Gazeta Transilvaniei, 1923 (Anul 86, nr. 1-157)
1923-03-23 / nr. 62
1 " TS: rL' :?3A|â □odRTA'-',;I ffflAŞOV Telefon 226 ■-sisttaemenî enual 200 le!fteriu strein State 500 lei Aîtmţeri, reclame, după tarif • uiddiâ la 1838 de George Bariţiu Apare In fiecare zi de lucru Un nou record criminal al regimului şobolanilor: Se exclude un deputat opoziţonal în absenţă luându-i-se dreptul de apărare, iar* dreptul de interpelare a fost suprimat sine die. Oare ziua de mâne ce ne va aduce 1 9 ANUL si LXXXVI-lea n-1 62 SUMARUL 2 Leu Braşov, Vineri 23 Martie 1923 OPOZIŢIA UNITA NU IA PARTE LA DISCUŢIA CONSTITUŢII Parlamentarii Opoziţiei unite înmlrindu se ori la amiază, au dat următorul Comunicat:* , Partidul naţional roman şi partiul ţărănesc, consecvente cu hotărârile din trecut, răspunzând voinţei naţiunei şi-au dat toate ştiinţele, ca prin mijloacee legale, să împiedice luarea în considerat a proiectului de Constitute al guvernului liberal. „Cu toate stăruinţele deputaţilor part de pr Opoziţiei unite şi au tot protestul opiniei publice, guvernul loviturilor de Stat şi parlamentul urnelor furate, în noaptea de 19 Martie, a votat luarea în considerare a proiectului de Constituţie. „Deputaţii şi senatorii partidelor unite, desoldarizăndu-se compet de răspunderea şi urmările acestei nelegiuiţi, protestând din nou in contra acestei încercări de a impune ţării prin un parlament ilegal nou, aşezare de stat, nu hotărât să nu se mai prezinte în parlament cât timp va ţine parodia desbaterei pa articole. „Se vor prezenta numai in ziua destinată pentru desvoltarea interpelărilor. In acest timp lupta extraparlamentară va continua în toată ţara în conformitate cu planul stabilit1. Cu prilejul consfătuirii de eri, parlamentarii Opoziţiei unite au mai hotărât să fie întruniri publice şi în nouile provincii, concomitent cu cele cari le vor ţine în Capitală şi oraşele din Vechiul regat. Opoziţia unită va ţine Duminecă, 25 c., două mari întruniri publice, una la GALAŢI, la orele 6 dim., alta la BRĂILA la orele 2 d. a. Vor lua cuvântul d-nii: luliu Maniu, şfeul Partidului naţional român, Al. laida- Voevod şi alţi fruntaşi ai Opoziţiei unite. Prăpastia... S-a relevat la timp în presă că cu prilejul audienţelor fruntaşilor Opoziţiei la Palat, Suveranul, după ce a ascultat destăinuirile pe care un fruntaş al Opoziţiei le făcea asupra abuzurilor şi ilegalităţilor guvernului în alegeri, M. Sa Regele s-ar fi exprimat că are cunoştinţă de toate acestea. Expliaţia, că cu toată această afirmaţie, M. Sa a dat înalta aprobare ca deputaţii teroarei şi urnelor furate să formeze Parlamentul guvernului M. Sale, nu o putem găsi decât într'un singur fapt: cei ce au „justificat" teroarea şi jaful urnelor cu motive de „mari Interese de Stat", au căutat ca cu aceleaşi motive să înduplece şi pe Rege la aprobarea operei lor. Numai aceasta poate fi explicarea. Să zicem, deci, câ Suveranul a fost sedus. Dar afirmaţia de mai sus a M Sale este o recunoaştere că şi dacă nu la început, dar mai târziu totuş s-a convins Suveranul ţârii de această seducere, care însemna deja un gol între Palat şi popor. Natural, că după orice recunoaştere a unei greşeli — supunând numai intenţii curate — se aşteaptă o reparare a acelei greşeli. A sosit vremea depunerii în Parlament a proiectului de Constituţie. Ori-şi-cine se aştepta ca Suverana să manifeste o anumită rezervă faţă de opera nenorocită, — întitulată „Constituţie" — a celor ce îl mai seduseră odată. Ce se întâmplă însă ? Cu toată protestarea tuturor partidelor politice, cu tot protestul presei, cu toată împotrivirea ţ£rii întregi, opera liberală primeşte din nou aprobarea prea înaltă. Iar atunci când poporul vrea să pornească în faţa Palatului ca săl convingă pe Suveran că nefasta operă liberală, care primise aprobarea regală, era un jug pentru supuşii Măriei Sale, calea spre Palat a zecilor de mii de cetăţeni a fost închisă cu cordoane militare, şi dela Palat li s’a trimis vorba că M. Sa a plecat la vânătoare.... Ori, dacă Regele este el ţării, nu ştia Suveranul că în acea zi poporul vroia să se apropie de Palat şi să-i arate prăpastia, pe cere guvernul său a săpat-o şi o adânceşte tot mai mult între ţară şi Suveran? Nu ne putem închipui ca Suveranul să nu fi ştiut acest lucru. Şi cu toate acestea poporul, în drumul său spre Cel ce plecase la vânătoare, a trebuit să se lovească de pustiie şi baionetele armatei. Iată deci, cea mai vorbitoare dovadă că poporul nu este împotrivă şi nu fuge de Suveranul ţării. Iar dacă lucrurile se petrec tocmai invers, vina nu mai poate fi a poporului. Este o vorbă românească: „Cine fuge de tine, nu te poate suferi“. Să nu se uite deci că poporul nu mai poate suporta ca dragostea lui faţă de Suveran, să fie răsplătită cu dureroasa învăţătură a proverbului de mai sus. Să se înţeleagă acest lucru peste tot unde trebue înţeles