Gazeta Transilvaniei, 1933 (Anul 96, nr. 1-99)
1933-01-01 / nr. 1
Pagina 2 irii lui Ka Irai la Braşov Ca omagiu memoriei şi activităţii laborioase a marelui dispărut Spiru Haret, în ziua de 18 Decembrie a. c. , a făcut comemorarea a 20 ani de la moartea sa. Invăţătorimea română din întreaga ţară, a ţinut să comemoreze pe cel care a fost îndrumătorul ei. In cadrele unei festivităţi impunătoare, a fost comemorată amintirea lui Spiru Haret şi de Asociaţia învăţătorilor din oraşul şi judeţul Braşov. După parastasul oficiat la biserica Sf. Nicolae din Şcheiu, toţi învăţătorii, în corpore, au asistat la şedinţa comemorativă, ţinută în sala festivă a liceului „Andrei Şaguna". Dl Romulus Cosma preşedintele Asociaţiei, deschizând şedinţa dă cuvântul d-lui institutor Gheorghe Muşătescu de la şcoala primară Nr. 4 Braşov, care desvoltăconferinţa, tratând despre activitatea şi personalitatea lui Spiru Haret, înfăptuitorul şcoalei şi apostolul culturii româneşti. Această conferinţă, însoţită de expunerea frumoasă şi documentată, a adus un omagiu strălucit celui dispărut, fiind ascultată cu mult interes de public şi învăţători. Ca încheiere s-au păstrat câteva momente de reculegere, într-o profundă şi emoţionantă tăcere. Conferenţiarului i - a mulţumit de d-l preşedinte, în cuvinte de adevărată dragoste colegială, pentru expunerea făcută. Corul Asociaţiei, sub conducerea pricepută a d-lui director Romulus Ardeleanu, a executat mai multe coruri cu o precizie şi armonie perfectă, delectând publicul asistent. Prin munca stăruitoare, jertfa de timp şi interpsii membri şii cetlce, a reuşit ca frumoase. Această activitate culturală e un merit şi un punct din programul frumos ce-l desvoltă şi fiecare la şcoala sa şi în satul său. Conduşi de acest ideal, se contribue foarte mult la ridicarea nivelului cultural. La această comemorare au mai luat parte ca invitaţi şi dl Dr. Iosif Blaga protopop, d-nul Gheorghe Cuteanu prefectul judeţului, dl Dr. Cornel Voicu primarul oraşului, dl Dr. I. Turtea preşedintele Asociaţiei profesorilor secundari, însoţit de o delegaţie de mai mulţi profesori şi d-1 Ioan Moşoiu directorul liceului „Andrei Şaguna". D-1 preşedinte mulţumeşte distinşilor oaspeţi pentru participarea la comemorare şi pentru armonioasa conlucrare la promovarea intereselor şcoalei primare, încheie apoi şedinţa urmând ca după masă să se continue cu conferinţa pedagogică a d-lui insp. şcolar Andrei Pora şi adunarea generală a Asociaţiei cu programul fixat. Conferinţă pedagogică. La ora 15.30 d-l inspector şcolar A. Pora îşi începe conferinţa d-sale, tratând despre metodele noui în educaţie. Această conferinţă a fost ascultată cu mult interes de corpul didactic. Expunerea frumoasă, argumentarea bazată pe principii şi experienţe, a captat atenţia şi a convins pe ascultători de directivele pe care trebue să le urmeze „Şcoala vieţii, prin viaţă, la viaţă". Fiind timpul înaintat, cu consimţământul unanim al adunării, se amână discuţia punctelor din programul adunării generale, până la şedinţa ce se va fixa în luna Februarie sau Martie 1933, când va urma să se ţină o şedinţă numai pentru scopurile Asociaţiei. Se discută chestiunile mai urgente cu organizarea cercurilor culturale, cu respectarea legii de armonizare a salariilor, încadrat. La asabularea acestor chestiuni de importanţă covârşitoare, în ce priveşte situaţia materială şin echitatea cauzei, au luat cuvântul mai mulţi învăţători, cerându-se individual darea în judecată a Ministerului Instrucţiunii, pentru nerespectarea dispoziţiunilor legii de armonizare, iar pentru salariile restante să se facă tot individual somaţiile de lipsă prin portărei. Se va mai cere şi eliberarea de ordonanţe individuale pentru salariile restante. Rămâne