Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1921 (Anul 84, nr. 139-278)

1921-11-26 / nr. 258

NUMĂRUL 51 bud ANUL r­ LXXXIV-U» •-) 388 GAZETATRANSII 5 r. ". ;:•• S*­ÏS»'A!.âfi |... • a» 'V &■ V1 1* £ v? :•• «Xft Adm­nistvftpa *#s'(fiey,­ Hat» Libertății SS gutcreftâ, Teatral Hegina M«5*i . t *»»•», Piața Libertății S3 ntUBtpa | Bttcara?W­ Teatral Reem­*:Maria €u tel disprețul pentofc popor arlBt5er»t!l sl eîigarhlî nici 21 de ore a'ar ii feat !* stare s& susttel «mjrnrl statul (Isterii TraasaviBlel). ®, BARITiO, _ Ny StshStt 28 N«t 192) fjjff * if* I I I IM 1 iUl■ IIIIIIMI Aauatwi fl shanaraA. j# ssesjtfi» «u sablldîsts dis fus dt\ ^ seaîra Bpwslft' ABONAMENTUL Trei Ierni Şase inel Om 1g Lei 30 Lei 60 Ldl 120 Pentru streini­tate abonamentul Intert Telefon : BRAȘOV­ 228 tipsre mettraim finn si imm In aşteptarea Dreptăţii — Aplicarea Reformei agrare­ — IV. Lămuriri sau schimbări? Punând faţă în faţă legea cu re­gulamentul am văzut ce deosebiri esenţiale sunt între acestea două. Departe de a completa şi de a se reduce la rolul de a lămuri, Regulamentul­ ministerial se pre­tează la Schimbări de fond. El este, pe alocurea, o nouă lege, un De­­cret-Lege. Aşa ceva nu se poate întâmpla în nici o ţară, care se conduce după anume forme constituţionale. La noi însă, unde pe deasupra legii există regimul hatârurilor, mai tare ca orice Constituţie, şi unde pe deasupra parlamentului grasează autocratismul puterii executive — fenomenele acestea sunt la ordinea zilei. Ne bucuram că legea reuşise să prinză ceva din spiritul vremii noui şi să promită ceva din dreptatea pe care muncitorul pământului o aşteaptă cu mare însetoşare. A fost o iluzie, pe care cea din­tâi manifestare a reacţiunei oligar­hice ne-a întuneca­t-o aşa cum un nor negru întunecă strălucirea unei raze de soare. D. Garoflid, marele proprietar, teoreticianul latifundiului, scăpând de parlament şi rămas de sine, a făcut ceea ce l-a îndemnat menta­litatea lui, firea lui reacţionară. Marii proprietari de la noi pot jubila. Legea care-i înspăimântase şi care îi făcuse să ţipe la Liga Naţiunilor a fost anihilată; ei pot fi de aci ,înainte liniştiţi. Contele Beldi poate să arunce, cu uşurinţa de pe vremea stăpâ­nirii ungureşti, pe iobag din ţarina în care au curs de veacuri sudo­rile şi sângele aceluia şi subt care zac oasele părinţilor, şi moşilor lui. Aceasta în Tellu. Iar la Budila, con­tele Mikes poate să-şi taie în toată liniştea pădurile, mai uşor chiar decât cum ar face-o în Ungaria. El e volnic să-şi bată joc de lege, căci doar aceia e valahă şi o restric­­ţiune valahă nu poate să atingă in­teresele Magnificenţei Sale. Strigătul poporului şi al nostru către minis­terul român a fost zadarnic. La memoriile ce i-am adresat, prin care spuneam că am­etpcraţiunea dead eludează prin acte făţişe legea, d-l Garoflid nu mi-a dat până azi nici­ un răspuns. Marele bogătaş Czell are, în cele mai mănoase regiuni ale Ţârii Bârsei, peste 600 iugare. Nimic din acest pământ nu i­ se va expropria. Pentru că organele de aplicare a legii şi cele însărcinate cu contro­lul ei socot că d-l Czell are ne­voie de întreg acest pământ pen­tru „fabricarea berii şi a rachiu­lui" în fabricele sale şi pentru că „prin lucrarea lui şi prin produ­cerea berii şi a rachiului îşi ago­nisesc pâinea o mulţime de mun­citori nevoiaşi". Să nu se creadă că exagerăm. E