Gazeta Transilvaniei, 1924 (Anul 87, nr. 1-149)
1924-07-22 / nr. 75
.K "*'Hf 4 ftXXXVII-lai Bl 75 WWIARflL 2 Lei vr* ALarți 21 Iulie 1924 iiwnrri niqiS Jj ubuioj inpuoddd âmţ[no i§ Banţoioţit nitnod iiunitmoosy eoetoitqig 56 It ta’ufcia şi administMţi* PIAŢA LIBERTATEI BRAȘOV Telefon 226 Abonament anual 360 lei Pentru străinătate SCO Iei Arturitori, reclame, după tarif. Fondata 1» 1838 »« George Bariţiu Apare în fie-care zi de lucru Fără o presă naţională cinstită şi democratică, un popor nu va da niciodată măsura însuşirilor lui culturale şi politice. E ca şi cum ar grăi prin gura streinului. Motivul patru care liberalii sunt la putere — după propria lor mărturisire — Avem atâtea nevoi întăun , trai ţării noastre cari îşi aşteaptă rezolvarea, iar peste hotare se petrec lucruri cari atrag atenţia întregei lumi. Conferinţa din Londra, bunăoară, prezintă o importanţă, care nu poate fi trecută cu vederea de nici un om capabil să-şi dea seama de însemnătatea problemelor şi hotărârilor acestei conferinţe. Poate că ar avea dorinţa, ba drept chiar, şi neamul nostru să fie mai de aproape iniţiat cu lucrările acestei conferinţe, fiind vorba de chestiuni care nu sunt streine de interesele ţării noastre. Presa altor ţări îşi înţelege această datorie. La noi, însă, telegrame scurte şi alese pe plac de către suveranul control ce se face asupra ştirilor sosite din streinătate, te pun în imposibilitate de a fi în clar cu astfel de chestiuni. Cel mai indicat să aducă informaţii cât mai multe şi mai precise şi să facă aprecierile necesare asupra lucrărilor conferinţei de la Londra, ar fi oficiosul guvernului. Reprezentanţii pe care ţara îi are acolo îi dau această posibilitate. Cu toate acestea, „Viitorul“ găseşte pentru articolele sale de fond probleme cu mult „mai importante" decât „fleacurile44 din capitala Angliei. In ultimul său număr, bunăoară, acest ziar caută să dovedească — născociri de cari lumea râde de mult, — că partidul naţional e regionalist. A mai stărui asupra acestei chestiuni, atât de mult şi de des desminţite prin fapte, însemnează a te mărgini în cercul strâmt al intereselor înguste de cari este condus partidul al cărui apărător este oficiosul liberal. Cu toate acestea, „Viitorul” stăruie în această caraghioasă acuzaţie, iizuindu-se să dovedească, pe baza ei, că „partidul naţional nu e capabil să ia răspunderea conducerei“. Pentru liniştirea oficiosului, spunem şi noi: Până când partidul, care în faţa problemelor grave, ce azi preocupă toată lumea, se îndeletniceşte cu teme de felul celor apărute in oficiosul guvernului — desigur, că este singurul chemat să stea la guvern!... Bursa de azi — 21 Iulie 1924. — București: Francule vean 41.75; lie* sterisă: 998; dolaris 1228;ir* italiană 989; coroana cehă 6.78 Vito a: 3265. Deschiderea la Zurich, bcul 2.45. Un act de Presa româneasca a fost nevoită să înregistreze tocmai în zilele aceste o serie de plângeri pentru puţinul interes, ca să nu zicem pentru lipsa total de solicitudine din partea conducătorior teriî, faţă de scrisul românesc. Ne sunt încă în proaspătă memorie protestele unanime ale sindicatelor şi asociapuirilor pressei româneşti, ale Atoraţiunei scriitorilor, la chestia scumpirii hârtiei prin care se da una din cele mai simlitoare lovituri gazetăriei, având ca primă urmare scumpirea ziarelor sau dispariţia lor. Tot atât de bine ne aducem aminte de recentul protest al sindicatului ziariştilor din Ardeal şi Bănat în contra dispoziţiei ministrului comunicaţiilor, prin care au fost lipsiţi pe nedrept o serie întreagă de vechi gazetari ardeleni de favorul permisului liber pe căile ferate. In loc de un sprijin efectiv şi de o solicitudine cât mai largă pentru una din cele mai importante bresle intelectuale ale ţării, constatăm la factorii competenţi de la noi duşmănie, indiferentism şi indolenţă. Cât de bine ne cade când vedem că în toate ţările civilizate se petrec lucrurile nu ca la noi, că se mai găsesc bărbaţi de stat şi miniştri, cari în calitatea lor oficială ţin să aprecieze în public eforturile presei în pilda altora, recunoştinţa 15 şi ale gazetarilor acordându le tot sprijinul posibil, fapte cari ne fac să nădăjduim în zile mai bune şi pentru presa română. Zilele trecute, sindicatul presei cehoslovace a adresat ministrului de externe dr. Beneş, care a împlinit 40 de ani de viaţă, o felicitare în care se relevă activitatea ziaristică a ministrului şi solicitudinea sa faţă de rostul, unzuinţele şi pretenţiunile presei cehoslovace. La scrisoarea de mulţumita adresată preşedintelui sindicatului, ministrul dr. Beneş scrie, intre eitele: „In ce mă priveşte aş face bucuros şi mai mult decât îmi este posibil pentru ziariştii noştri. Cunosc o iala grea ce-o duceţi precum şi nevoile voastre. Vă pot asigura — şi aceasta o fac cu cea mai mare bucurie — că vei găsi în mine întotdeauna omul, care urmăreşte cu interes tot ce vă priveşte