Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1921 (Anul 84, nr. 139-278)
1921-11-26 / nr. 258
NUMĂRUL 51 bud ANUL r LXXXIV-U» •-) 388 GAZETATRANSII 5 r. ". ;:•• S*ÏS»'A!.âfi |... • a» 'V &■ V1 1* £ v? :•• «Xft Admnistvftpa *#s'(fiey, Hat» Libertății SS gutcreftâ, Teatral Hegina M«5*i . t *»»•», Piața Libertății S3 ntUBtpa | Bttcara?W Teatral Reem*:Maria €u tel disprețul pentofc popor arlBt5er»t!l sl eîigarhlî nici 21 de ore a'ar ii feat !* stare s& susttel «mjrnrl statul (Isterii TraasaviBlel). ®, BARITiO, _ Ny StshStt 28 N«t 192) fjjff * if* I I I IM 1 iUl■ IIIIIIMI Aauatwi fl shanaraA. j# ssesjtfi» «u sablldîsts dis fus dt\ ^ seaîra Bpwslft' ABONAMENTUL Trei Ierni Şase inel Om 1g Lei 30 Lei 60 Ldl 120 Pentru streinitate abonamentul Intert Telefon : BRAȘOV 228 tipsre mettraim finn si imm In aşteptarea Dreptăţii — Aplicarea Reformei agrare — IV. Lămuriri sau schimbări? Punând faţă în faţă legea cu regulamentul am văzut ce deosebiri esenţiale sunt între acestea două. Departe de a completa şi de a se reduce la rolul de a lămuri, Regulamentul ministerial se pretează la Schimbări de fond. El este, pe alocurea, o nouă lege, un Decret-Lege. Aşa ceva nu se poate întâmpla în nici o ţară, care se conduce după anume forme constituţionale. La noi însă, unde pe deasupra legii există regimul hatârurilor, mai tare ca orice Constituţie, şi unde pe deasupra parlamentului grasează autocratismul puterii executive — fenomenele acestea sunt la ordinea zilei. Ne bucuram că legea reuşise să prinză ceva din spiritul vremii noui şi să promită ceva din dreptatea pe care muncitorul pământului o aşteaptă cu mare însetoşare. A fost o iluzie, pe care cea dintâi manifestare a reacţiunei oligarhice ne-a întunecat-o aşa cum un nor negru întunecă strălucirea unei raze de soare. D. Garoflid, marele proprietar, teoreticianul latifundiului, scăpând de parlament şi rămas de sine, a făcut ceea ce l-a îndemnat mentalitatea lui, firea lui reacţionară. Marii proprietari de la noi pot jubila. Legea care-i înspăimântase şi care îi făcuse să ţipe la Liga Naţiunilor a fost anihilată; ei pot fi de aci ,înainte liniştiţi. Contele Beldi poate să arunce, cu uşurinţa de pe vremea stăpânirii ungureşti, pe iobag din ţarina în care au curs de veacuri sudorile şi sângele aceluia şi subt care zac oasele părinţilor, şi moşilor lui. Aceasta în Tellu. Iar la Budila, contele Mikes poate să-şi taie în toată liniştea pădurile, mai uşor chiar decât cum ar face-o în Ungaria. El e volnic să-şi bată joc de lege, căci doar aceia e valahă şi o restricţiune valahă nu poate să atingă interesele Magnificenţei Sale. Strigătul poporului şi al nostru către ministerul român a fost zadarnic. La memoriile ce i-am adresat, prin care spuneam că ametpcraţiunea dead eludează prin acte făţişe legea, d-l Garoflid nu mi-a dat până azi nici un răspuns. Marele bogătaş Czell are, în cele mai mănoase regiuni ale Ţârii Bârsei, peste 600 iugare. Nimic din acest pământ nu i se va expropria. Pentru că organele de aplicare a legii şi cele însărcinate cu controlul ei socot că d-l Czell are nevoie de întreg acest pământ pentru „fabricarea berii şi a rachiului" în fabricele sale şi pentru că „prin lucrarea lui şi prin producerea berii şi a rachiului îşi agonisesc pâinea o mulţime de muncitori nevoiaşi". Să nu se creadă că