar nu de o grevă reală. Moscovici. — Să şi amintească d-l prim-msinistru că noi socialiştii propuneam greva demonstrativă de 24 ore contra alegerilor şi contră parlamentului pentru reintrarea în legalitate, iar d-sa susţinea dimpotrivă că greva trebuia prelungite până la ajungerea scopului. Scotus Viator la Braşov Campania de defăimare ţi ca- rcmulare, care se duce în atrSvitate şi ca deosebire In Anglia de cunoacoţîi agenţi maghiari în contra Românie!, a făcut perretinii naţionalităţilor oprimate (le odinioară Scotus Viator, să întreprindă o călătorie prin Ardeal, ca să se convingă personal de împrejurările în care bălesc prinoritaile etnice în boui stat român. Scotus Viitor a stat 2 zile în Braşov, în care timp a vizitat câteva comune din judeţul noatru luând contact cu câţiva fruntaşi al popolaţiei judeţene, fără deosebire de naţionalitate şi confesiune. Eri la amiazi d-l prefect Dr. Baideacu a dat la restaurantul „Coroana" o masă intimă In onoarea destinsului profesor scoţian, la care a fost chemat cn număr restrâns de Intelectuali români braşovini. La cuvintele de binevenisre rostite la masă de d-l prefect Dr. Belouseu, care a relevat legăturile de strânsă prietenie care există între poporul nostru recunoscător şi apărătorul fervent al revîndicărilor noastre naţionale, a răspuns Scotus Viator exprimând bccuria sa nespusă, că se vede In Ardealul eliberat. Doreşte statuia român prosperare şi înflorire având deplina încredere că conducătorii ţării vor şti să dea cea mai fericită rezolvire problemelor mari de la ordinea zilei. Scotus Viator, însoţit de d-l prof. Nedelcu, a plecat azi dim. peste Făgăraş la Sibila Din Sibiu va trece la Rusj, la Târgul Murăştoui şi se va opri câteva zie la Cluj, de unde va pleca la Praga. Suntem convinşi, că distinsul nostru oaspe va fi primit pretutindeni ca aceiaşi căldură şi dragoste ca şi la Braşov de fruntaşi poporulu! nostru. ranspaiul Wranghel s'a refugiat la Constantinopol. Bolșevicii au ocupat întreagă Crimeea. Flota engleză a fost îmbarcată îa Sevastopol. * După Informațiile ziarelor din Capitală, d. Averessu Intenționează monopolizarea exportului in folosul Statului.* Duminecă va avea foc, cu o mare solemnitate, inaugurarea monumentului Aurel Vlaicu în cimitirul militar din București. Se adună broaştele Sibiiu, 18 Nov. 1920. Săptămâna trecută 6 au adunat aici vreo 80 persoane în restaurantul Bugl. După o consfătuire animată, în care s-au relevat toate „păcatele" Partidului Naţional, s-au constatat din partea celor prezenţi, că singura mântuire pentru ţară este: Partidul Liberal din vechiul regat S-a ales un comitet de iniţiativă, care să facă propagandă întinsă în tot judeţul. După 8 săptămâni se va ţinea un congres al partidului din judeţ. Ca să nu fie împedecaţi în propagandă de celelalte partide, s-a hotărît să nu se publice numele iniţiatorilor. Leaderii de iniţiativă sunt: d-l Nicolae Veperdea, fost prefect în sfrenime, odinioară mare aderent al C. D. şi aderent al Corn. Partidului R. — apoi înflăcăraţi ţărănişti de odinioară Fruma, Piso, Balint, Petra şi alte câteva celebrităţi necunoscute. * Zilele acestea se va ținea o mare Adunare de protestare contra barbariilor maghiare diarragui*. X. închirieri forţate Rechiziţionarea camerilor de prisos — Noul decret-lege al guvernului. — (Fine)’ Art. V. — Executarea măsurilor dela art. II punctele 1, 2, 3 e! 5 »e va face de către autorităţile adminîstrative, politicneşfj ssa comunale, după competicia Tdr, prftj ofHnl de locuinţe,l oraşului. Taxele prevSzute la punctul 4 se vor Incasa e* orice taxe comunale. Măsura drla ari. ti punctul 6 se vn t xFCnfa conform dispozlţiunilor articolelor următore. Art. VI — In cezdl când se hotSrUşte aplicarea dispozltiunilor de la art. I, punctul 6, într’an oraş, consiliul comun»! este obligat ca în termen de 10 zile de la tncunoștiinfare, aă *f&b?rească normele ce trebueac avut în vedere pea- I tru constatarea p?rfiîor de Iocuinţi cari nu siibt absolut neceeare locpitorilor. In ședinţele consiliului comunal în cari se va discuta şi hotărî aceste norme vor fi convocaţi să participe îu drefitori egale ca şi ceilalţi membri, prefectul oraşului sau judeţului şi şefa „oficiului de locuinţe". In cazul când autoritatea comunală nu îndeplineşte această obligaţiune, prefectul oraşului sau judeţului va face singur convocarea ?i va lua toate măsurile penîtu ţinerea şedinţelor. Art. VII. — Contra aceatei ho-j tîfrîri orice cetăţean va putea face apel la ministerul de interne, în termen de 5 zile dela pronunţare. Apelul se va depune îa prefectul judeţului, care îţi va da avizul asupra reclsmsțiuni! și o va înainta ministeruluî. Hotărîrile nceperite, precuna și hotărîriie ministerului sunt dative. Art. VIII. — Normele pentru constatarea camerilor strict necerare se vor fî±s ținând seamă de: a) Numărul membrilor familie! cari locuesc permanent în apartament. Minimum este de 2 camere pentru o persoană şi câte o cameră în plus pentru fiecare membru al famafiei ; b) Necesitatea de a avea un bureu de primire sau de studiu după profesiunea exercitată ; c) Intensitatea lipsei de locuinţă ; d) Dacă construcţia este cu totul improprie pentru a se utiliza unele camere separat. Art. IX. —• Nu se permite luarea unui local de prăvălie decât în cezurile strict obligatorii și numai pentru instalarea de blestongi oficiale. Piesele cami nu ce pot locui fie din cauza destinațiunii lor (bucătărie, coridor, etc ), fie din cauză că nu abat utilizabile, nu sa vor ţine în seamă în calculul stabilit la Art. VIII. Art. XI în fiecare comună urbană se va înfiinţa imediat o comisiune de cuartiruire şi un oficiu de locuinţe-Art. XI. Comisiunea de cuartiruire va fi compusă din un delegat al primăriei, un magistrat delegat al ministerului da justiţie, un delegat al ministerului de Interne şi nu delegat al comandamentului militar. Comisiunea este prezidată de delegatul ministerului de interne, când aceata este prefectul, sau de delegatul ministrului de justiţie. Atribuţiunile comisionii de cnartiruire sunt : a) A hotărî asupra chestiunilor de la punctele f şi h ale Art. XII; b) Suprevegherea generală a lucrarilor „oficiului de locuinţe*. Art. XII. — Oficiul de locuinţa are următoarele atribuţiuni : a) Studiul chestianei locuinţelor in localitate din toate punctele de privire ; b) Provocarea luării în total sau în parte a măsurilor prevăzute prin Art. II din prezentul regulament ; c) Cercetarea tuturor imobilelor, stabilirea părților cari nu sunt absolut necesare perecenidor cari ne locuesc, după normele stabilite de consiliul comunal şi incucoştiinţarea locatarilor despre aceasta; d) Ţinerea evidenţei