Gazeta Transilvaniei, 1936 (Anul 99, nr. 1-101)

1936-01-01 / nr. 1

Pagine 2 de orologiu din acest an se va stinge lumina mincinoasă a be­curilor electrice şi vom trai o clipă în adâncă sinceritate a întunerecului, ridicând tânăr şi bătrân, sărac şi bogat, paharele de vin într’o supremă încordare, nu o vom face, ca până acum, cuprinşi fiind de fiorul dulce al aceluiaşi etern reînceput, ci a­­vând ferma convingere că anul care vine, va fi într’adevăr un an nou, isvor de viaţă nouă !... Un an, în care pe meleagu­rile strămoşeşti va înflori o Ro­mânie nouă, cinstită, bună, res­pectată şi fericită!! Serbarea Anului nou la Bucureşti. Preşedinţia Consiliului de mi­niştri face cunoscut că Te Deum­ul de 1 Ianuarie 1936, se va oficia la Biserica Domniţa Bălaşa din Bucureşti, la ora 11, cu onorurile­­militare obişnuite, in prezenta M. S. Regelui şi A. S. R. Principelui Nicolae, faţă fiind membrii guvernului şi re­prezentanţ­i înaltelor autorităţi civile şi militare ce sunt indi­cate în programul oficial. După serviciul divin Majesta­­tea Sa Regele trece în revistă Garda de onoare, înşirată în curtea bisericii Domniţa Bălaşa, după care M. S. Regele şi A. S. R Principale Nicalie merg la paietul regal, unde primesc, L­a ora 12, în ș­­a Tronului, feli­­mitările membrilor guvernului, "ale înaltului cler și ale persoa­nelor oficiale prevăzute în pro­gram. Cercul religios la penitenciarul din Braşov Vineri, 27 Dec. 1935, la ora 11 a. ro, s’a săvârşit la închiso­­­din­­oraşul nostru , slujba religioasa „pentru cei robiţi şi pentru mântuirea lor*. Au fost de faţă preoţii:­­ Broju, I. Paşcu, N. Chicomban, Dr. P. Debu, C. Muşlea, Gh Constan­tin şi L Brânzea. In afară de cei 309 detinuti de persona­­lul închisoarei în frunte cu di­rectorul cap. G. Ionescu, s’au remarcat în asistenţă membrii societăţilor religioase „Oastea Domnului* şi „Mângâierea*, d­e Dr. Sterie Stinghe, d­na prof. Lucia Stinghe şi grupul „Irozii*. După slujba religioasă, corul deţinuţilor a cântat mai multe colinde, iar părintele Dil’i, de ibovnicul închisoarei a tălmăcit r­eţinuţilor bucuria naşterii Mânt­­­uit­orului şi pentru sufl­­ele lor. După jocul Irozilor, s’a împărţit deţinuţilor alimente procurate de pr. Debu, Ostaşii Domnului și de credincioșii din Stupini. — Urmare. — Cernăuţi. — Pe negândite ceasurile trec şi la ora 7.25 în d­mineaţa zilei de 9 Iulie. So­­sim în gara Cernăuţi. Aici am fost întâmpinaţi de cercetaşii locali cari ne vor conduce la şcoala normală de băeţi, locul de întâlnire. Drumul de la gară spre şcoală îl parcurgem cu trăsura. Străzile laterale prin care trecem erau numai gropi, aşa că prima impresie asupra oraşului n’a fost decât o de­cepţie. In următoarele 3 zile cât am rămas aici ne-am putut con­vinge că Cernăuţi este un oraş nu numai cu gropi, ci şi cu e­­dificii impozante, curate, străzi aliniate, şi viaţa aproximativ, ief­tină. La şcoală am fost întâmpi­naţi de cercetaşii sosiţi mai de­­vreme, din alte oraşe cari ne primiră cu bucurie frăţească. Dela Braşov? Sănătate!!! Bine a­i venit ! Sănătate ! Bine V’am găsit! Da Braşovul! D-voastră? Turnul Severin, Arad, Bucureşti, Craiova, Ploeşti, etc. şi astfel s’au făcut prezentările regle­mentare. Odihna ce ne aştepta a întrecut aşteptările noastre. Nerăbdători, ne vedem colin­dând străzile oraşului pentru a face cunoştinţă cu tot ce era mai demn de văzut. In centru, în faţa primăriei, monumentul Unirii Bucovinei este operă nemuritoare pentru generaţiile viitoare. Soldatul de bronz, ţinând de braţ femeea bucovineancă eşită în calea lui, cu­­m­urin renlinirji, la Patria Muma cu lacrimi un ochi, este un moment emoţio­nant. Pe soclu într’o atitudine remarcabilă este înfăţişat Dom­nul Moldovei Ştefan cel Mare, supranumit „Atletul lui Cristos* omorând zimbrul. Pe una din perii bizonul în mărime natu­rală este turnat în bronz Tre­cem să viz­­ăm expoziţia indus­triala. Aici pe lângă