şi care, cât va sta în putere, va lucra pentru ameliorarea şi asigurarea situaţiei voastre materiale şi morale“. Ministrul dr. Beneş este un european Football in Braşov Uatchul de eri între echipa campioană a Sibiului, Şoimii şi echipa braşoveană (isseasc?) Olimpia a’a terminat cu 3:1 pentru Şoimii. Gradaşi oristm pontic american — Cine poate să aspire la Presidenţia Republicei Statelor Unite Primarul New-Yorului, în discursul său către delegaţii Congresului partidului democrat, a spus între altele: „Idealismul şi patriotismul iar nu interesul partidului şi speranţa supremaţiei lui, trebuie să vă conducă în deciziunile dv. „Majoritatea poporului american doreşte a avea un guvern cinstit, care să fie liber de orice dominaţiune a grupurilor egoiste, ca şi a reprezentanţilor diferitelor interese personale*4. Despre candidat a spus că trebuie să fie nu numai un spirit de umanitate şi democraţie adevărată, dar să aibă cunoştinţa deplină despre importanţa zilelor de azi, cari cer, pretind în prima linie, cinste“. Dar Ion Brătianu, dictatorul României, ce zice? Minorităţile în toiul criticelor şi plângerilor pe car leînregistrează zilnic ziarele minoritare din Ardeal pentru diferite acte ale guvernului sau ale autorităţilor române, pe care le consideră ostile şi păgubitoare pentru exitenţa lor naţională, aceste ziare au ajuns pentru o zi la un punct de linişte. Cauza este atitudinea pe care a manifestat-o zilele aceste în public M. S. Regele cu privire la chestia naţionalităţi Ior. Ziarul „Brassoi Lapok* comentând, în unul de ori, la loc de frunte, cuvintele spuse de Suveran cu prilejul inaugurării cursurilor universităţii populare din Vălenii de munte, consideră cuvintele despre înfrăţirea popoarelor conlocuitoare ca dorinţa intimă a unui Rege nobil, înţelept şi bun „Regele a spus — scrie „R. L.44 — că atunci când Românii ne vor primi ca nişte fraţi şi noi ne vom simţi ca atari. Un adevăr mai înţelept şi mai luminos nici că se poate! Şi când statul român ne va considera de cetăţeni egali în drepturi şi datorinţe, noi deasemenea ne vom considera de atari, fericiţi şi cu mândrie44. „Cei ce conduc azi destinele României să ne permită, ca o garanţie a fidelităţii şi fericirei noastre, sincere, să ne putem simţi, în conformitate cu dorinţa Regelui, cetăţeni români liberi şi egali44. * Sâmbătă, la amiazi, au fost primiţi într’o audienţă mai lungă ce MS. Regele la Sinaia d-nii Lutz Korodi, fost secretar de stat, şi dep. bănăţean Krauter, cari au înmânat Regelui un memoriu în chestia examenului din limba română, cărora trebuie să se supună profesorii secundari şi învăţătorii germani aplicaţi la şcolile confesionale germane din Banat şi Ardeal. Cu prilejul acesta, delegaţii germani au expus Suveranului întregul complex al chestiunilor școlare minoritare din punct de vedere al intereselor vitale de stat, cerând îndeosebi ca examenele ordonate să se anuleze. Ziarul „Kronstädter Zeitung* publicând în unul de ori un comunicat despre decursul acestei audiențe, scrie între altele: „Regele a recunoscut fără nici o rezervă importanţa uriaşă a unei soluţii satisfăcătoare a acestei chestiuni ... D-nii Korodi şi Voci de ureă, despre Rege. Krauter au părăsit castelul regal cu sentimentul precis, că rezolvirea satisfăcătoare a chestiunilor aduse în discuţie, cari stau în cea mai strânsă legătură cu consolidarea şi liniştea ţării, vor constitui obiectul unei preocupări neîntrerupte a Suveranului în direcţia aceasta şi că însemnătatea deosebită a acestor chestiuni este deplin apreciată la locul cel mai înalt44. Criza politică dn lugoslavia — Demisia guvernatul. — Probabile alegeri generale noni. — — Dela corespondantul nostru. — Belgradie. — Criza politică din Iugoslavia începe să capete o rezolvare prin demisiunea guvernului Passici. D-l Passici s’a văzut nevoit a-şi înainta demisia faţă de agitaţia puternică a opoziţiei şi în faţa scandalului ce izbucnise prin destăinuirile ziarelor de opoziţie. Bătrânul dictator crede că va determina pe regele Alexandru să facă noui alegeri, formându-se în vederea aceasta iarăşi un guvern Passid. Opoziţia se agită şi cere garanții pentru libertatea alegerilor. Deocamdată, regele se consultă cu fruntașii politici. O expediţie senzaţională în apropiere de Polul nordic O expediţîe condasă de dr. F. S. Schmidt a pornit sâ cer* ceteze teritorial cuprics latre râurile Colville şi Porcupine, te* ritoria ia întindere de circa 53.000 mile patiste, asde după •pusele Eschmosilor s’ar «fla lacuri calde ;i iscări mari de petrol. Urmele lăsate de animalele ce traesc în acel ticot sunt mii mari ca o farfurie de sapă. Se presupune Că se mai găsesc mastodonfi în acea regiune. In anele iocuri s’ar gas! izvoare de apă ferbinte, astfel că acolo nu este niciodată iarnă Deocamdată se presupune* Dr-al Schmich va raporta, îa cu* râad, ceea*ce a găsit și se vști cât adevăr este în spaseta indigenilor. e