Gazeta Transilvaniei, 1936 (Anul 99, nr. 1-101)
1936-01-01 / nr. 1
Pagine 2 de orologiu din acest an se va stinge lumina mincinoasă a becurilor electrice şi vom trai o clipă în adâncă sinceritate a întunerecului, ridicând tânăr şi bătrân, sărac şi bogat, paharele de vin într’o supremă încordare, nu o vom face, ca până acum, cuprinşi fiind de fiorul dulce al aceluiaşi etern reînceput, ci având ferma convingere că anul care vine, va fi într’adevăr un an nou, isvor de viaţă nouă !... Un an, în care pe meleagurile strămoşeşti va înflori o Românie nouă, cinstită, bună, respectată şi fericită!! Serbarea Anului nou la Bucureşti. Preşedinţia Consiliului de miniştri face cunoscut că Te Deumul de 1 Ianuarie 1936, se va oficia la Biserica Domniţa Bălaşa din Bucureşti, la ora 11, cu onorurilemilitare obişnuite, in prezenta M. S. Regelui şi A. S. R. Principelui Nicolae, faţă fiind membrii guvernului şi reprezentanţi înaltelor autorităţi civile şi militare ce sunt indicate în programul oficial. După serviciul divin Majestatea Sa Regele trece în revistă Garda de onoare, înşirată în curtea bisericii Domniţa Bălaşa, după care M. S. Regele şi A. S. R Principale Nicalie merg la paietul regal, unde primesc, La ora 12, în șa Tronului, felimitările membrilor guvernului, "ale înaltului cler și ale persoanelor oficiale prevăzute în program. Cercul religios la penitenciarul din Braşov Vineri, 27 Dec. 1935, la ora 11 a. ro, s’a săvârşit la închisodinoraşul nostru , slujba religioasa „pentru cei robiţi şi pentru mântuirea lor*. Au fost de faţă preoţii: Broju, I. Paşcu, N. Chicomban, Dr. P. Debu, C. Muşlea, Gh Constantin şi L Brânzea. In afară de cei 309 detinuti de personalul închisoarei în frunte cu directorul cap. G. Ionescu, s’au remarcat în asistenţă membrii societăţilor religioase „Oastea Domnului* şi „Mângâierea*, de Dr. Sterie Stinghe, dna prof. Lucia Stinghe şi grupul „Irozii*. După slujba religioasă, corul deţinuţilor a cântat mai multe colinde, iar părintele Dil’i, de ibovnicul închisoarei a tălmăcit reţinuţilor bucuria naşterii Mântuitorului şi pentru suflele lor. După jocul Irozilor, s’a împărţit deţinuţilor alimente procurate de pr. Debu, Ostaşii Domnului și de credincioșii din Stupini. — Urmare. — Cernăuţi. — Pe negândite ceasurile trec şi la ora 7.25 în dmineaţa zilei de 9 Iulie. Sosim în gara Cernăuţi. Aici am fost întâmpinaţi de cercetaşii locali cari ne vor conduce la şcoala normală de băeţi, locul de întâlnire. Drumul de la gară spre şcoală îl parcurgem cu trăsura. Străzile laterale prin care trecem erau numai gropi, aşa că prima impresie asupra oraşului n’a fost decât o decepţie. In următoarele 3 zile cât am rămas aici ne-am putut convinge că Cernăuţi este un oraş nu numai cu gropi, ci şi cu edificii impozante, curate, străzi aliniate, şi viaţa aproximativ, ieftină. La şcoală am fost întâmpinaţi de cercetaşii sosiţi mai devreme, din alte oraşe cari ne primiră cu bucurie frăţească. Dela Braşov? Sănătate!!! Bine ai venit ! Sănătate ! Bine V’am găsit! Da Braşovul! D-voastră? Turnul Severin, Arad, Bucureşti, Craiova, Ploeşti, etc. şi astfel s’au făcut prezentările reglementare. Odihna ce ne aştepta a întrecut aşteptările noastre. Nerăbdători, ne vedem colindând străzile oraşului pentru a face cunoştinţă cu tot ce era mai demn de văzut. In centru, în faţa primăriei, monumentul Unirii Bucovinei este operă nemuritoare pentru generaţiile viitoare. Soldatul de bronz, ţinând de braţ femeea bucovineancă eşită în calea lui, cumurin renlinirji, la Patria Muma cu lacrimi un ochi, este un moment emoţionant. Pe soclu într’o atitudine remarcabilă este înfăţişat Domnul Moldovei Ştefan cel Mare, supranumit „Atletul lui Cristos* omorând zimbrul. Pe una din perii bizonul în mărime naturală este turnat în bronz Trecem să vizăm expoziţia industriala. Aici pe lângă multele