exagerăm. E purul adevăr In toată strârnicia lui. D-l Czell nu va fi expropriat din rezoane de ordin industrial. Şi cum Regulamentul, mai mult decât legea, prevede „protejarea" industriei, dl Czell va putea să continue, în toată liniştea, să îmbete lumea cu rachiu şi cu bere, iar Dârstarii, Râfnovenii şi Românii nevoiaşi din Cristian vor fi obligaţi, ca şi până acum, să muncească în brazdă streină... pentrucă numai aşa vor putea trăi, altfel, dacă acel pământ ar fi al lor, ar fi expuşi... să moară de foame!?... D-l Czell, Întrebat cam de şi-a putut salva întreagă proprietatea, — ne va ameţi curiozitatea... cu rachiu şi bere. Iar d-l ministru, luat de icurt în Cameră, — ne va îmbăta... cu apă rece, scoasă din sursa industrialului său Regulament. Şi astfel Czell, pentru că-i ....ţel, va zâmbi fericit şi va străluci şi mai departe... ca aurul. Visul mare şi sfânt de a clădi prin reforma agrară temelia solidă a ţării noastre se evaporează. Solidaritatea oligarhiei deniei şi de dincolo de Carpaţi ni-a stricat toate socotelile. Ea nu cere să detestăm organizarea internaţională a muncitorimii, dar nu se sileşte să-şi întinză ea însăşi tentaculele ei internaţionale pretutindenea. Noi le simţim cum trec peste noi şi cum prind, încătuşează şi încearcă să sugrume frântura de viaţă care începuse să palpite în lumina curată a unor zori de atâta vreme aşteptate. Voicu Niţosea. Concediul nelimitat acordat d-lui Titulescu ar însemna, după ziarele din București, aranjarea amânărei impozitului pe capital, în lipsa d-sale — lu schimbul șederei confortabile la Paris. „ Viitorul“ dă, însă sub rezerva confirmărei, știrea că d-l Titoescu ar fi demisionat. „Unificarea" bisericei ortodoxe li, Ua svânt de dstvAare poste da bl■e?ic»! ortodoxe eunm unificarea sufletească. Slants! Sinod, Intra alte malta a dada In searanea din primăvară forasa îaabrăcămintelor preo|#şt», regalarea mssteţitor şi a barbe!. Părinţii noştri bisericeşti caată cu tot dinadinsul să dea «o înfăţişară damneseiascl41 ext»r!o»ră, slsjltorilor dela altar. Dar dela barbă şl până la „Înfăţişarea damnezelassi* lăastoi.ă a predata! şt mai ca seamă a poporului credincios, acte o distanţă foarte mare. ** Această distantă » rmlatc! SSizalate lor centraac de-a face din biserică o maşinărie administrativi la loc de instituţie morală , de-a preface religia codai! creştină intr’o sadă clericală, şi, da a îabeni spiritul si cu speculaţia politică. Biiirisa sa poate fi decât biserică.; niaato mal mai*, nimfe mai putin. Dupâ cam am za iaci odde, nenorocirea cea mai mare la biserica noastră, este că avem două date de oameni, ca concepţii şi credinţe religioase diferite, cam nu ştia dacă mai este vre-uni popor balcanic, dar latre popoarele civilisais Bacănesc idei aad. Chiar şi chinezii şi isponezii au pornit la Ujbpai din armă o mişcare din cele mi fraaaoase pentru purificatei şi unifieirea bodhismuluî, şantoismului şi «onfucia- Blamului ; o snifieer® spirituală şi socială dar au administrativă, nici Îs alt aess. Aşa cum saatsm noi Impărţiţ! — prin educaţis — ar tribui să svem dană biserici : «aa a poporalei de rând şi alta a pârarei căite. Pentrucă, la arma armelor, e un nos- B88S, ca la toate corporation!!» bisericeşti ca sa aleagă pareul cari Berna! ca nacele aparţin bisericei poporala!, iar la realitate