Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1921 (Anul 84, nr. 139-278)

1921-10-27 / nr. 235

■Wîk il 115w *•*$ AtnudAti s* lis»­­*» §wfi .mmmmmnmnpa Estws*: M toguK* feSfe ftnsev, fte*a feUMttttfî « Bmxiitt&c featmt ItoglMa MaHai Mum imîmrwmimi wfMMiwrm­mwriiwiiiiwiiiHrTiiii Joi 8?­­•» Cu tot disprețul pentru popor alietătrații și oligarhii n». ys • »*r fi fost In atare il susțină singuri statui (Istoria Transilvaniei], Vo0 J§p&m smm im fle *ÿ «te i temtari şi abonament© la toate agenţiile da & Mlcitate^din ţară tarifai aostru special X jfr , gâStR&A t »săt * ' * * a. tlînntto • mi» i si-ïiiSaattSBtEl lntê.üiï UA W. «M A. S. Regală Principesa Moştenitoare Elena a României a dat naştere, Marţi,’ 25 Oct. la ora 6 şi trei sferturi, unui băiat. Prinţul este în perfectă sănătate ca şi A. S. Regală Principesa Moştenitoare. Urăm, în numele poporului român de dincoace de Carpaţi, noroc şi sănătate noului născut, care asigură astfel continuitatea fericită a Dinastiei Române. :­­ La Bucureşti! Tânărul ardelean care a venit sâ mă vadă în credinţa că Zeul care dispune de schimbul „studen­ţesc* al leului în franc sunt chiar eu, delegat misterios al ministrului de finanţe, a căutat să mi dove­dească necesitatea absolută a stu­diilor la Paris pentru orice absol­vent a opt clase la gimnaziul din Brad sau din Gherla. La Bucureşti e corupţie, ignoranţă şi scumpete. Cine vrea să înveţe, rămânând virtuos şi cheltuind mai puţin pe socoteala Statului român, să vie la Paris. Dacă se poate, să se şi fi­xeze acolo la viaţă, evident tot ca bursă şi „schimb studenţesc*. I-am spus aşa : Cea dintăiu ne­voie pentru un Român, care a trăit şi şi-a fă­cut cela dintâiu studii supt stăpânire străină, e să se pătrundă de ceiace formează flinta morală a naţiunii noastre. A sta într’un mediu românesc, a tresări de as­piraţiile noastre, a lua parte îa elaborarea gândurilor noastre de viitor e lucru mai preţios decât chiar cunoştinţele speciale, fiindcă »România Mare“ nu se va finea ca specialităţi, ci cu suflet. Dar specia­lităţile acelea le poţi căpăta după ce ai ajuns, prin fraternisarea cu ai tăi, a fi im Român întreg. Bucureştii sunt un oraş mare pentru toate gusturile. Eu an­ fost studenţi, cari fără a fi milionari nu mor de foame. Şi mai al©8 doresc oricui să aibă curăţia sufletească a atâtora dintre dânşii. La Bucureşti­­, acesta trebuie să fie strigătul oricărui profesor ar­delean de inimă către studenţii săi. Chiar după încheierea studiilor la Cluj, la Bucureşti ! Acolo s’a pre­gătit libertatea naţională de astăzi şi cine nu-şi dă seama de aceasta nu merită nici „schimbul studen­­ţesc" la Paris. N. Iorga. Adunările Partidului Naţional în cercul Braşovului Deputatul Braşovului, d-l dr. Mihai Popovici va fine în decur­sul acestei săptămâni întruniri po­porale în Şcheiul­ Braşovului, Bra­şov al­ vechiu şi în comunele apar­ţinătoare cercului Braşov. Alegătorii sânt învitaţi îndată ce vor fi încunoştiinţaţi de ziua şi ceasul întrunirii să se prezinte la aceste adunări ca să asculte darea de seamă a deputatului lor. După aceste întruniri pe secţii se va convoca o mare întrunire poporală la Braşov. Amănunte îa n­rii viitori Surgenlasidul. — Un succes extern al d-lui Take Ionescu!