purul adevăr In toată strârnicia lui. D-l Czell nu va fi expropriat din rezoane de ordin industrial. Şi cum Regulamentul, mai mult de­cât legea, prevede „protejarea" in­dustriei,­­ dl Czell va putea să continue, în toată liniştea, să îm­bete lumea cu rachiu şi cu bere, iar Dârstarii, Râf­no­venii şi Româ­nii nevoiaşi din Cristian vor fi obligaţi, ca şi până acum, să mun­cească în brazdă streină... pentru­că numai aşa vor putea trăi, alt­fel, dacă acel pământ ar fi al lor, ar fi expuşi... să moară de foame!?... D-l Czell, Întrebat cam de şi-a putut salva întreagă proprietatea, — ne va ameţi curiozitatea... cu rachiu şi bere. Iar d-l ministru, luat de icurt în Cameră, — ne va îmbăta... cu apă rece, scoasă din sursa industrialului său Regula­ment. Şi astfel Czell, pentru că-i ....ţel, va zâmbi fericit şi va stră­luci şi mai departe... ca aurul. Visul mare şi sfânt de a clădi prin reforma agrară temelia solidă a ţării noastre se evaporează. So­lidaritatea oligarhiei deniei şi de dincolo de Carpaţi ni-a stricat toate socotelile. Ea nu cere să detestăm organizarea internaţională a mun­citorimii, dar nu se sileşte să-şi întinză ea însăşi tentaculele ei in­ternaţionale pretutindenea. Noi le simţim cum trec peste noi şi cum prind, încătuşează şi încearcă să sugrume frântura de viaţă care începuse să palpite în lumina cu­rată a unor zori de atâta vreme aş­teptate. Voicu Niţosea. Concediul nelimitat acordat d-lui Titulescu ar însemna, după ziarele din București, aranjarea amânărei impozitului pe capital, în lipsa d-sale — lu schimbul șederei con­fortabile la Paris. „ Viitorul“ dă, însă sub rezerva confirmărei, știrea că d-l Tito­escu ar fi demisionat. „Unificarea" bisericei ortodoxe li, Ua svânt de dstvAare poste da bl­­■e?ic»! ortodoxe eunm unificarea sufle­­tească. Slants! Sinod, Intra alte malta a da­da In searanea din primăvară forasa îaa­­brăcămintelor preo|#şt», regalarea msste­­ţitor şi a barbe!. Părinţii noştri biseri­ceşti caată cu tot dinadinsul să dea «o înfăţişară damnes­eiascl41 ext»r!o»ră, slsjltorilor dela altar. Dar dela barbă şl până la „Înfăţişarea damnezelassi* lăastoi.ă a predata! şt mai ca seamă a poporului credincios, acte o distanţă foarte mare. ** Această distantă » rml­atc! SSizalate lor centraac de-a face din biserică o maşinărie administrativi la loc de insti­­tuţie morală , de-a preface religia co­dai! creştină intr’o sadă clericală, şi, da a îab­eni spiritul si cu speculaţia politică. Biiirisa sa poate fi decât biserică.; niaato mal mai*, nimfe mai putin. Dupâ cam am za iaci odde, neno­rocirea cea mai mare la biserica noas­tră, este că avem două date de oa­meni, ca concepţii şi credinţe religioase diferite, cam nu ştia dacă mai este vre-uni popor balcanic, dar latre popoa­rele civilisais Ba­cănesc idei aad. Chiar şi chinezii şi isponezii au pornit la Ujb­­pai din armă o mişcare din cele mi fraaaoase pentru purificatei şi unifieirea bodhismuluî, şantoismului şi «onfucia- Blamului ; o snifieer® spirituală şi so­cială dar au administrativă, nici Îs alt aess. Aşa cum saatsm noi Impărţiţ! — prin educaţis — ar tribui să svem dană bi­serici : «aa a poporalei de rând şi alta a pârarei căite. Pentrucă, la arma armelor, e un nos- B88S, ca la toate corporation!!» biseri­ceşti ca sa aleagă pareul cari Berna! ca nacele aparţin bisericei poporala!, iar la realitate au alte convingeri