au alte convingeri şi credinţe religioase. Şi e un fariseism prea exsgsicî, când pretinşii fruntaşi bisericeşti soboră adaes la anumite pritejuii la mijlocul mulţimilor, te Îndeamnă lainersa credinţelor flobierarilor s'sâmeşsşti, la cari ei singuri nu ţin sa a fiu foarte puţin. Pătura saltă a societăţii noastre aa socoteşte drept oala ta jarai căreia se f&vârte viata anal popor In îatrsg complexul el, deşi, ş! viata rdliglorsft. N*-i adevărat. Cât pentru interesul ce-1 poartă astăzi clasa noastră bine odnesii, ra’.igiaaei şi bisericei, ertodsxismul poste Închide ochii fără lumânare şi Înmormântat fără coroane şi car mortuar, ba chiar fără dangăt de elapot. Şi poporul ştie şi vede şi Ineste să imiteze. De aceea se golesc bisericii?, de aceea ta destramă tot mai mult viaţa morală şi da astea ne totpălmâalft gândirile una! viitor apropiat, căn-i, fără să fim bine înzestraţl cu lumina şi armele ştiinţei, vom rămânea fi firi tăria pe care ae-a dit o pâaă «cum rangM. Unire şl auificare saflstsască! Acesta e punctai principal asupra cirul a trebaa să ne oprim In discuţiile noastre ds unificări; aceasta a piatra c«a din capa!anghialai a s’jlaaai noastre în dorinţa şi lupta ds a dt ortodoxismuisi o eoaă forţă de viaţă şi nesmulai nostra o biserică cars sa’i satisfacă aecîSilţii? sufieteşti şi ea cores*pundâ spiritul si timpulai fi Împrejurăriior sociale. Ion Podea, fost protopop la America. * NOTA. — Articolul de față ea fi cel publicat într un număr anterior de părintele Podea conţin părerile autorului pe baza experienţelor făcute ca preot atât în America ca fi In Ardeal. Ele nu au de scop jignirea nimărui, ci sunt nişte păreri personale SINCERE alese tocmai pentru întărirea credinţei ortodoxe şi înflorirea bisericei noastre strămoşeşti. N. RED. Politica economico-financiară desastunoasă a guvernului Averescu — Salvarea crizelor în mărirea inflaţiei monetare. — Gonsumarea tuturor rezervelor depusă în comptu! aprovizionărei. — Depozitele de trate de la Banca Naţională ciuntite. — Bugetul are cifre intenţionat greşite. — Naassî din cetirea acestor ssabilifîi as poate lase sidse despre po idea desastruoasă ps care garantai Averea cu a das-o ps tgrenai eeoaomic-financiar. Cheitisasa împrumuislni ds 500 ml’ nioaov iei ia Banca Naţională daschizând an eoafilit iaiî« Stai şi bsuca noastră de omlalane, repune «headanoa in Întregul ei. Z'srui „Viitorai" ia «ohseeiosfă deaaftfă opiniei poblics — ab forma unui caaasntarla — eamparajie ea politisa !ls»aadarlMaseză — lucra?! a căror gravita e uo lntpâi«3a»A. ia a sa #psn-va tcxtaai: „D. Take Ionescu, interimarul de la finanţe, nu numai că nici nu se gândeşte să reducă datoria Statului la Banca Naţională, dar a cerut în zilele din urmă însă un împrumut de 500 de milioane băncei noastre de emisiune, pentru plata ordonanţelor Statului cari sunt în suferinţă la banci particulare. Şi nu mai punem la socoteală faptul că a consumat, tot de la Banca Naţională, toată rezerva care era depusă în complal aprovizionării, cum a consumat şi de la Cluj sumele din aceiaşi provenienţă, şi care trebuiau în mod regulat să servească la plata bonurilor de tezaur emise pentru cumpărarea mărfurilor vândute publicului de către Stat. Şi nici asta n’a fost deajuns. D. Take Ionescu, cerând cele 500 de milioane, n’a fost preocupat numai