acesta părţi de locuinţa pusă la curent ca diferitele modificări ce ar avea loc : î .S . “ Evidenţa pmoaiîlor cu aribulfe si a locuinţelor fibere ; f) C»arîrflîrea persoaneior îndreptăf;ti prin Art I ; g) Examinarea cererilor şi acordarea drepturilor de a prelungi şederea conform Art. II, puncf ; h) Fixarea chiriei locuinţelor date pentru cuartir ; i) Lucrările administrative prevăzute de legea rechiziţiilor pentru pregătirea cuarticalili ; j) întreaga corespondenţă şi stadiile statistice.. Art. XIII. — Preşedintele comisiunii va fixa numărul personalu- Iul necesar funcţionării oficiului, precum şi retribuţia acestui personal, cmbîie sub rezerva aprobării miniaterulul de interne. Art. XIV. — In contra măsurilor luste de oficiul de locuinţe se va putea reclama ministerului de interne. Art. XV. — Atribuţiunile ca se dsa prin regulament prefectului de judeţ se vor exercita în oraş de Bucureşti, Iaşi şi Chişinău de către prefectul de poliţie, iar în oraşele cu municipiu de către prefectul omplat. Art. XVI. — Locatarii imobilelor terminate după data dele 1 Aprile 1921 sunt scutiţi de obligaţiunile prevăzute în prezentul regulament. Prezentele dispozitiuni se aplică cu începere dela 4 Noemvrie, care urmează datei apariţiei lor in „Monitorul Oficial". Toate dispoziţiunîle, regulamente sau ordonanţe anterioare prezentului regulament sunt abrogate, întrucât sunt în contradicţie cu nouile măsuri luate.Secretariatele generae de interne din Cluj, Cernăuţi şi Chiflaău sunt îsârcinate cu executarea dispoziţiunilor prezentului decret- Irge, în Ardeal, Bucovina şi Basarabia. Din Bucureşti ni se telegrafiază. Takîştii, nemulţumiţi cu complectarea guvernului, sunt hotărîţi să ceară retragerea reapariţiei îa guvern a lui Tăs’ăuanu, care nemulţumeşte chiar şi pe averescanii tineri, hotărîţi să formeze stânga nemulţumiţilor. Liberalii, cari atacă tot mai înverşunat pe averescani, mărturisesc că sunt nepregătiţi pentru luarea guvernului şi doresc astfel răsturnarea guvernului pentru a înlesni Federaţiei ajungerea la putere. Agrare. (uimim contenuM agrar central AîaUSerî s’a întrunit la București combata* agrar sub presideaţia mliSstraîui GirofUd. Presentând proiectele reformai agrare, dri Garofild a mărturisit că ma convins de imposibilitatea alcătuirii anul proiect caic pentru întreg regatul , s’au întocmit deci proiecte deosebite. Asupra economiei legilor a spus câ s’a stabilit un maximum şi un minimum de expropriere potrivit necesităţilor, indiferent de depăşirea totalului de două milioane hectare, după cum era prevăzut in decretul-rege al liberalilor. După această scară, pământul expropriat se împuţeşte în trei categorii : îa regiunile cu populaţie deasă exproprierea merge până la 100 hectare în vechiul regat şi 100 jugăre pentru Ardeal ; îa regiunile cu populaţie potrivită exproprierea se întinde până la 200 hectare respective jugăre. Ia reglanile muntoase exproprierea se va face la întregime, dându-se proprietarilor compsn..sstli pe fiul Bi'ăgmSat. Noul proiect raai 'ţî^evâde1 exproprierea terenurilore inundabile, socotindu-ss că recMte anUM fără inundaţie acopere bogăţia ei eventualele pagubeile anilor de Inundaţie. , ameiodite Preţul pămftntulM’a fost masat la hotărârea judecătorilor. Comisia agrară s’a Împărţit în trei anicomisiani cari vor avea să