şi cre­dinţe religioase. Şi e un fariseism prea exsgsicî, când pretinşii fruntaşi biseri­ceşti soboră ada­es la anumite pritejuii la mijlocul mulţimilor, te Îndeamnă la­­inersa credinţelor fl­obier­arilor s'sâ­­meşsşti, la cari ei singuri nu ţin sa a fiu foarte puţin. Pătura saltă a societăţii noastre aa socoteşte drept oala ta jarai căreia se f&vârte viata anal popor In îatrsg com­plexul el, deşi, ş! viata rdliglorsft. N*-i adevărat. Cât pentru interesul ce-1 poartă astăzi clasa noastră bine odnesii, ra’.igiaaei şi bisericei, ertodsxismul poste Închide ochii fără lumânare şi Înmormântat fără coroane şi car mortuar, ba­ chiar fără dangăt de elapot. Şi poporul ştie şi vede şi Ineste să imiteze. De aceea se golesc bisericii?, de aceea ta destramă tot mai mult viaţa morală şi da astea ne totpălmâalft gân­dirile una! viitor apropiat, căn-i, fără să fim bine înzestraţl cu lumina şi ar­mele ştiinţei, vom rămânea fi firi tăria pe care ae-a dit o pâaă «cum ran­gM. Unire şl auificare saflstsască! Acesta e punctai principal asupra ci­rul a trebaa să ne oprim In discuţiile noastre ds unificări; aceasta a piatra c«­­a din capa!­anghialai a s’jlaaai noas­tre în dorinţa şi lupta ds a dt ortodo­­xismuisi o eoaă forţă de viaţă şi nes­­mulai nostra o biserică cars sa’i satis­facă aecîSi­lţii? sufieteşti şi ea cores*­pundâ spiritul si timpulai fi Împrejură­­riior sociale. Ion Podea, fost protopop la America. * NOTA. — Articolul de față ea fi cel publi­cat într un număr anterior de părintele Podea conţin părerile autorului pe baza experienţelor făcute ca preot atât în America ca fi In Ar­deal. Ele nu au de scop jignirea nimărui, ci sunt nişte păreri personale SINCERE alese tocmai pentru întărirea credinţei ortodoxe şi înflorirea bisericei noastre strămoşeşti. N. RED. Politica economico-financiară desastunoasă a guvernului Averescu — Salvarea crizelor în mărirea inflaţiei monetare. — Gonsumarea tuturor rezervelor depusă în comptu! aprovizionărei. — Depozitele de trate de la Banca Naţională ciuntite. —­ Bugetul are cifre intenţionat greşite. — Naassî din cetirea acestor ssabilifîi as poate lase s­idse despre po id­ea desas­­truoasă ps care garantai Averea cu a das-o ps tgrenai eeoaomic-financiar. Cheitisasa împrumuislni ds 500 ml’ nioaov iei ia Banca Naţională daschi­­zând an eoafilit iaiî« Stai şi bsuca noastră de omlalane, repune «headanoa in Întregul ei. Z'srui „Viitorai" ia «oh­­seeiosfă deaaftfă opiniei poblics — a­b forma unui caaasntarla — eamparajie ea politisa !ls»aad­arl­­Maseză — lucra?! a căror gravita e uo lntpâi«3a»A. ia a sa #psn-va tcxtaai: „D. Take Ionescu, interimarul de la finanţe, nu numai că nici nu se gândeşte să reducă datoria Sta­tului la Banca Naţională, dar a cerut în zilele din urmă însă un împrumut de 500 de milioane băn­­cei noastre de emisiune, pentru plata ordonanţelor Statului cari sunt în suferinţă la banci parti­culare. Şi nu mai punem la soco­teală faptul că a consumat, tot de la Banca Naţională, toată rezerva care era depusă în complal apro­vizionării, cum a consumat şi de la Cluj sumele din aceiaşi prove­nienţă, şi care trebuiau în mod regulat să servească la plata bo­nurilor de tezaur emise pentru cumpărarea mărfurilor vândute publicului de către Stat. Şi nici asta n’a fost deajuns. D. Take Ionescu, cerând cele 500 de milioane, n’a fost preocupat numai de favoarea pe care trebuia s’o facâ câtorva bancheri. Ministrul de finanţe al ţărei a cerut finanţei române să scape de faliment pe cei cari au speculat reul românesc la Paris, şi să deburseze astfel încă 110 milioane pentru salvarea unei bănci speculatoare, al cărei director a fost depus la Parchet..