de favoarea pe care trebuia s’o facâ câtorva bancheri. Ministrul de finanţe al ţărei a cerut finanţei române să scape de faliment pe cei cari au speculat reul românesc la Paris, şi să deburseze astfel încă 110 milioane pentru salvarea unei bănci speculatoare, al cărei director a fost depus la Parchet..Sac: „Departe de a consolida moneda ţarei, guvernul actual face tocmai o politică contrară. Astfel, pentru plata contractelor nesăbuite ale d-lui general Văleanu, — care cumpără locomotive dela toţi negustorii de mode şi galanterie din Germania — s’a luat din depozitele de trate ale Băncei Naţionale aflate în acea ţară, şi cii trebuiau sâ servească exclusiv pentru garantarea emisiune!In sfârşit, tot guvernul actual, exportă aurul produs tn ţară, când toate ţările îl deţin cu grija şi-l prohibesc". Iar ftinpra f«laiul cum mte bsgsh! înîOimi*, „Viitorul* afirmi următoarele grave fapte: „La noi pe lângă că nu s’au făcut economiile bugetare necesare, dar guvernul a sporit cu încă 500 de milioane cifra cheltuelilor bugetului prezentat Camerei. Și încă unele cifre, cumsunt acelea de la ministerul de război, sunt fictive, și nu reprezintă nevoile reale. La unele regimente figurează căte 5—6 coloneii și locot,coloneii, sumele tuturor chalfcuelilor erau greşite Intenţionat, şi a trebuit să se dea de la echipament şi materiale spre a se plăti personalul Aceiaşi nesinceritate în bugetul ministerului de externe care, alcătuit în lei, se execută în franci, adică o diferenţă de 4 - 500 milioane. Până şi în Polonia personalul legaţiei se plăteşte In franci, şi miniştrii noştri din străinătate sunt îngrijaţi că nu mai ştiu cum să şi păstreze fondurile..." Iată ceea ce a ficat guverna! Averea cu din trasat de ţării. Şi, ca toate aceste, pretinde să mai guverneze ţara Am vria umis ca să vedem şi ziarele independent naţionale din Ardeal proeaiţiada-ce asupra acestor chestiuni de extremă gravitate. Aplanarea ului flintre latronii şiiratorilUrai nia Brap — Rezultatul tratativelor dela Inspectoratul central al muncei.— In urma istiiveaţlel d-lui Iaapsctor Ceanul Şef din Ministerul Muncii şi pria tratativele diutr® muncitorii şi patronii tipografi din Braşov, tratative prezidate de d'ta, s'a aplanat cost,letal de muncă al tipografilor. Pe viitoruritorii tipografi in Braşov vor fi plătiţi uniform (la fel) în toate tipografuil?» din localitate fără de nici o excepţie, adică nu mai este permis ca o tipografie să plătească urai mult sau mai puţin decât alta. Pentru luctatorii tipografi specialiști s’a hotărit ca fleeste tipografia sâ se îațeleagă şi aă fixeze «aparat cu acei lucrători ca’iarlile respective. Prin unificarea si uniformizarea de salarii a’au aatisfâcat complect muncitorii tipografi, care ceruseră urcarea salariilor in proporţia de 10 şi 15e/he Acest acord este valabil cu începere dela 19 Noembrie şi are caracterul provizor, adică până la întocmirea noului contract colectiv de munci şi sesismzis între salarile mnsacitorilor şi patronilor grafici din întregul Ardeal şi Banat, contract colectiv si a căror desbateri vor avea loc la Cluj sub preşedinţia d-lui Inspector general M. George** asistat da Inspector Central Popea. Politice. Printre parlamentarii averencani din Ardeal, întruniţi într’o şedinţă la Cluj, există, incontestabil, o vădită nemulţumire. Unii