stabilit, că acţiunea se va face de fiecare individual şi nu de Asociaţie, fapt care a fost adus la cunoştinţa adunării generale, de d-l preşedinte R. Cosma, din incident. După acest anunţ, d 1 Gheorghe D. Ionescu, directorul şcoalei primare Nr. 1 Braşov, pe un ton foarte agitat, mai mult sbierând, se adresează d-lui preşedinte Romulus Cosma, că în calitatea d-sale de srevizor şcolar nu e amisibil să pronunţe că cine vrea poate să facă formele individual, dar nu se pot face colectiv. Mai ripostează că d-l R. Cosma şi în calitatea de srevizor, durere, ar trebui să susţină mai mult cauza învăţătorească şi să nu fie indiferent de acţiune. Atitudinea d-lui G. Ionescu a produs o impresie penibilă în sală, mai mult că erau şi persoane streine de corpul didactic,venite la concertul de colinde, ce urma să înceapă la ora 17.30. E condamnabilă această atitudine, care numai colegială şi înţeleaptă nu se poate socoti. Patima, răutatea şi neînţelegerea nu ar trebui să aibă loc în mijlocul membrilor unei asociaţii, care e compusă din oameni cari trebuiesc să fie conduşi de ideal, înţelegere perfectă, solidaritate şi mai presus de toate de iubire şi stimă colegială. Participant. FOILETONUL „GAZETEI TRANSILVANIEI". Pe unu Bortiisi issue fila le Menlailer" de V. Bogza Neamul acesta românesc a avut rare momente de linişte internă sau externă. Eminescu avea, precum ştim, pentru caracterizarea istoriei noastre, expresia „un şir neîntrerupt de martiri", iar recenta deshumare a rămăşiţelor Brâncoveanului, a reamintit o epocă, al cărei dinamism sfârşeşte prin a întrupa o incomparabilă putere tragică. Generaţia noastră încă suportă vremuri complect tulburi. Nimeni nu contestă că ne aflăm într’o epocă de adânci transformări, sau cum s’ar spune „în tranzit" spre vremuri nouă. In asemenea epoce relativitatea şi deci nestabilitatea aşezămintelor apare evidenţă, întrucât îndepărtarea de mersul obişnuit al lucrurilor, îi dă o îndoită potenţare prin desorientarea ce o provoacă. De aici neîncrederea în prezent şi dezarmarea în faţa unor realităţi care invadează individualitatea fără putinţa de a fi fost prevăzute. Pentru mintea omenească însă, nevoia unor puncte fixe, de sprijin, este primară. Fireşte deci că, atunci când nu şe află asemenea suporturi în realitatea obiectivă reflectând o anumită ordine de idei, şi le construeşte, fie imaginând, fie idealizând stări de fapt, mai mult sau mai puţin anormale. In situaţii de felul acestora întâlnim apoi toată gama personalităţilor : unii mai talentaţi, alţii mai puţin talentaţi, unii speculând asupra elementelor economiei contimporane cu o rară inteligenţă, dar fără să poată deduce astfel soluţii imediate ale unor probleme pentru rezolvarea cărora termenile cele mai aproximative, umplute cu eforturile cele mai mari, (dacă nu la noi, cel puţin în alte ţări), se dovedesc complect plecate neprevăzutului. In sfârşit pe treapta ultimă stau fanaticii mari şi mici, obscuri sau c’o anumită suprafaţă în viaţa publică, partizani ai unor mari creaţiuni teoretice, a căror încercare de realizare experimentală însă, — cel puţin până ’n prezent —, s’a dovedit falimentară. Conferinţa d-lui prof. Ilie Cristea la secţiunea locală a „Astrei", provocând indignarea celei mai mari părţi din asistenţă, un articol de elogii fără rezerve în ziarul Dimineaţa, şi o recenzie sumară a d-nei Căliman în coloanele acestei gazete,1) mi se pare că exemplifică precis această categorie ultimă.,, Premiza generală a conferinţei era considerarea evoluţionistului ca singura realitate eternă. Prin urmare omenirea ar trebui să înţeleagă în sfârşit această realitate afirmată de la Heraclit până dincoace de Bergson şi explicată în mod divers între aceleaşi limite din istoria foosofiei. Evidenţa