­Sac: „Departe de a consolida moneda ţarei, guvernul actual face tocmai o politică contrară. Ast­fel, pentru plata contractelor nesăbuite ale d-lui general Văleanu, — care cum­pără locomotive dela toţi negus­torii de mode şi galanterie din Germania — s’a luat din depozi­tele de trate ale Băncei Naţionale aflate în acea ţară, şi cii tre­buiau sâ servească exclusiv pen­tru garantarea emisiune!­In sfârşit, tot guvernul actual, exportă aurul produs tn ţară, când toate ţările îl deţin cu grija şi-l prohibesc". Iar ftinpra f«laiul cum mte bsgsh! înîOimi*, „Viitorul* afirmi următoarele grave fapte: „La noi pe lângă că nu s’au făcut economiile bugetare necesare, dar guvernul a sporit cu încă 500 de milioane cifra cheltuelilor bu­getului prezentat Camerei. Și încă unele cifre, cum­­sunt acelea de la ministerul de război­­, sunt fictive, și nu reprezintă nevoile reale. La unele regimente figurează căte 5—6 coloneii și locot,­coloneii, su­mele tuturor chalfcuelilor erau gre­şite Intenţionat, şi a trebuit să se dea de la echipament şi materiale spre a se plăti personalul­ Aceiaşi nesinceritate în bugetul ministerului de externe care, alcă­tuit în lei, se execută în franci,­­­ adică o diferenţă de 4 - 500 mili­oane. Până şi în Polonia persona­lul legaţiei se plăteşte In franci, şi miniştrii noştri din străinătate sunt îngrijaţi că nu mai ştiu cum să şi păstreze fondurile..." Iată ceea­ ce a ficat guverna! Ave­­rea cu din trasat­ de ţării. Şi, ca toate aceste, pretinde să mai guverneze ţara Am­ vria umis ca să vedem şi ziarele independent naţionale din Ardeal pro­­eaiţiada-ce asupra acestor chestiuni de extremă gravitate. Aplanarea ulu­i flintre latronii şiiratorilUrai nia Brap — Rezultatul tratativelor dela Inspectoratul central al muncei.— In urma istiiveaţlel d-lui Iaapsctor Ceanul Şef din Ministerul Muncii şi pria tratativele diutr® muncitorii şi pa­tronii tipografi din Braşov, tratative prezidate de d'ta, s'a aplanat cost,letal de muncă al tipografilor. Pe viitor­­u­ritorii tipografi in Bra­şov vor fi plătiţi uniform (la fel) în toate tipografuil?» din localitate fără de nici o excepţie, adică nu mai este per­mis ca o tipografie să plătească urai mult sau mai puţin decât alta. Pentru luctatorii tipografi specialiști s’a hotărit ca fleeste tipografia sâ se îațeleagă şi aă fixeze «aparat cu acei lucrători ca’iarlile respective. Prin unificarea si uniformizarea de salarii a’au aatisfâcat complect munci­torii tipografi, care ceruseră urcarea salariilor in proporţia de 10 şi 15e/he Acest acord este valabil cu începere dela 19 Noembrie şi are caracterul pro­­vizor, adică până la întocmirea noului contract colectiv de munci şi sesism­­­z­is între salarile mnsacitorilor şi pa­tronilor grafici din întregul Ardeal şi Banat, contract colectiv si a căror des­­bateri vor avea loc la Cluj sub preşe­dinţia d-lui Inspector general M. Geor­ge** asistat da Inspector Central Popea. Politice. Printre parlamentarii averencani din Ardeal, întruniţi într’o şedinţă la Cluj, există, incontestabil, o vă­dită nemulţumire. Unii sunt