sunt nemulţumiţi din cauza neţinerii în seamă a pregătirilor funcţionarilor din Ardeal în opera de unificare administrativă. Alţii sunt nemulţumiţi din cauza abuzurilor săvârşite de către guvern şi înalţii funcţionari In Ardeal. In situaţia In care se află parlamentarii guvernamentali din Ardeal, nu a exclus că o parte din ei vor demisiona din partid. Unii sunt hotărtţi să şi înainteze demisiile chiar înainte de deschiderea Corpurilor Legiuitoare. DN. Mihalţ şi părintele Doianu fac mari sforţări pentru a determina pe deputaţi a renunţa la demisiile ce intenţionează a le trimite dlui Averesm.* Anumite cercuri politice ungureşti din Ardeal fac sforţări pentru a organiza un singur partid în Ardeal, iar la viitoarele alegeri să ia parte, cu condiţia, ca toţi locuitorii unguri să fie înscrişi în listele electorale. Până acum aceste sforţări n’au ajuns la nici un rezultat. E ştiut, că ungurii n’au participat până azi la viaţa politică şi astfel forţele lor s’au divizat. * „Viitorul“ da a ni publică talegrama trimisă da dl. N stor, şeful Partidului democrat al unirii din Bucovina d lui Ion I. C. Brâtianu, prin care aduce la cunoştinţă r utificarea înţelegerii cu Partidul liberal de către congresul Partidului bucovinean.* D-l N. Iorga întrebat dacă partidul da sub conducerea ca vageistra Îb Parlament, a răspuns : — A zice nu este prea puţin. Prefer să spun : Ferească D-zeu ! Fiindcă reintrarea opoziţiei în Parlament, nu s’ar putea face decât prin arcul de triumf pe care l’a oferit d. ministru de Interne d-lui Madgearu, ceea ce a determinat in mare parte retragerea opoziţiei". Iatribat apoi dacă totaţl s’ar retrage miasivul disterse sau guvernul ar lua o alta înfăţişare, a rânjEtoS: — Anumite schimbări aparente în guvern, n’ar însemna decât înlăturarea unor emanaţii, fondat rămânând acelaşi. Corespondenţă Din Brăila Scarlatina. După primul aviz a! medicilor reiese că cazările de ssarlattaâ au început a se Xîssmjina. Ziaristice. Ziariştii dis localitate §! corespondenţii de z a e iatreciaâa se acum câîsva z le sa pus bazele Asociaţiei ziariştilor ssisrtaji sub denumirea „Presa*, alegând de preşedinte pe d. Iosif Klekaer, secretar d. Constantin Arsens şi cader pe d. Nicolau. Fraude la Primirii? In urma inclamaţiunei făcută de către d. G. Ioaniţiu, avocat, fost şef al Coataniocanuldemisionat din acest post şi din Partidul averescan, la momentu! când a făcut reclamania la Parchet domnul procuiror general Vasiliu, secondat de domnul prim-procuror Ivanovici « d. judecito? Mărgărit al cabiastalui II. de Instrucţie, făcând cercetări, se pare că în adevăr ar fi descoperit toaste făcute de către doi din membrii Comisianei Interimare. Magistraţia a dispus transportarea mai multor dosare de Ia primărie la parchet Pâinea. Preşe dintele coaalsisi isterimare la unire cu brăţării au hotărît ca ds acum înainte să se s coată numai o singură «ailtat» die piins şi care se va vinde cu preţul de 3*50 iei. Cetăţenii s unt nemulţumiţi de această nouă şi care a preţuia la pâine. Arestarea unor criminali. Acum câtva timp agentul special al origanei de Siguranţă, Sici, a reuşit să aresteze pe individul Ion Moisescu care locuia sub un numa fals în jud. Bolojani. Acest individ în complicitate ca un frate al său Vasile Moisescu în anu 1915 au asasinat pe bătrânel arbion.