şi pastă când nu va fi prea târziu. i Vaida despre Miile de Cerneri într’un Interview acordat ziarului „Lupta*, d-l Vaida vorbind de scenele ruşinoase din şedinţa de Marţi a Camere*, a spus intre altele: „Şi mai ruşinos a fost atacul pregătit de bătăuşii majorităţii asupra celui mai slab fiziceşte dintre parlamentarii Opoziţiei, şi anume asupra deputatului Munteanu, pe care l-au prins între bănci şi părete, când rămăsese numai el dintre ai noştri în incintă şi l-au bătut mişeleşte. „A trebuit să revenim noi, cu forţe unite ca să-l putem scăpa. „Alt caz este al senatorului Şorbală, pe care l-au prins la garderobă, pe când se îmbrăca, d-nii chestori Manolescu-Strunga şi Dobrescu-Tulcea. Acesta din urmă, a pălmuit pe senatorul Sorbală, care era pus în imposibilitate de a se apăra. „Iată în ce condiţiuni a început votarea Constituţiei, acei cari se laudă că vor întrona prin ea ordinea!" O scrisoare către Rege D-l Maior C. Ștef&neseu-Di &g&ne$ti, fost adjutant al A. S. R. PrÎBCipele Noul&e, publică următoarea «crioar^ deschisă către M. S. Regele in ziarul „Epota"1. Majestate, Ca unul ce am foit mai mult de doi ani, credincios servitor al Tronului, pe lângă A. S. R. Principele Neculai, în anii cei mai gingaşi ai tinereţei Sale, am venit astăzi la Palat pentru a cere Majestăţei Voastre şi M. S. Regina o audienţa în scopul ca să comunic diferite chestiuni în intimă legătură cu acel serviciu. Vroiam să arăt între altele cum din mijlocul ţărănime! mă ridicasem la această demnitate unde numai tactul şi meritul m’au putut menţine atâta timp cât am crezut, dar totodată vroiam sâ arăt cu probe materiale ce grozavă luptă am dus împotiva ticăloşiilor a doi politicieni liberali care lucrau disperaţi să mă gonească de lângă Miria Ta. Unul, omul d-lui Vintilă Brătianu mă redusese literalmente la foame ca soţia şi patru copii. Altul omul d-lui Ionel Brătianu, a fost instrumentul făţarnic al celei mai dureroase intrigi ce s’a ţesut contra mea. D-l Zănescu intrând la d-l mareşal al Palatului, general Angelescu pentru a povesti sosirea mea în scopul de mai sus, d-sa mi-a trimis răspuns câ e grăbit să plece, fără nici un alt adaos impus şi de răspunderea d-sale şi de atenţiunea ce o merită ce!ce au dovedit prin fapte devotamentul şi serviciu! lor credincios. Adânc mâhnit m’am resemnat, rămânând să denunţ publicului toate adevărurile atunci când imunitatea parlamentară îmi va garanta libertatea cuvântului. Pe de altă parte vroiam să informez pe Majestatea Voastră că toţi, oameni din ţară conducători ai curentelor de răspundere viitoare ca d-nii: Iuliu Maniu, Vaida Voevod, Matei Cantacuzino, Nicolae Iorga, Ioan Mihalache, general Averescu, Toma Stelian etc. cer alături de întreaga opinie publică nefalsificată cu bani, ca sâ nu se voteze sub baionete Constituţia Nouă şi să nu jure Maiestatea Voastră pentru respectarea ei căci o mare prăpastie s’ar săpa prin aceasta între Tron şi Nafiune. Trebuia ca aceste grele rânduri să le trimit în plic închis, însă iertaţî-mă Majestate, am pierdut încrederea că epilcul s’ar putea strecura printre pânzele ce s’aa lăsat de Curteni între Măria-Ta şi Naţiune, Nadajduesc însă, că ziarul acesta va fi pus pe masa Domnului tuturor Român lor de vreunul care a văzut la Iaşi urgia ce am înfruntat apărând ca Procuror militar acum trei ani, persoana Majestăţei Voastre împotriva unei acuzaţiuni că părtiniţi partidul liberal. Să trăiţi Maiestate! Maior C. Ștefănescu-Drăgănești, avocat. Coasi® literal ale Senei Modificări la capitolul despre libertatea presei. Un acord între biserica ortodoxă şi cea otnită. Senatul a adoptat amânarea disensiunii articolelor 18, 19, 20 şi 21 privitor la regimul proprietăţii şi a naţionalizări subsolului precum şi a articolului 23 privitor la libertatea conştiinţei. La articolul 23 despre căsătoria religioasă Mitropolitul Primat a propus amendamentul ca să se prevadă în Constituţie obligativitatea cununiei religioase. Amendamentul a fost respins cu 56 voturi contra 38. După o discuție mi lungă s-a primit la articolul despre libertatea presei următorul amendament: Se vor judeca de tribunalele ordinare „îndemnurile directe la asasinate şi rebeliune, în cazurile când n’au fost armate de execuţiane". Calomniile, înjuriile, dinamafiunile aduse particularilor sau funcţionarilor publici, oricare ar fi atinşi în piaţa lor particulară". La articolul, care vorbeşte despre „biserica dominantă“ s’a ajuns la următorul acord între biserica ortodoxă şi unită română. Articolul 22 a fost redactat in sensul următor: „Biserica creştină ortodoxă şi biserica unită sunt româneşti. Biserica ortodoxă va fi dominantă în Stat, iar biserica unită are întâietate faţă de celelalte culte “. Mitropolitul primat Miron Cristea şi mitropolitul Suciu au mulţumit Senatului, pentru modul înţelept cum au urmat certurile religioase din Ardeal. Spicuiri.