Cerceteze proactele Vechiului Regat, Ardealului şi Bucovinei. Mercur! s’a întrunit comisia pentru VechiuLRegat,’ far ft#1 cea pentru Ardeal. Subcomisiile vor lucra silnic la cercetarea proecttfpr,8$}& ** vor relua şedinţele plenare. Cor. Comisiunea jaifttdână pentru reforma agrară dasvîjuit^MsiTrelsaune, aduce la^canoştiaţa celor interesaţi, că în conto»oilUHe ca dispoziţianUe docikioâele Go»iteta- lui agrar, Nr. 30B1S di«&^îoemvrie a. c., a hotărît efectuirjta arendărilor forjatale din^ acest judeţ. Prima arendare forţată va face în comun* sfltzdWKdirMa* de 22 Noamvrie a. c. la ora 9 dim. Braşov, 19 Noemvrie 1920. Preşedinte: wrAvOctavian Popescu, Consider la Curtea de Apel. Secretar: Constantin Vlad, judebitor a. Trfly^13jM noo !subdoar landuri forțate. m Dela ‘Universitatea, populară La începutul Ionel Decemvrie vor începe laUniversitatea populară cursurile profesorilor de la şcolice secundare din localitate. Prelegerile vor avea loc de 3 ori pe săptămână: Lunea, Miercurea şi Vinerea şi numai In mod excepţional pentru conferenţiari care nu locuesc în Braşov, Sâmbăta " şi vor continua, exceptând vagspta Crăciunului. până la sfârşitjpll lenei Aprilie 1921. ,, ' rf ‘ Taxele hotărîte de comitetul conducător pentru toate prelegerih ordinare ce se vor ține în această seiiune (Decemvrie—April) »«at următoarele: 69 lei pentru m ori da auditor ce nu face parte din in*tegoriile specificate mai jos; 50 lei pentru funcţionarii Statului Bunăui sstar mai mare de 1000 lite 4M lunar şi 50 lei pentru funcţionarii cu an salar Inferior acestei sume; asemenea 50 lei pentru membrii corpului didactic; 20 lei pentru elevii cursului superior (elevii*săraci meritaşi vor fi scutiţi defta Xil). Aceste sume se pot plăti şi In 2 rate — una la înscriere, * 1 cealaltă în Ianuarie. La conferinţele textan*ordinare, festivalurile, şezătorile şi audiţiile muzicale organizaten3 de Universitatea popnUră, mtmbii* vor beneficia de reducere» la*pictările de intrare. Î9lîilâl8 Profesorii din localitate nu primesc nici o remuneraţie pentru munca şi oateneala lor; vfqttor fi consacrat în întregime ija, pptf* de răspândire a culturei româneşti în ţinutul Braşovului. ,!&« mlh * I5R 9tS0l Programul da muncă HilkitiSfs Comitetul de conducere p«EU!a flls* siunes acessta cuprinde» următoarele 2 categorii de prelegesunt şi conferinţe: a) prelegeri cu privire la viaţa şi sufletul poporului român (istoria, literatura, Mtfcîjaă muzica românească); b) prelegeri şi popularizare a ştiinţelor (matematica, astronomia, fizica,2( geografia, medicina, etc.). il Au făgăduit preţiosul Vlwetydon* curs, d-nic profesor!: ^4. Banciu, preşedintele .Asociaţinâi didactice, I. Blaga, directorat liciurar confesional, Gheorghe Bottolfy directorul şcolii normale din SfăfilaMjheor*ghe, N. Orghidan, direfetorul scoale! secundare de fetepRapol Doctorii A. Sulică şl Dă Căliman, profesori in Braşov pfî d-nii lli* Cristea, I. Neş şi N. Boboie, profesori la liceul confesional şl Virgil Hilt, Constantin Ionescu, Victor Bath, M. Stoiescu și Petre Teodorescu, profesori»» liceal real, * n înscrierile de memW^A'^îSc la secretariatul UniveraRăRl‘pC^fjlare (prof. M. Eliescu; ln‘ llbetll1; *real, bulevardul Ferdinand^,1 In 28 Nov. se va întruiAjo agresul agronomilor din ‘ țarî.^ .................................1 "Vtam".nM —