­­Opinia publică cunoaşte eveni­mentele petrecute între Ungaria şi Austria în ultimul timp în legătură cu ţinutul care, potrivit tratatului de la Trianon se cuvine Republicei austriace şi pe care azi II deţine în toată regula Ungaria. De aceia nu vom reaminti aici faptele. Caia ce nu cunoaşte îndeajuns opinia publică românească şi asupra că­ruia vrem să-i­ atragem atenţia este urmarea, periculoasă pentru cat. Ce decurge din diferendul dintre Austria şi Ungaria. Ministrul nostru de Externe, stând pasiv, a lâsat să ia naştere un di­ferend între Austria şi Ungaria, diferend care, aşa cum a decurs, alterează spiritul şi litera tratatu­lui dela Trianon, prin care Româ­nia işi are garantate cele mai mari drepturi. Cum s’a născut diferen­dul ? Se ştie , printr’o lovitură dată de Ungaria, ca armată regulată, în ţinutul care trebuia cedat definitiv Austriei. Această lovitură armata a avut loc fără ca România să se mişte şi să ia poziţie hotărîtă îm­potriva atitudinei insolente a Un­gariei. Căci Ungaria a reuşit să pună în discuţie litera şi spiritul tratatului de la Trianon care pe noi ne interesează în cel mai înalt grad. Se ştie că în urma acestei agresiuni d. Beneş a intermediat între Austria şi Ungaria şi că pro­punerea lui, ştirbitoare a tratatu­lui dela Trianon, n’a dus la nici un rezultat. Se ştia iarăşi că prin intermediul lui Dala Teretta, in­tervenit în discuţie fără noi, s’a ajuns la o soluţie care calcă tratatul şi care crează un precedent foarte grav pentru ţările moştenitoare ale Imperiului Habsburgic. I s’a făcut Ungariei concesii, adică s’a călcat tratatul dela Trianon, dându-i-se acestei ţări un ţinut pe care tra­tatul îl atribuise Austriei. Ce a făcut România în tot tim­pul acestui diferend? Nimic. Mica Antantă, pe care d-l Take Ionescu vrea s’o întindă de la Balt,«« la MediterSra» şi căreia d-l Beneş îi dăduse o ţintă definită, n’a re­acţionat. Ea a privit indiferentă la acţiunea agresivă a Ungariei. Şi astfel armatele lui Horthy şi gu­vernul lui au reuşit să facă „prima spărtură", cum spun foile ungu­reşti din Pesta, tratatului de la Trianon. Ştie d-l Take Ionescu ce înseamnă aceasta „primă spărtură" pentru Unguri ? Că azi e rândul Austriei, mâine al Cehoslovaciei, poimâne al nostru și că tratatul de pace dela Trianon e un sim­plu „petec de hârtie*. Dacă Mi­nistrul nostru de Externe, întors dintr’o lungă călătorie, și-ar fi dat din vreme seama de urmările di­ferendului ungaro-austriac, desigur că ar fi intervenit cu toată ener­gia. Dar n a făcut-o. Iar Ungurii jubilează, fiind­că îşi dau perfect de bine seama ce înseamnă a al­tera, câtuşi de puţin, litera unui tratat de pace. D-l Take Ionescu se gândia pro­babil la alte lucruri : la o expe­diţie în Armenia, la o campanie în Anatolia sau la ocuparea Bos­forului de armatele române Tra­­tatul de la Trianon are, îacă, în ochii d lui Take Ionescu o infimă importanţă. Alte preocupări îl chi­nuie pe d-sa! Nu putem evidenţia îndeajuns enorma greşeală pe care a făptuit-o d-l Take Ionescu, atunci când a lăsat s­ se pună în discuţie tra­tatul de la Trianon. România tre­buia să împiedice cu orice chip acest lucru. Ministrul de Externe avea destule mijloace la dispoziţie. Dacă d-l Beneş, ca intermediar,, a oferit concesii Ungariei, d-l Take Ionescu trebuia să ameninţe cu desmembrarea Micei Antante. Căci, care-i rostul acestei Mici Antante? Păzirea cu sfinţenie a tratatului dela Trianon. Iar dacă d-l Beneş a înţeles el, înainte de toţi, să-l calce, trebuia să sufere conse­cinţele. Dar d-l T­ake Ionescu n’a ştiut să procedeze spre paguba intere­selor supreme ale ţârii noastre. Astfel tratatul dela Trianon este metodic călcat In picioare. îşi va da d*l Take Ionescu măcar asum seamă