lucruri interesante ni se arată grafic consumul zahărului pe cap în anul 1934. O statistică interesantă ne arată ca în Anglia se consumă de persoană într’un an cu Kgr, Cehoslovacia 20 Kgr., Polonia 16 Kgr, America 50 Kgr., iar România 42 Kgr. Consumul anual în țară este 8500-9500 vagoane valorificate la 2,5—2,8 miliarde lei, din care statul primește jumătate. Seara după masă ne am retras obosiţi în dormitoare, la culcare. Umorul unora nu-şi face efectul dorit în această stare de extenuare fizică. Liniştea puse aproape în întregime stăpânire pe dormitor. Numai într’un colţ petru cercetaşi ascultau în şoapta povestirile pline de duioşie ale d-lui Grigorescu, secretarul Marei Legiuni căruia toată suflarea cercetăşească îi spune „Mama Mare*. Ne povestea din viaja cercetăşească a M. S. Regelui şi M. Sale Voevodului Mihai precum şi alte scene trăite din viaţa comandanţilor noştri. A doua zi întreg detaşamentul împreună cu comandanţii noştri, plecăm la ceai, care ni se serveşte la şcoala normală de fete. Pe străzi intonăm cântece cercetăşeşti şi imnuri naţionale. In faptul dimineţii locuitorii oraşului la auzul cântărilor noastre indiscreţi şi matinali apăreau la geamuri şi porţi admirând convoiul în trecere. In uniformitatea costumelor, cadenţa paşilor şi atitudinea noastră făcea impresie frumoasă asupra detaşamentului. După ceai, întorşi la sediu trecem la alcătuirea programului în vederrea jamboreei. Facem exerciţii de ridicarea corturilor, de aprinderea focului în timpul cel mai scurt posibil, precum şi o sumă de ex. h bifii utile. Tot în această zi vizăm expoziţia antirevizionistă. Aici prin glasul d-lui Sântion redactor la ziarul „Universul*, care prin datele istorice ce posedă, ni se înfAfişează toată gauda propagndei stupide a ungurilor. Face o amplă nerajiune a invaziei ungureşti în Ardeal. In secolul al IX lea pătrund prin partea de vest a Ardealului, in secolul al XI lea penetrează prin Valea Someşului, ca tot în acelaş veac să coboare prin văile Mureşului şi Târnavei mici. In secolul următor (XH-lea) cuprind Târnava Mare pe la Olt şi Ţara Oltului (reg. Făgăraş) Ia secolul al XII lea ocupă şesul Ţârii Bârsei (reg. Braşov) şi Trei Scaune. Cel dintâiu teritoriu ocupat de unguri a fost partea de Nord a Crişurilor, înfrângând pe voevodul Gelu al Bihorului. Saşii s au stabilit în Ardeal prin sec. al XIII lea, în epoca de colonizare a lui Andei al 11-lea, cărora la 1211 le dărueşte întreagă regiunea Ţarei Bâr- lei. Cavalerii teutoni a căror reşedinţă se găsea la Feldioara (Marienburg) s’au stabilit aci ca luptători pentru apărarea graniţelor regatului ungar dinspre Pecenegi şi Cumani, întemeind cetăţile Crizbav, Codlea, Braşov etc. In acest timp se petrece colonizarea Saşilor pe lângă castelele teutonilor de către aceştia din urmă. La 1225 în urma neînţelegerilor, provocate de Cavaleri prin oscilarea lor între papă şi rege, Andrei al II lea îndârjit peste măsură îi alungă spre Nord pe malul Balticei, unde au pus temelia regatului prusian. E cazul să spun că oraşul Braşov până la 1876 când procesul de înfoltraţiune maghiară era în toiu, se petrece anexarea Transilvaniei la Ungaria a fost cel mai bogat şi populat oraş. Vizităm expoziţia din localul Primăriei unde ni se arată evoluţia oraşului Cernăuţi. La masă primirăm vizita inspectorului cercetăşiei d-l prof. Nedelcu Constantin, care a rămas încântat de dragostea cu care a fost primit să ia masa în mijlocul nostru. După masă s’a ţinut conferinţa comandanţilor prezidată de directorul cercetăşiei d-l col. Sâmboteenu Ulise. La această conferinţă comandanţii ascultau glasul sfătuitor şi plin de învăţăminte frumoase în vederea acestei călătorii. La sfârşitul conferinţei s’a închinat pentru susţinătorul cercetăşiei M. S. Regele Carol al II lea, întonându se „Trăiască Regele". De încheiere de inspector