ne­mulţumiţi din cauza neţinerii în seamă a pregătirilor funcţionarilor din Ardeal în opera de unificare administrativă. Alţii sunt nemulţu­miţi din cauza abuzurilor săvârşite de către guvern şi înalţii funcţio­nari In Ardeal. In situaţia In care se află parla­mentarii guvernamentali din Ar­deal, nu a exclus că o parte din ei vor demisiona din partid. Unii sunt hotărtţi să şi înainteze demisiile chiar înainte de deschi­derea Corpurilor Legiuitoare. DN­. Mihalţ şi părintele Doianu fac mari sforţări pentru a deter­mina pe deputaţi a renunţa la de­misiile ce intenţionează a le trimite d­lui Averesm.* Anumite cercuri politice ungu­reşti din Ardeal fac sforţări pentru a organiza un singur partid în Ar­deal, iar la viitoarele alegeri să ia parte, cu condiţia, ca toţi locuitorii unguri să fie înscrişi în listele elec­torale. Până acum aceste sforţări n’au ajuns la nici un rezultat. E ştiut, că ungurii n’au partici­pat până azi la viaţa politică şi astfel forţele lor s’au divizat. * „Viitorul“ da a ni publică tale­grama tri­misă da d­l­­. N stor, şeful Partidului de­mocrat al unirii din Bucovina d lui Ion I. C. Brâtianu, prin care­­ aduce la cuno­ştinţă r ut­i­ficarea înţeleg­erii cu Partidul liberal de către congresul Partidului buco­vinean.* D-l N. Iorga întrebat dacă partidul da sub conducerea ca va­geistra Îb Parlament, a răspuns : — A zice nu este prea puţin. Prefer să spun : Ferească D-zeu ! Fiindcă reintrarea opoziţiei în Par­lament, nu s’ar putea face decât prin arcul de triumf pe care l’a oferit d. ministru de Interne d-lui Madgearu, ceea­ ce a determinat in mare parte retragerea opoziţiei". Iatribat apoi dacă totaţl s’ar retrage mia­sivul d­­isterse sau guvernul ar lua o alta înfăţişare, a rânjEtoS: — Anumite schimbări aparente în guvern, n’ar însemna decât în­lăturarea unor emanaţii, fondat ră­mânând acelaşi. Corespondenţă Din Brăila Scarlatina. După primul aviz a! medi­cilor reiese că cazările de ssarlattaâ au în­ceput a se Xîssmjina. Ziaristice. Ziariştii dis localitate §! co­­respondenţii de z a e iatreciaâa se acum câîsva z le sa pus bazele Asociaţiei ziariştilor ssisrtaji sub denumirea „Pre­sa*, alegând de­ preşedinte pe d. Iosif Klekaer, secretar d. Constantin Arsens şi cader pe d. Nicolau. Fraude la Primirii? In urma incla­­maţiunei făcută de către d. G. Ioaniţiu, avocat, fost şef al Coatan­iocanul­­de­misionat din acest post şi din Partidul averescan, la momentu! când a făcut reclamania la Parchet­ domnul pro­­cuiror general Vasiliu, secondat de domnul prim-procuror Ivanovici «­ d. judecito? Mărgărit al cabiastalui II. de Instrucţie, făcând cercetări, se pare că în adevăr ar fi descoperit toaste făcute de către doi din membrii Comisia­­nei Interimare. Magistraţi­­a a dispus transportarea mai multor dosare de Ia primărie la parchet Pâinea. Preşe dintele coaalsisi isteri­­mare la unire cu brăţării au hotărît ca ds acum înainte să se s coată numai o singură «ailtat» die piins şi care se va vinde cu preţul de 3*50 iei. Cetăţenii s unt nemulţumiţi de această nouă şi care a preţuia­ la pâine. Arestarea unor criminali. Acum câtva timp agentul special al origanei de Si­guranţă, Sici, a reuşit să aresteze pe individul Ion Moisescu care locuia sub un numa fals în jud. Bolojani. Acest individ în complicitate ca un frate al său Vasile Moisescu în anu 1915 au asasinat pe bătrânel arbion­.

Next