de ceiace trebuia să facă şi n’a făcut? Aşteptăm să vedem. Faptul e îndestul de grav pentru ca d*l Taka Ionescu să nu se inte­reseze în­deaproape de el şi pen­tru ca noi în judecarea lui să nu fa­cem abstracţie da granițele de partid. Părintele protopop dr. Vasile Saftu împlineşte 25 ani de preoţie şi 10 ani de când a fost ales protopop al Braşovului. Românii din Braşov şi din sa­tele aparţinătoare protopopiatului Braşovului va sărbători mâne pe bunul lor păstor sufletesc, care timp de­ un sfert de secol şi-a în­chinat viaţa binelui obştesc. Nu­ suntem noi, contimporanii, che­maţi să-i apreciem activitatea mul­tilaterală, aceasta o va face la tim­pul său istoria nepărtinitoare a vieţii noastre bisericeşti, şcolare, culturale şi sociale din acest ţinut cu tradiţii atât de frumoase naţio­nale. Ceea ce putem însă constata şi ţinem sa relevăm cu prilejul acestui jubileu este, că părintele protopop dr. Vasile Saftu a luat parte activă la toate mişcările na­ţionale din viaţa publică a Braşo­­vului, având un rol conducător. In decursul activităţii sale labo­rioase a suferit multe decepţii şi amărăciuni, a îndurat multe sufe­rinţe din partea, duşmanilor secu­lari, dar a avut marea satisfacţie să vadă înfiptul idealul naţional, căruia i-a servit cu­ credinţă în cele mai grele clipe pentru neamul românesc. Din prilejul jubileului de mâne ziarul nostru, recunoscător tuturor celor cari au binemeritat pentru neam şi lege, dorim părintelui dr. V. Saftu viaţă lungi, sănătate şi putere, ca să poată continua munca sa rodnică pentru binele poporului românesc din acest ţinut. * Membrii societăţii „Lstinat*, anul ru­gaţi a se întucai diltee, Joi, la om 10­0. m. în tocatei societăţii, panira a lua parte la festivităţii* srasjats ia oao&rea părintriiri dr. Vasile Ssîta, intrel* bia«s­­**sitor şi «prijiaitor al societăţii „Lu­­mina", car® împlineşte 25 aal de preOjte bteceu'/ftiitatâ în mijlocul poporalul nos­tru dl­a Scit®­. Biroul comb­iului soc. „lumina*. A?* Un j­ubileu Banchetul politic de la Rupea Necesitatea menţinerea prerogativelor regale. — Declaraţiile d-lui Yafila­­— Declaraţiile reprezentanţilor saşilor din ţinutul Gohalmaîni. După adunarea Partidului naţional din Ru­pea (Cohalm) a urmat un banchet în sala fes­tivă a institutului „Cetatea11, la care au parti­cipat şi delegaţii poporului Băsesc din ţinutul Cohalmului. Au luat parte la acest banchet toţi intelectualii şi fruntaşii ţinutului, membri ai Partidului naţional. Cel dintăiu la cuvântul d-l Alei, Vaida, care face cu acest prilej, importante declaraţii asu­pra necesitaţei menţinerei, în împrejurările vieţei noastre politice, a prerogativelor regale. Declaraţiile d-lui Al- Vaida- D­i Vrida keeps prin a arăta că cointiunea alcatrirrii unei nani Com­­­­iteţii a provocat şi discuţiamsa re­­eir­agierii prerogativelor regale. Dacă a ta fost fotdsasea coaviași ds nscesitatea pictufirii acestor prerogative, astăzi eradsm­, ca atSk ma malt 'te nocesitit­­tei tor. Na numai că na poate f! vorba psa» tra soi să ute restrângă ecsaîo preroga­tive regate, dar ei ni se par o seceri­­tate imperioasă în Stetal nostru, codri­­derând mai al va­roţate politice şi ar­­tBlinie rele păstra ţărâ îa essai când s-ar lisa la discreţiasea onor majorităţi parlamentare — cam sânt cel© ds as­tăzi, «tes» pris frauda şi s­b .sari — soarta ţărei şi a gavanistor­ii. Regala şi voiaţa poporului, iată ce! două factori cari hotărăsc şi h­abato si hotiraască și în viitor de ioana