Nedelcu ne reaminteşte încă odată greaua misiune pe care o avem de îndeplinit. — Va urma. — „Rosturile MM l culte miiopii" Conferinţa d-lui prof. iiniv Simion Mândrescu Luni în 161 c. dl prof. Simion Mândrescu, preşedintele şi iniţiatorul Institutului de cultură românogerman, şi a rostit conferinţa în sala Camerei de Comerţ, la orele 82 seara, în faţa unei săli pline, care a ascultat expunerile conferenţiarului cu mare atenţie, în special, că d-l Mândrescu a ştiut să captiveze pe ascultători nu numai prin bogăţia fondului, ci prin felul exemplificativ, convingător şi cald al celor spuse. După ce d 1 prof. şi adv. Eft. Marculescu a prezentat pe conferenţiar, făcând o scurtă şi justă apreciere, d-l Mândrescu a spus, în rezumat cam următoarele : Am luptat pentru ideea şi idealul naţional şi deci nimeni nu mă poate bănui că n’aşi fi bun român. Cred însă, că prietenia şi apropierea dintre Români şi Saşi este nu numai dorită, ci şi utila şi necesară. Aceasta este cu atât mai uşoară, cu cât avem aci, la noi în ţară câteva sute de mii de germani, cetăţeni loiali şi fideli, un admirabil element de cultură, venit ca oaspeţi, chemaţi, în ţară, şi astfel apropierea strânsă dintre noi şi ei, ne-ar fi de cel mai mare folos pentru noi, dar şi pentru ei. Minoritatea germană trebue să aibă o situ-,{ie privilegiată la ochii noştri, fațî de celelalte minorităţi. In anumite domenii de ştiință nici nu putem progresa fără cunoaşterea limbii germane, ei au adus cultură înjară şi noi am învăţat multe dela ei, tipărind în tipografiile lor primele cărţi româneşti. Dacă nu s’a făcut apropierea până acum, cauza este că nu ne cunoaştem încă îndeajuns. Aşa cum noisuntem buni români, cerem ca şi germanul să şi iubească naţiunea şi fiind bun cetăţean şi loial, ne vom înţelege şi ne vom iubi chiar. In serviciul institutului se află şi Revista Germanilor Români, condusă de conferenţiar, dânsul a trimis doi lectori pentru limba română la universitatea din Berlin şi München, apoi a înfiinţat la universitatea din Bucureşti o catedră pentru cunoaşterea vieţii culturale săseşti din Transilvania, profesor fiind directorul gimnastului german din Bucureşti, de Dr. Bernhard Capesius. Ar fi de dorit ca şi în Germania să se înfiinţeze un institut de cultură germano român. In Braşov s’ar putea înfiinţa cursuri de vară germane pentru studenţi şi cât de utilă şi frumoasă ar fi realzarea ideii unei universităţi româno-germane în ţară. D 1 prof. Mândrescu şi-a susţinut şi ilustrat afirmaţiunile şi expunerile cu o serie de pilde interesante, vii şi concludente. Sala 1 a aplaudat îndelung. D-1 1—prof . lui W.Vetock, vicepreşedintele filia ei Braşov a Institutului, a îndreptat un reflector asupra conferinţei, numind-o un crez sincer şi impresionant, iar cuvintele de încheiere le-a rostit, potrivit d 1 Mărculescu, preş. filialei noastre. D-l prof. Mândrescu a fost apoi sărbătorit în restaurantul „Coroana“, la o masă animată, într’un cerc de vre-o 50 de persoane. /. Al. B. L. NOTE DE DRUM. DOR DE DUCĂ Dela marea Jamboree internaţională a cercetaşilor seniori din Suedia (ungaro), de Nic. Căpăţână-Turcu, cercetaş senior. GAZETA TRANSILVANIEI Nr 1—496 Ştiri medicale. Dr. Ioan Pozna medic dentist şi specialist în boale de gură, consultă zilnic de la 9—12 şi 4 —7. (Röntgen) Braşov, Strada Mhail Weiss Nr. 29. Etaj I. (Deasupra prăvăliei de ghete Ipsen). ▼ A ▼ A ¥ ▲ ▼ ▲ ▼ ▲ ▼ ▲ ▼ A ¥ ▲ ▼ A ¥ A ¥ A ¥ SIArborul" S. A. BRAŞOV Strada falia Mania 67 Tot felul materiale de cherestea, duşumele Nut-Feder, scânduri Fall-Stab, cioplitură de brad, toate soiurile de ţigle, cărămidă presată. Lemne de foc. Ciment. Depozite: 10 Telefoane: 441, 500 și 601. Str. Iuliu Maniu 67 — materiale „ I. G. Duca 145 „ Str. Calea Victorie 69 — materiale Iuliu Maniu 77 lemne de foc.I A ▼ 4 T 4 T 4 V 4 ▼ 4 W 4 ▼ 4 W 4 ¥ A W 4 ▼ 4 ▼