multele lu­cruri interesante ni se arată grafic consumul zahărului pe cap în anul 1934. O statistică interesantă ne arată ca în An­glia se consumă de persoană într’un an cu Kgr, Cehoslova­cia 20 Kgr., Polonia 16 Kgr, A­­merica 50 Kgr., iar România 4­2 Kgr. Consumul anual în țară este 8500-9500 vagoane valorificate la 2,5—2,8 miliarde lei, din care statul primește ju­mătate. Seara după masă ne am re­tras obosiţi în dormitoare, la culcare. Umorul unora nu-şi face efectul dorit în această stare de extenuare fizică. Liniş­tea puse aproape în întregime stăpânire pe dormitor. Numai într’un colţ petru cercetaşi as­cultau în şoapta povestirile pline de duioşie ale d-lui Grigorescu, secretarul Marei Legiuni căruia toată suflarea cercetăşească îi spune „Mama Mare*. Ne po­vestea din viaja cercetăşească a M. S. Regelui şi M. Sale Voevodului Mihai precum şi alte scene trăite din viaţa coman­danţilor noştri. A doua zi întreg detaşamen­tul împreună cu comandanţii noştri, plecăm la ceai, care ni se serveşte la şcoala normală de fete. Pe străzi intonăm cân­tece cercetăşeşti şi imnuri na­ţionale. In faptul dimineţii lo­cuitorii oraşului la auzul cântă­­rilor noastre indiscreţi şi mati­nali apăreau la geamuri şi porţi admirând convoiul în trecere. In uniformitatea costumelor, ca­denţa paşilor şi atitudinea noas­tră făcea impresie frumoasă a­­supra detaşamentului. După ceai, întorşi la sediu trecem la alcătuirea programului în vede­­r­rea j­amboreei. Facem exerciţii de ridicarea corturilor, de a­­prinderea focului în timpul cel mai scurt posibil, precum şi o sumă de ex. h bifii utile. Tot în această zi viz­­ăm ex­poziţia antirevizionistă. Aici prin glasul d-lui Sântion redactor la ziarul „Universul*, care prin da­tele istorice ce posedă, ni se în­fAfişează toată gaud­a propag­n­dei stupide a ungurilor. Face o amplă nerajiune a invaziei un­gureşti în Ardeal. In secolul al IX lea pătrund prin partea de vest a Ardealului, in secolul al XI lea penetrează prin Valea So­meşului, ca tot în acelaş veac să coboare prin văile Mureşului şi Târnavei mici. In secolul ur­mător (XH-lea) cuprind Târnava Mare pe la Olt şi Ţara Oltului (reg. Făgăraş) Ia secolul al X­II lea ocupă şesul Ţârii Bâr­­sei (reg. Braşov) şi Trei Scaune. Cel dintâiu teritoriu ocupat de unguri a fost partea de Nord a Crişurilor, înfrângând pe voevo­­dul Gelu al Bihorului. Saşii s au stabilit în Ardeal prin sec. al XIII lea, în epoca de coloni­zare a lui Andei al 11-lea, că­rora la 1211 le dărueşte întreagă regiunea Ţarei Bâr- lei. Cavalerii teutoni a că­ror reşedinţă se găsea la Fel­dioara (Marienburg) s’au stabilit aci ca luptători pentru apărarea graniţelor regatului ungar din­­spre Pecenegi şi Cumani, înte­meind cetăţile Crizbav, Codlea, Braşov etc. In acest timp se pe­trece colonizarea Saşilor pe lângă castelele teutonilor de către aceştia din urmă. La 1225 în urma neînţelegerilor, provo­cate de Cavaleri prin oscilarea lor între papă şi rege, Andrei al II lea îndârjit peste măsură îi alungă spre Nord pe malul Balticei, unde au pus temelia regatului prusian. E cazul să spun că oraşul Braşov până la 1876 când pro­cesul de înfoltraţiune maghiară era în toiu, se petrece anexa­rea Transilvaniei la Ungaria a fost cel mai bogat şi populat oraş. Vizităm expoziţia din localul Primăriei unde ni se arată evo­luţia oraşului Cernăuţi. La masă primirăm vizita in­spectorului cercetăşiei d-l prof. Nedelcu Constantin, care a rămas încântat de dragostea cu care a fost primit să ia masa în mijlocul nostru. După masă s’a ţinut confe­rinţa comandanţilor prezidată de directorul cercetăşiei d-l col. Sâmboteenu Ulise. La această conferinţă comandanţii ascultau glasul sfătuitor şi plin de învă­ţăminte frumoase în vederea a­­cestei călătorii. La sfârşitul conferinţei s’a în­­chinat pentru susţinătorul cer­cetăşiei M. S. Regele Carol al II lea, întonându se „Trăiască Regele". De încheiere d­e