guver­nator. Dar deşi poporul manife»ts«zâ, cam ftca sîtfisi, ae$ncr©d«r«a­m fu guvern — glasul lui este nesocotit da aceia cari, susţinând câ as o rnstorh­ets parlachootarâ, ver si coatinua o gavtr­­nar« rea si iocapabili fu cotstra voinţe! popular». Iată o împrojairaf® sare ae arată că sa gavera fără sorapai îşi poate, alcătui o majoritate slugarnic* îa au­­«eto carete să pretindă a râssăao la patera, dași voiaja liberi a poporalei este sita și împotriva ial. Rimlaa dar salvarea în prerogativei* regain sari dau drept Ragetoi să hoţi­­rească co8*s.1taf«a dia noa a­­irai şi alegerea neai alt gav«îs. Cam putorii» regaie emasă dela popor — „prin gra­ţia ial DanMteoH şi voinţa Bttiuasi* — factorii constrtsţional car* isî ar® liber­tatea sa di a acţiona, va coasalte tot­deauna setartă voinţă populară. in d§­­d­ia acord, R?g^i© posta (adepirta ca guvern si na Partameat care ou mai represintâ această voință a poporala!. ksăși împMjurâfito da astăzi m îu­­dritusss si atiru.m psnteo păstfsr*» acestor prerogative. Câssd vedos® că gu­vernai Avaressa calcă orl-ce urată da respect fa*ă de voința iilosrfi a națiaari, sprijiaiada-se pa o majoritate pa care % aservite® prin acta de corupțians (cam este ct*sal acțiunilor Rssifs) — patern •«d­ reriîibg* prsrogstivsle regale cas*» da drapt Suversnuiai să M «aăsara ia» toinaptă ataaci c&ad situaț!» politici a țăîei o sa»­*? Noi a-'daieai!, in afacă d* tradiţionala aoastrl iaoir« si atelsra^ntai oredinetei fstâ da Savoraaii tirsi, a vets ferma convingeri câ pâsteawa prerog»tiv«­ior rogîsli — «$t« © Boeisiîato. jxaperiosâă în viața Statala! româo. Noi avem îs iBtiiepciaaea şi îss devesilo de îabir* şi rsspact faţă di drepterile popafilor stăteie d« M. S. Regate, chezăşia că folosind ac*st« prerogative, Saversnal nostra va as'gura totdeaaaa bSnsla şi fericîrea poporaiai şi a Ţârei- (Vii aplaazr. Asistaaja îa picioare şi îa arate «as­­sfgrsrie maalfsBtă iabtrsa şi adânc respset pentru M. S. Rîgine). D­l Vaida lachei*, kchiaând piatra M. S. Rsgsît, M. S. Regina și întresgs Dinastic. Toastul d-lui Mihai Popovici Ua mare filosof a »?«» ci !» afară de lumea materiali, iamest nosstrS le­gată de pământ ca toate patimile și ca toate frlmfintiril* el egeist* care săî­­bi­lcesc p® o«i sM faa neîndeplecst Iti fața interesului sfte, axială o lasse s«­­pmpaaă nâ«ă, o lume unde eenil este înstelat ds tem toi strâlssUoare, • Sume casată de orie* patimă șl auîntiaata temea ideilor. , , , In această lume îşi ara origine», !*­­vorb­ 'iădator da viaţi, Partidul naţio­­nal român, acast partid săscut îatr’a vi*m© de grele frămâatiei pentru drsp­­tatea unui popor asaprit ; nu patos afla altă susţinere putaraică decât la temea ideilor, tâcând din programui său de viaţă o necesitai® zilnică ds a aa eu­­faada te acea iama, de nada a test toată forţa sa la parieară de cagotsr#. P­irundul naţional n’a fost i­iciodată nu tarifase^ da satisfacerea patimelor omeneşti, de ambiţioşi pământeşti, ci primind lumina din lumea idoltor şi-a făurit idealuri sfinte pentru libertatea şi tarifarea poporului român, redu­sSndu-fl ari ouai din marile sate idoliari. Supe­rioritetea acestui pârtii tocmai în acetsta cecalie, deoarece nu meschina interese pescari «, nici am l', final nejaritfisat® i’ars couda*, ci nimfrire* deaproap» a unor idealuri dela a c&ror rcan­sare de­­p:nd«a cu adevărat fericirea, înălțarea și basilstarca poporalul roaiân. Ca aceasti comoară a vu­nit Partidul national în România-Mare. Da