fenomenelor, sau poate însăşi fenomenele — singure cognoscibile —, nu sunt altceva decât momente ale devenirei. Ideea de evoluţie este deci fundamentală. Aşa încât, începând, dacă voiţi, cu costumul ţărănesc şi trecând prin unităţile sociale de la cea mai simplă,— familia —, în forma lor actuală n’au „nici un legământ cu eternitatea". Tradiţionalismul corespunzând unei simple stări subiective, — dorinţa de stabilitate —, nu are nici un sens. Principiile chiar, odinioară considerate patrimoniu indisolubil al ştiinţei, sunt şi ele relative, prin urmare se schimbă după legile evoluţiei, prin urmare nu sunt veşnice. Fenomenele sociale alcătuesc categoria a cărei evoluţie ne interesează, şi cauzele acestei evoluţiuni sunt cuprinse în infrastructura — economică, — a societăţii. Suntem obligaţi aşadar să recunoaştem primatul incontestabil al economicului, asupra tuturor celorlalte categorii de fenomene, şi interpretarea materialistă a istoriei, ca singura " De altfel, fără textul conferinţei — pe care până acum în zădăr l-am aşteptat să apară tipărit undeva, o recenzie amănunţită nici nu e posibilă, plauzibilă. Infrastructura (economică) este deci aceea care dă tonul evoluţiei sociale. Karl Marx a avut ideea de a împrumuta din filosofia Hegeliană legea triadei „teză, antiteză, sinteză", şi aplicând-o fenomenelor sociale, le-a determinat modalitatea de evoluţie. Este cea mai pozitivă dintre influenţele exercitate de dialectica Hegeliană. Iată — deşi este cunoscut —, cum la Hegel triada fundamentală porneşte dela conceptul de „existenţă, odată stabilită ideea de „existenţă" ea declanşează imediat şi în mod necesar un contrariu „inexistenţă", sau dacă voiţi, după propria expresie a filosofului ger- man, teza existentă, „conţine" în ea antiteza inexistentă şi contrarietatea acestor două concepte (pure) se rezolvă în sinteza „devenire". Iar Marx raţionează principial în felul următor: Capitalismul va declanşa în mod necesar o antiteză întrupată în proletariatul de toate speciile, şi sinteza nu va putea fi decât colectivismul. Hegele ajunsese la această nouă formulă de „dialectică între contrarii", studiind fenomenele istorice şi exemplificându-şi-o apoi cu dânsele. împrumutul lui Marx este aşadar direct. Vreţi acum un exemplu con- cret, concludent faţă de consi- deraţiunile teoretice , de până aici ? — şi acum începe cuprinsul propriu-zis al conferinţei, d-l prof. Iile Cristea ne oferă cu importante desvoltări realizările din Rusia Sovietică . Acolo este egalitate, libertate şi dreptate ; acolo nu sunt muritori de foame, fiindcă nu este şomaj ; acolo virtutea burgheză a economiei, este cel puţin inutilă, pentru că bătrâneţele şi îngrijirea în caz de boală sunt asigurate ; acolo sunt uzine minunate, şi satele dacă n’au ajuns încă pe aceeaş treaptă cu oraşele, vor ajunge — probabil —, cel mai târziu la sfârşitul unui al doilea plan quinquenal ; în sfârşit, „istoria" începe deabea în Rusia Sovietică, celelalte state trăind încă în „preistorie"... Acesta este foarte pe scurt conţinutul conferinţei d-lui prof Cristea, reprodus atât de exact cât memoria mă poate ajuta, întrucât nu am textul conferinţei. • «9 Şi acum ţin să scot de la început din discuţie ideile asupra evoluţionismului hegelian, a căror desvoltare forma introducerea conferinţei şi premiza ei generală, chiar dacă d-l conferenţiar în timp ce-şi fondează întreaga desvoltare a temei d-sale pe dânsele afirmă că „înseşi principiile sunt schimbătoare", şi chiar dacă principiul triadei hegeliene şi marxiste este în sine discutabil astăzi. Deasemenea nu mai reamintesc observaţiunea făcută de d-na Valeria Câliman, asupra diferenţei între atitudinea d-lui conferenţiar, ştiinţifică în introducere şi fanaiie subiectivă