ins­pector Nedelcu ne reaminteşte încă odată greaua misiune pe care o avem de îndeplinit. — Va urma. — „Rosturile MM l culte miio­pii" Conferinţa d-lui prof. iiniv­ Simion Mândrescu Luni în 16­1 c. d­l prof. Si­­mion Mândrescu, preşedintele şi iniţiatorul Institutului de cul­tură românogerman, şi a rostit conferinţa în sala Camerei de Comerţ, la orele 8­2 seara, în faţa unei săli pline, care a as­cultat expunerile conferenţiaru­lui cu mare atenţie, în special, că d-l Mândrescu a ştiut să cap­tiveze pe ascultători nu numai prin bogăţia fondului, ci prin fe­lul exemplificativ, convingător şi cald al celor spuse. După­ ce d 1 prof. şi adv. Eft. Marculescu a prezentat pe con­ferenţiar, făcând o scurtă şi justă apreciere, d-l Mândrescu a spus, în rezumat cam următoarele : Am luptat pentru ideea şi idea­lul naţional şi deci nimeni nu mă poate bănui că n’aşi fi bun român. Cred însă, că prietenia şi apropierea dintre Români şi Saşi este nu n­umai dorită, ci şi utila şi necesară. Aceasta este cu atât mai uşoară, cu cât avem aci, la noi în ţară câteva sute de mii de germani, cetăţeni lo­iali şi fideli, un admirabil ele­ment de cultură, venit ca oas­peţi, chemaţi, în ţară, şi astfel apropierea strânsă dintre noi şi ei, ne-ar fi de cel mai mare fo­los pentru noi, dar şi pentru ei. Minoritatea germană trebue să aibă o situ-,{ie privilegiată la ochii noştri, fațî de celelalte mi­norităţi. In anumite domenii de ştiință nici nu putem progresa fără cunoaşterea limbii germane, ei au adus cultură înjară şi noi am învăţat multe dela ei, tipă­­rind în tipografiile lor primele cărţi româneşti. Dacă nu s’a fă­cut apropierea până acum, cauza este că nu ne cunoaştem încă îndeajuns. Aşa cum noi­­suntem buni români, cerem ca şi ger­manul să şi iubească naţiunea şi fiind bun cetăţean şi loial, ne vom înţelege şi ne vom iubi chiar. In serviciul institutului se află şi Revista Germanilor Ro­mâni, condusă de conferenţiar, dânsul a trimis doi lectori pen­tru limba română la universita­tea din Berlin şi München, apoi a înfiinţat la universitatea din Bucureşti o catedră pentru cu­noaşterea vieţii culturale săseşti din Transilvania, profesor fiind directorul gimnastului german din Bucureşti, d­e Dr. Bernhard Capesius. Ar fi de dorit ca şi în Germania să se înfiinţeze un institut de cultură germano ro­mân. In Braşov s’ar putea în­fiinţa cursuri de vară germane pentru studenţi şi cât de utilă şi frumoasă ar fi real­zarea ideii unei universităţi româno-germane în ţară. D 1 prof. Mândrescu şi-a sus­ţinut şi ilustrat afirmaţiunile şi expunerile cu o serie de pilde interesante, vii şi concludente.­­ Sala 1 a aplaudat îndelung. D-1 1—prof . lui W.Vetock, vicepre­şedintele filia ei Braşov a Insti­tutului, a îndreptat un reflector asupra conferinţei, numind-o un crez sincer şi impresio­nant, iar cuvintele de încheiere le-a ros­tit, potrivit d 1 Mărculescu, preş. filialei noastre. D-l prof. Mân­drescu a fost apoi sărbătorit în restaurantul „Coroana“, la o masă animată, într’un cerc de vre-o 50 de persoane. /. Al. B. L. NOTE DE DRUM. DOR DE DUCĂ Dela marea Jamboree internaţională a cercetaşilor se­niori din Suedia (ungaro), de Nic. Căpăţână-Turcu, cercetaş senior. GAZETA TRANSILVANIEI Nr 1—49­­6 Ştiri medicale. Dr. Ioan Poz­na medic dentist şi specialist în boale de gură, consultă zilnic de la 9—12 şi 4 —7. (Röntgen) Braşov, Strada M­hail Weiss Nr. 29. Etaj I. (Deasupra prăvăliei de ghete Ipsen). ▼ A ▼ A ¥ ▲ ▼ ▲ ▼ ▲ ▼ ▲ ▼ A ¥ ▲ ▼ A ¥ A ¥ A ¥ SIArborul" S. A. BRAŞOV Strada falia Mania 67 Tot felul materiale de cherestea, duşumele Nut-Feder, scânduri Fall-Stab, cioplitură de brad, toate soiurile de ţigle, cărămidă presată. Lemne de foc. Ciment. Depozite: 10 Telefoane: 4­41, 500 și 601. Str. Iuliu Maniu 67 — materiale „ I. G. Duca 145 „ Str. Calea Victorie 69 — materiale Iuliu Maniu 77 lemne de foc.I A ▼ 4 T 4 T 4 V 4 ▼ 4 W 4 ▼ 4 W 4 ¥ A W 4 ▼ 4 ▼

Next