nicăeri tk’A cerat, nici aeum, sprijin pentra ex’s­­t*».ta S3 peiltfeă, dQoarsce isv@rtsl pa­terei sate -ira Eu is&agi programai său si acesta legat de fericirea poporalii aorisu. Ca r£d£rini adânci in poporul romS :£«S3 din Ardâal, sa care nu con­­faadă — partidul naţional este însuţi ex­presive politică « unanimităţii acestui popor. leţelegSud mirianeu lui de estisi In România-Mare, după se a văsut îscoro­­nâsda­us ca iaarl ana dia marile lupte Ci-a da* zaci da *ni, partidul naţional a îadna frățeşia mîaa p«aîra ca ţara să poată avea au regim «conducător potri­vit nevoilor şi grelelor sarcini şi înda­toriri de aatrisl A făcut-o hb dintr’o ne­­cesltst'­ de ordin personal, ei numai psa* tra a da o pildă întră inhiba torţelor cinstite da manca ca să scoată ţara din­­«pasai în cura «e află. Partidul naţio­nal, toamaî fiiad-că îşi ara originea aa îa lumea Iduîîor şi menirea de-a inilţa la o viaţă ds cinste, muncă «1 legali tutu­rcî-saS român, a îndxs şi intiuda mâna fjAgents tuturor factorilor polidoi cins’ar ofe­rî să Cîfatîibsla ca msnea şi pneepa­­riâ lor opera de cascoildaru a Statuluî. In sfu'â dt­uri*ca considerare de poli­tică oportauiSte, partidai naţional, evftn­­da-şi bogăţia sa d« viaţi şl ds patera la însăşi aaasseia acesta! popor, iar sus­­ţinerua sa morali în lumea curată a ids!lor, îşi va urm*, nscoaierbas, drismat său faciăriS, la orl-ce iaaprejarare. Lami­nas şi trois prin trecutul «au, înălţat prin idualuri la asie dsmo^rstica H&ilo­­aale, partid si nAţioarl va rămână cru­­d neioa pragranaalui său şi va dac?, ca ori-e» jsrtfe, opera «a ia îndepildnire. închin acest pahar în aânitatea inte­­restualilor din acest cers, e’ri sânt şi vor fi faster il de lumină câtă «zi tears a poporului ssb eateS® gronosului stssg ui partidulal naţional (Vii aptsuse). Au mai vorbit d-l D. Mo Mati, şeful organizaţiei jadfeţen®, fâcănd apei la ap­­jidash­aîi psaîru triumfal programai ut i.a­ iudalei naţional şi d-l Siva D*n, da­­palat, panica ba a avansata istro români ai saşi, prilvjnlfâ d* Calitatea autan­­ dominante ii stat, lipsită ca total dis Invidia |S gete m aa teri civilisai comaa. * Protopop*t­e ■ . t §8*3 al Cohaliaalui, d­­ lossft, molţi :■■■­.9ste d-mi Vaida pea­­fcru d*c­araţi amie făcute ia adunarea dia Ctehalm privitor ut chisttenta minorită­ţilor. Ba$îi — span* oratorai — sa cea mai mar® Inaredsra îa paîtidal matoaal, câîs «ale singerai partid car® Îs oîera garanția «St angajăiaeatele toate la Alba- Ialî* vor fi kdepliatte. Sub guvernai Vaida Saşii au fost mulţamiţi, a veait însă actualal gevern, car* a km din ghjbă te mod itogai p« a amaro­gi faao­­ţlctitori saşi, producând în sinii po^eaa­­»i sSsffistî o mire aeosaljamir#. Noi, Jîirii, dorim o Români® tar# «I înflori­toare, in care toţi fiii ţir’l aâ *® simtă ca fraţi bscarându-se da toate dreptu­­riie. Ar fi o nsaorerir© ca Invățămintel» dia politica nenorocită a atataiai engar» «are a h­abnît să a® pribașeasci, să fis déconsidérais tocmai da poporal romaânass, care a reclarat atâtea suf­erințe sub regimul apaş. „ , Având deplină încredere îa partidul cat eaai romin, oratorul,inchisă pentru d-l Vaida şi ceilalţi treataji presenţi ai partidului Batlosal. M. 8. Regele a primit pe dă Ion Brătianu, şeful partidului liberal, în audienţă. Săptămâna aceasta vor urma In audienţe la Rege ceilalţi şefi de partide. (Talegr.) Deseară la ora 6 elevii liceului nostru ortodox vor face o serenadă la locuința d-lui protopop dr. V. Saftu.

Next