în tratarea conferinţei, diferenţă pe care în rezumatul de mai sus m’am silit s’o redau cât mai obiectiv cu putinţă. Este firească întrebarea dacă din consideraţiunile evoluţioniste, — justificate prin teoriile hegeliene sau altfel —, concluzia GAZETA TRANSILVANIEI Cimisihii Iuni. Brapi Despre decursul şedinţei Consiliului Municipiului Braşov, ţinută în ajunul Crăciunului mai aducem următoarele amănunte : D . primar C. Voicu a adus la începutul şedinţei la cunoştinţa Consiliului, că procesul intentat de către concesionarul Decei Municipiului a fost câştigat de către Municipiu. Regulamentul furnizării curentului electric. Se aduce la cunoştinţa Consiliului Regulamentul elaborat de către Societatea de electricitate U. E. B. referitor la stabilirea normelor şi condiţiunilor generale, privitoare la furnizarea curentului electric, instalarea de contoare, etc. In jurul acestui regulament s’a ivit o vie discuţie la care iau parte d-na Copony, Hettinc^n. în ‰77 ,Hrknc. Hr pauman. Hr , Ziske şi Dr. Harmath, dând diferite explicaţii sau cerând unele modificări. După răspunsul dat de d-l primar, d-nii consilieri se declară mulţumiţi. Acest regulament se va traduce în limba germană şi maghiară şi se va da publicităţii pentru ca toţi cetăţenii să poată lua cunoştinţă de regulament. Sanitare. D-1 Dr. Câliman în calitate de raportor, aduce la cunoştinţa Consiliului adresa Inspectoratului General Sanitar din Cluj, No. 20244—1932, prin care cere să se pună la dispoziţia serviciului sanitar, o parte din proprietatea Municipiului din Str. Hirscher No. 1 etajul, pentru adăpostirea oficiului de ocrotire şi biroului surorilor, în mod provizoriu până când vor fi în situaţia de aşi clădi un edificiu propriu. Serviciul sanitar luându-şi obligaţia de a face reparaţiile necesare în cont propriu, reparaţii, ce se ridică la folima de lei 236.00,0 Ocnaşi îil admite codul dl etajului ÎFI mod provizoriu. Credite suplimentare. Se aduce la cunoştinţa Consiliului adresa Ministerului de Interne No. 18651—1932, prin care se fixează cei 400 s indemnizaţie pentru fiecare “ bru din comisia de rece, lucrărilor şi furniturilor fiecare zi de lucru. Concesia fiind epuizat, abi admite deschiderea unuix. suplimentar în suma de lei 36.000. Consiliul admite deschiderea unui credit suplimentar de lei 5000 la cap. XII art. 140 pentru înmormântarea săracilor. Deasemeni dl Dr. Călima în calitate de raportor ce deschiderea unui credit sumentar la cap. I art. 12 în sume lei 25.000 pentru bilete taxe și registre pentru cot ‘ litatea dublă. Fondul fiind'- ' zat și bunul mers al ser ' cerând neapărata procur cestor bilete și registru* liul admite deschiderea*^' ? tului suplimentar. J Ch’ria pentru funcție» D-1 Dr. Polony în călit! raportor aduce la eunoştii®. Consoliului adresa Ministerul de Interne No. 21006 -19, prin care se aprobă plata chiiei majorate pentru funcjiar Municipiului. Funcţionarii cipiului având dreptul la cef ce se ridică la suma de 2.450.000 şi cum pentru ce lucrări edilitare Municipiul mai avea fonduri, s’au 600.000 lei din chiria fun- ; riior cari în calitate dejpp înţelegând greutăţile cu are de luptat Municipiul a», cut sacrificiul renunţând la ■ ceasta sumă. D l secretar neral Socaciu aduce la curtiinţa consiliului, că funcţionar nu sunt la primul sacrificiu ’ care-l fac în folosul Municipiului ci ei au mai cedat încă o sumă de peste 2 milioane Municipiului pentru a putea continua cu lucrări edilitare, cari din lipsă de fonduri trebuiau să fie întrerupte. In urmia acestor sacrificii făc către bravii înncponari unuiunic piului nostru, Consiliului învită onor. Primărie să găsească mijloacele necesare ca restul de iei 1850.000 ce se mai compete funcţionarilor, să le fie achitat. C. A. Nr. 1—19!